Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 373/2009. Curtea de Apel Ploiesti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.373

Ședința publică din data de 26 mai 2009

PREȘEDINTE: Elena Negulescu

JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea

JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu

GREFIER - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de Parchetul De Pe Lângă Înalta Curte De Casație Și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești și inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 26.09.1942, domiciliat în P,-, bloc 31 D,. 11, județul P împotriva deciziei penale nr. 31 din 30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr.1216 din 16.06.2008 a Judecătoriei Ploiești.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 18 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp mai îndelungat pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru data de 26 mai 2009, când a dat următoarea decizie:

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.1216 din 16.06.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești în baza disp. art. 10 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 74 lit.a, 76 lit. b pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 26.09.1942, în comuna, județul P, studii superioare, ocupația - inspector în cadrul Primăriei Municipiului P, căsătorit, fără copii minori, domiciliat în P,-,.31 D,.11, județul P, posesor al CI seria - nr. -, emisă de Poliția P, CNP -, fără antecedente penale, la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de stabilire, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, cu ocazia unei operațiuni comerciale.

În temeiul disp. art. 71 cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b pen. cu excepția dreptului de a alege.

Conform disp. art.65 alin.2.pen. s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.71, 64 lit.a, b pen. cu excepția dreptului de a alege, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art 861.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 7 ani, termen de încercare stabilit conform disp. art. 862.pen, urmând ca inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. art 863cod penal.

Totodată, în baza disp. art.359.C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare sau a neîndeplinirii, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut pe baza probatoriilor administrate în cauză, următoarele:

La data de 20.10.2004 a fost efectuat un control la și Poduri P P de către P - Serviciul de Investigare a Fraudelor iar la data de 25.02.2005 un alt control de către Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi P - Direcția de Control Financiar Ulterior, acestea evidențiind mai multe încălcări ale dispozițiilor legale de către - director general al și Poduri P P, și, consilieri județeni și membri în Adunarea Generală a Acționarilor la aceeași societate, cu prilejul operațiunii comerciale de majorare a capitalului social.

Astfel, s-a reținut că aceștia au acționat fără a avea un mandat expres din partea Consiliului Județean P - unic acționar la și Poduri P SA P și, invocând eronat unele prevederi legale, au hotărât majorarea capitalului social prin aport de capital privat în numerar, fără întocmirea unui studiu de fezabilitate privind necesarul de capital, fără lansarea unei oferte publice și prin cooptarea ca acționar a SRL P în schimbul a 140.629 acțiuni nominative cotate la prețul de 25.000 ROL/acțiune, valoare cu mult inferioară celei reale, de 105.000 ROL/acțiune.

Se motivează că și Poduri PPa fost înființată la 17.09.1998 în baza Hotărârii Consiliului Județean P nr.27 din 08.06.1998 privind reorganizarea Regiei Autonome de și Poduri P, regie de interes local, la înființare, societatea având capital social raportat în totalitate de Consiliul Județean

Chiar din Hotărârea de înființare nr.27/1998 rezultă intenția de privatizare a societății, articolul 2 stipulând că "până la privatizarea Societății Comerciale " și Poduri P" SA, Consiliul Județean P este acționar unic".

Consiliul Județean Pah otărât la data de 07.04.2003 întocmirea unui raport de evaluare de către un evaluator autorizat în vederea privatizării și Poduri P

Ulterior, la 15.05.2003 în urma organizării unei selecții de oferte la societate în vederea întocmirii raportului de evaluare, selecția a fost câștigată de, reprezentată de martorul.

Astfel, la 03.06.2003 între și și Poduri s-a încheiat contractul de consultanță nr.114/2003 și conform art.1 obiectul l-a constituit evaluarea Societății Comerciale și Poduri P SA P în vederea privatizării, iar termenul de predare a raportului de evaluare a fost stabilit prin articolul 2, la 60 de zile lucrătoare de la semnarea sa, cu condiția finalizării datelor evidențiate în anexa la contract, în cel mult 3 zile de la încheiere.

Anexa contractului de consultanță nr.114/2003 a reprezentat-o o listă a documentelor și informațiilor necesare SC SRL B pentru realizarea raportului de evaluare a și Poduri P

La data de 31.07.2003 și Poduri P SA Paf ost înștiințată de - P prin somațiile nr.59 și 60 că două CEC-uri barate, emise la 30.07.2003 au fost refuzate la plată pe motiv de lipsă disponibil, fapt ce a avut drept consecință intrarea unității în interdicție bancară, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr.1/23.02.2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți.

se refereau la CEC seria - nr. - emis pentru suma de 700.000.000 rol în beneficiul SC Com SRL și CEC seria - nr. - emis pentru suma de 125.721.450 rol în beneficiul SC SA B, din care s-a asigurat decontarea parțială în valoare de 52.500.000 rol.

Acestea au fost urmate de somația nr.62/01.08.2003 pentru prezentarea la decontare a CEC- ului seria - 300 nr. - emis pentru suma de 7.195.046 rol în beneficiul SC SA Câmpina, în condițiile în care unitatea emitentă se afla în interdicție bancară.

Suma totală pentru care nu s-a asigurat disponibil în perioada 31.07.-01.08.2003 a fost de 780.416.496 rol.

S-a constatat că prin operațiunile sus-menționate și Poduri PPa produs un incident de plată major, astfel cum este definit prin art.2 din Regulamentul nr.1/2001, având drept consecință "interdicția de a emite CEC-uri pe timp de 1 an începând cu data înregistrării la Centrala Incidentelor de Plăți a incidentului de plată major și obligația de a restitui băncii al cărei client este, formularele CEC aflate în posesia sa și/sau a mandatarilor săi" (art.28 lit."b" din Regulament).

În aplicarea acestei din urmă prevederi, și Poduri PPa restituit Băncii Comerciale Române - Sucursala Județeană P doar două file CEC aflate în posesia mandatarilor săi - respectiv CEC seria - 300 nr. -/24.07.2003 în valoare de 383.884.480 ROL, beneficiar SC Industrial SRL și CEC seria - 300 nr. -/04.04.2003 în valoare de 400.000.000 ROL, beneficiar SC Serv SRL.

Consecința imediată a incidentului de plată major pentru și Poduri PPe ra riscul de a fi declarată în insolvență în conformitate cu prevederile Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și falimentului, de către furnizorii cărora li se garantase plata cu file CEC emise anterior datei de 31.07.2003, cu scadențe după această dată, file CEC nerecuperate și neanulate.

De asemenea, interdicția de a emite CEC-uri pe o perioadă de 1 an atrăgea pierderea credibilității societății în fața principalilor furnizori de materii prime și materiale, care solicitau pentru garantarea plății acest instrument de plată.

Incidența bancară avea consecințe și asupra eligibilității societății în cazul participării la procedurile prevăzute de nr.OUG60/2001 în vederea atribuirii de contracte de achiziții publice.

În același timp, fapta de a emite CEC-uri fără a avea la tras disponibil suficient este sancționată de Legea nr.59/1934 asupra CEC-ului, modificată prin Legea nr. 83/1994, conform art. 84.

În acest sens, cu adresa nr. 14568 din 08.08.2003, - Sucursala Județeană Pas esizat Inspectoratul de Poliție al Județului P despre încălcarea de către și Poduri PPa prevederilor art.84 pct.1 din Legea nr.59/1934, prin emiterea CEC-urilor menționate, fără a avea disponibil în cont.

După intrarea și Poduri P P în incidență bancară, directorul acesteia - învinuitul, care era totodată și președintele Consiliului de Administrație, a informat despre situația creată pe unul din membrii Adunării Generale a Acționarilor - respectiv pe inculpatul, în aprecierea cunoștințelor economice deținute de acesta, care avea și calitatea de președinte al Comisiei Buget Finanțe din cadrul Consiliului Județean

În urma unor consultări desfășurate la sediul Consiliului Județean P, inițiate de cei doi și la care au participat, atât președintele de atunci al Consiliului Județean - martorul cât și un consilier juridic la Fondul Proprietății de Stat - Sucursala P - martorul, consultări care nu au îmbrăcat însă o formă oficială și s-au materializat în încercarea de a găsi o soluție pentru acoperirea sumei de 3.515.724.000 ROL rezultată din însumarea CEC-urilor emise în perioada anterioară și care nu mai puteau fi decontate bancar, s-a emis ipoteza existenței posibilității de majorare a capitalului social al și Poduri PPp rin aport de capital privat în cuantumul sumei respective, stabilindu-se totodată cadrul legal și anume Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

În dimineața de 14.08.2003, inculpatul l-a contactat telefonic pe martorul, solicitându-i să convoace în aceeași zi comisia de cenzori, Consiliul de Administrație și Adunarea Generală a Acționarilor SC și Poduri P P, întrucât găsise soluția de ieșire din impas.

Astfel, la sediul societății din P,-, inculpatul le-a solicitat celor doi cenzori prezenți, martorele și să întocmească de îndată un raport al comisiei, din care mai făcea parte și martorul G, plecat din localitate la acea dată, prin care să constate că societatea se afla în blocaj financiar.

La sugestia inculpatului, martorele au întocmit "Raportul Comisiei de cenzori de la și Poduri PPr eferitor la blocajul financiar privind incapacitatea de plată a societății comerciale", ce a fost înregistrat sub nr.3750/14.08.2003, act prin care s-a constatat incapacitatea temporară de plată și blocajul financiar de 3.515.724.019 ROL prin emiterea de CEC-uri pentru aprovizionare cu motorină și alte materiale specifice obiectului de activitate, care nu puteau fi achitate furnizorilor.

Totodată, în raport s-a precizat că la data de 31.07.2003 creanțele înregistrate de societate erau în sumă de 8.752.023.000 ROL și s-a propus Consiliului de Administrație "convocarea în ședință extraordinară a Adunării Generale a Acționarilor pentru a lua măsurile ce se impun".

Așa după cum i se comunicase martorului de către inculpat, în aceiași zi, la societate s-a primit prin fax adresa nr. 2628/14.08.2003 a SC SRL P, semnată de directorul general, martorul, prin care se transmitea oferta acesteia "de participare la refacerea capitalului social și cooptarea ca acționar îndeplinind toate cerințele privind resursele financiare și manageriale, precum și capabilitățile tehnice pentru a asigura dezvoltarea viitoare a și Poduri P P".

După întrunirea Consiliului de Administrație format la acea dată din cinci membri, respectiv martorii, și (ultimul având calitatea de președinte), precum și a Adunării Generale a Acționarilor la și Poduri P P, formată din trei membri - inculpatul și martorii și, a avut loc o ședință comună a celor două organisme de conducere.

În cadrul acesteia, după prezentarea de către martora a Raportului Comisiei de cenzori, inculpatul a explicat celor prezenți situația financiară dificilă prin care trecea societatea, a prezentat adresa SC. SRL P și a precizat că singura soluție de acoperire a contravalorii filelor CEC emise de conducerea executivă a SC și Poduri P SA P în situația înregistrării unității în Centrala incidentelor de Plăți era aceea a majorării capitalului social al societății prin aport în numerar cu suma de 3.515.725.000 ROL, prin cooptarea ca acționar al investitorului SC SRL

Cu aceeași ocazie, inculpatul a precizat cadrul legal care, în opinia sa, reglementa operațiunea respectivă, și anume prevederile art.22 din Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării și ale art.211 alin.1 și 2 din nr.HG577/2002 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale și a Legii nr.137/2002.

În lipsa raportului de evaluare contractat cu SC SRL B - ce avea ca obiectiv estimarea valorii de piață, respectiv a valorii unei acțiuni din pachetul majoritar a și Poduri P P în vederea privatizării, raport ce nu fusese depus până la acea dată, inculpatul a precizat în ședința comună a Consiliului de Administrație și Adunării Generale a Acționarilor că majorarea capitalului social cu suma de 3.515.725.000 ROL oferită de SC SRL P se face prin emisiunea unui număr de 140.629 acțiuni cu o valoare nominativă (stabilită prin statutul societății) de 25.000 ROL/acțiune, valoarea capitalului social majorându-se de la 10.861.075.000 ROL corespunzător unui număr de 434.443 acțiuni cu o valoare nominativă de 25.000 ROL/acțiune, la 14.376.800.000 ROL corespunzător unui număr de 575.072 acțiuni cu o valoare nominativă de 25.000 ROL/acțiune.

Ca rezultat al acestei operațiuni comerciale, cota de participare la beneficii și pierderi a Consiliului Județean P la și Poduri PPs -a diminuat la 75,5%, în timp ce aceea a SC SRL Pad evenit 24,4%.

La sfârșitul ședinței au fost redactate la sediul și Poduri P P, cu concursul inculpatului, mai multe documente care să ofere operațiunii încheiate o formă de legalitate, în încercarea de respectare a succesiunii firești a momentelor care ar fi trebuit să preceadă hotărârii finale ce aparținea Adunării Generale a Acționarilor.

Astfel, au fost concepute de inculpat și redactate la calculator: adresa și Poduri PPî nregistrată sub nr. 3741/14.08.2003 către Consiliul de Administrație, prin care acesta din urmă era înștiințat de incapacitatea temporară de plată generată de neîncasarea unor creanțe în valoare de 8.524.023.000 ROL, ceea ce a determinat lipsa de lichidități pentru decontarea unor CEC-uri și se propunea luarea în considerare a cererii SC SRL P, care își manifesta disponibilitatea de a participa la o eventuală majorare de capital a și Poduri P P; adresa Consiliului de Administrație al și Poduri PPî nregistrată sub nr.3751/14.08.2003 către Adunarea Generală a Acționarilor de la societate, prin care, având în vedere referatul Comisiei de cenzori și opțiunea SC SRL P, se propunea, cu invocarea prevederilor art. 22 din legea nr. 137/2002 și a art. 211 alin. 1 și 2 din nr.HG 577/2002, majorarea capitalului social prin aport în numerar și emiterea de acțiuni noi prin cooptarea ca acționar a unui investitor care să îndeplinească cerințele privind resursele financiare și manageriale, precum și capacitatea tehnică pentru asigurarea dezvoltării viitoare a societății comerciale, cu referire la SC SRL P, adresă ce a fost semnată doar de către președintele Consiliului de Administrație, martorul și de doi dintre ceilalți patru membri, respectiv martorii și.

Martorii și nu au semnat-o, întrucât primul nu a fost de acord cu conținutul ei, iar cel de-al doilea nu a fost prezent la acea ședință.

De asemenea, au fost întocmite: procesul - verbal al Adunării Generale a Acționarilor din 14 08.2003 semnat de toți cei trei membri, respectiv inculpatul și martorii, în care se precizează că Adunarea Generală a Acționarilor, convocată în ședință extraordinară, luând act de adresa Consiliului de Administrație, de cea a SC SRL P și de Raportul Comisiei de cenzori a hotărât, în conformitate cu prevederile art.205 alin.1 din Legea nr.31/1990, art.12 din Legea nr.137/2002 (menționat dintr-o eroare de tehnoredactare, în locul art. 22), art. 211 plin. 1 și 2 din nr.HG 577/2002 și art. 113 lit. "f din Legea nr. 31/1990, majorarea capitalului social cu valoarea de 3.515.725.000 ROL corespunzător unui număr de 140.629 acțiuni nominative cu o valoare de 25.000 ROL/acțiune; hotărârea Adunării Generale a Acționarilor la și Poduri P P nr.12 din 14.08.2003 prin care, având în vedere prevederile Legii nr.31/1990, statutul societății comerciale, prevederile art.12 din Legea nr. 137/2002 (cu mențiunile anterioare), prevederile art.211 alin.1 și 2 din nr.HG577/2002, referatul Comisiei de cenzori, adresa Consiliului de Administrație din 4.08.2003, adresa nr. 2628 din 14.08.2003 a SC SRL P și hotărârea nr.27 din 08.06.1998 a Consiliului Județean P, s-a stabilit majorarea capitalului social prin aport în numerar cu suma de 3.515.725.000 ROL, prin cooptarea ca acționar al investitorului SC SRL P și emisiunea unui număr de 140.629 acțiuni cu o valoare nominativă de 25.000 ROL/acțiune, corespunzătoare acestei sume.

Potrivit art. 4 din Hotărâre, Consiliul Județean P cu un aport la capitalul social de 10.861.075.000 ROL corespunzător unui număr de 434.443 acțiuni cu o valoare nominativă de 25.000 ROL/acțiune deținea o cotă de participare la beneficii și pierderi de 75,5% (de la 100% anterior acestui moment) în timp ce SC SRL P cu un aport la capitalul social de doar 3.515.725.000 ROL, corespunzător unui număr de 140.629 acțiuni cu o valoare nominativă de 25.000 ROL/acțiune dobândea o cotă de participare la beneficii și pierderi în cadrul și Poduri P P de 24,4 %.

Hotărârea nr. 12 din 14.08.2003 a Adunării Generale a Acționarilor de la și Poduri P P, în redactarea inculpatului, stabilea prin art.5 că și Poduri PP" va declanșa formalitățile pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea estimării valorii de piață a acțiunilor emise de către societatea comercială", deși la acea dată se afla în executare raportul de evaluare în vederea privatizării și Poduri P P, comandat la SC SRL

Ulterior, prin raportul Consiliului de Administrație și Comisiei de cenzori a SC și Poduri P P, înregistrat sub nr.5351/28.10.2003, s-a constatat că SC SRL Pav ărsat integral suma reprezentând aport la capitalul social.

Cu toate că la data de 14.08.2003, în respectarea termenului prevăzut în contractul de consultanță nr. 114/2003, raportul de evaluare a și Poduri P P ar fi trebuit să fie finalizat și predat societății beneficiare, așa cum rezultă din declarațiile reprezentanților evaluatorului - SC SRL B, martorii și, întârzierile clientului în a le furniza datele necesare întocmirii lucrării, precizate în anexa la contract, au determinat încheierea la data de 15.09.2003 a actului adițional nr.2 la contractul nr. 114/2003, înregistrat la și Poduri PPs ub nr. 4638 din 25.09.2003 prin care se stabilea evaluarea societății pornind de la datele contabile corespunzătoare datei de 30.06.2003 și se decala termenul de predare a raportului de evaluare pentru data de 28.09.2003.

Potrivit procesului-verbal de predare-primire, încheiat între SC SRL B și și Poduri P P și înregistrat la aceasta din urmă sub nr. 4637 din 25.09.2003, raportul de evaluare a fost predat, respectiv primit, la data de 25.09.2003.

În această lucrare se concluzionează că valoarea de piață a societății propusă pentru pornirea licitației în vederea vânzării pachetului majoritar este de 62.650.000.000 ROL, iar valoarea unei acțiuni din pachetul majoritar este de circa 144.200 ROL.

Urmare încheierii la data de 30.10.2003 a actului adițional nr.3 la contractul nr. 114/2003 înregistrat la și Poduri PPs ub nr. 5391/30.10.2003, în 28.11.2003, conform procesului - verbal de predare primire, SC SRL Bap redat către societatea beneficiară un raport de evaluare actualizat, întocmit cu data de referință 30.09.2003 și în care s-a avut în vedere și noua structură a acționariatului, precum și modificările intervenite în capitalul social al și Poduri P P, prin aportul de capital adus de SC SRL

autorizat, prin martorele și scu, a menționat în concluziile raportului că efectele majorării de capital prin aport în numerar nu se regăsesc încă în rezultatele societății, ceea ce a determinat scenariul realist prudent în stabilirea valorii acesteia prin metode de randament, propunând pentru pornirea licitației în vederea vânzării pachetului majoritar o valoare a societății de 63.770.000.000 ROL și o valoare a unei acțiuni din pachetul majoritar de 105.000 ROL.

În perioada 17.01.2005 - 25.02.2005, Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi P, prin Direcția de Control Financiar Ulterior a efectuat un control la și Poduri PPp rivind situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului în perioada 2002 - 2004.

Organele de control au constatat că înainte de îndeplinirea mandatului primit prin Hotărârea Consiliului Județean P nr.38/07.04.2003, respectiv întocmirea unui raport de evaluare de către un evaluator autorizat, în vederea privatizării și Poduri P P, fără a avea un mandat expres și prin depășirea atribuțiilor statuate prin contractul de mandat nr.5553/05.08.2002, în data de 14.08.2003 Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor la și Poduri PPa hotărât majorarea capitalului social prin aport în numerar cu suma de 3.515.725.000ROL de către SC SRL

În contractul de mandat nr.5553/05.08.2002 încheiat între Consiliul Județean P - unic acționar la și Poduri PPr eprezentat de martorul, ca președinte, în calitate de mandant și Adunarea Generală a Acționarilor, respectiv inculpatul și martorii și, ca reprezentanți ai Consiliului Județean P, în calitate de mandatari, s-a stipulat în art.6 al Capitolului 5 intitulat "Obligațiile mandatarului" că: "în perioada în care capitalul societății comerciale este integral sau parțial al județului, mandatarul îndeplinește alături de ceilalți reprezentanți obligațiile Adunării Generale a Acționarilor, stabilite prin legislația în vigoare și actul constitutiv al societății, cu excepția celor de mai jos, pe care mandatarul le va îndeplini numai pe baza unui mandat special din partea mandantului, atunci când: 1) aprobă fuziunea, divizarea sau dizolvarea; 2) aprobă modificarea capitalului social cu mai mult de 15% într-un an bugetar.

Astfel, în sensul celor de mai sus, fără a avea un mandat special din partea instituției publice implicate, Adunarea Generală a Acționarilor la și Poduri PPa hotărât modificarea, prin majorare, a capitalului social cu mai mult de 15% SC SRL P deținând o cotă de 24.4 % din capitalul social.

Organele de control ale Curții de Conturi au constatat că Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr.12/14.08.2003, de majorare a capitalului social a fost fundamentată greșit pe prevederile art.22 din Legea nr. 137/2002, privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării și pe cele ale art.211 alin.1 și 2 din nr.HG7/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale și a Legii nr. 137/2002.

S-a reținut că Legea nr. 137/2002 stabilește cadrul juridic pentru accelerarea procesului de privatizare, în baza mai multor principii printre care și acela privind vânzarea la prețul de piață rezultat din raportul dintre cerere și ofertă, cu luarea în considerare a tuturor elementelor ce alcătuiesc oferta de cumpărare și se aplică și societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar sau asociat, indiferent de actul normativ în baza căruia societatea comercială s-a înființat, precum și regiilor autonome.

Articolul 22 din această lege, invocat de inculpat în Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr.12/14.08.2003 face parte din Capitolul 4 "Atragerea de capital privat în domeniul utilităților" și are următorul conținut: "pe baza unei cereri de ofertă formulată de instituția publică implicată, investitorii pot participa la majorarea capitalului social al societății comerciale din domeniul utilităților, având drept de opțiune la cumpărarea unor pachete de acțiuni".

Legea definește prin art.3 lit.k) societățile din domeniul utilităților precizând că acestea reprezintă societăți comerciale care produc, transportă, dispecerizează, distribuie sau furnizează energie electrică, energie termică, gaze naturale, abur, combustibili și alte utilități. Or, așa cum reiese din obiectul său de activitate, și Poduri P P nu este o societate din domeniul utilităților.

HG nr.577/2002 a fost adoptată pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a nr.OUG88/1997 privind privatizarea societăților comerciale și a Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

În redactarea sa, art.211 alin.1 și 2 pe care s-a întemeiat în mod eronat Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr.12/14.08.2003 stipulează: "în aplicarea art.22 din Lege (nr. 137/2002) instituțiile publice implicate pot iniția la societățile comerciale din portofoliul lor, ținând seama de obiectivele și cerințele strategice ale societății comerciale, acțiunea de majorare a capitalului social prin cooptarea ca acționar a unui investitor care să îndeplinească cerințele privind resursele financiare și manageriale, precum și capabilitățile tehnice pentru a asigura dezvoltarea viitoare a societății comerciale.

Instituția publică implicată poate acorda investitorului care a efectuat majorarea de capital dreptul de opțiune la cumpărarea unor pachete de acțiuni, care să îi asigure cel puțin 51% din totalul acțiunilor cu drept de vot în Adunarea Generală a Acționarilor, în termenii și la termenele convenite la data majorării capitalului social".

Întrucât face referire la art.22 din Legea nr. 137/2002 care se putea aplica doar societăților comerciale din domeniul utilităților, nici art.211 alin.1 și 2 din nr.HG 577/2002 nu trebuia invocat în legătură cu SC și Poduri P SA

Controlorii financiari ai Curții de Conturi a României au constatat prin procesul - verbal amintit că, prin invocarea eronată a celor două articole în hotărârii Adunării Generale a Acționarilor a SC și Poduri P SA P nr.12/14.08.2003 s-a eludat procedura legală de majorare a capitalului social prin aport de capital privat, procedură prevăzută de Legea nr.137/2002 în art.14 și de nr.HG577/2002, în art.191 - 195.

Articolul 14 alin.1-3 din Secțiunea a 2-a a Legii nr. 137/2002, intitulată "Majorarea capitalului social prin aport de capital privat" are următorul cuprins: "Instituția publică implicată poate decide să propună în Adunarea Generală a acționarilor diminuarea participației statului la societățile comerciale prin lansarea unei oferte publice de majorare a capitalului social la respectivele societăți comerciale. Oferta va avea în vedere necesarul de capital rezultat în urma unui studiu de fezabilitate solicitat de către instituția publică implicată. Majorarea capitalului social se face prin aport în numerar sau în natură cu utilaje tehnologice performante (de vârf), conform studiului de fezabilitate și prevederilor din normele metodologice emise în aplicarea prezentei legi".

Articolele 191, 192 și 193 din nr.HG577/2002 date în aplicarea art.14 din Legea nr.137/2002 se găsesc în secțiunea intitulată "Majorarea capitalului social prin aport de capital privat" și conțin următoarele prevederi:

"Art.191: Procedura de privatizare prin majorarea capitalului social se poate declanșa:a) la propunerea societății comerciale; b) la propunerea instituției publice implicate; c) la primirea unei scrisori de intenție din partea unui acționar al societății comerciale sau din partea unui terț interesat.

Art. 192:(l) În situația în care instituția publică implicată decide, pe baza studiului de fezabilitate solicitat, că societatea comercială are nevoie de capital în numerar/utilaje tehnologice performante (din categoria tehnologiilor de vârf), aceasta va propune Adunării Generale a Acționarilor lansarea unei oferte publice de majorare a capitalului social, diminuându-se astfel participația statului la societatea comercială -

(2)Oferta publică de majorare a capitalului social, în contextul prezentelor norme metodologice, este procedura prin care societatea comercială vinde un pachet de acțiuni nou - emise, în următoarele etape:

a) acordarea dreptului de preferință acționarilor existenți, proporțional cu cotele deținute anterior majorării capitalului social;

b)declanșarea unei oferte publice primare de vânzare de acțiuni, prin care oricare dintre investitorii interesați, persoane fizice sau juridice cu capital majoritar privat vor putea subscrie atât acțiunile aferente cotei acționarilor care nu își exercită dreptul de preferință, cât și acțiunile aferente cotei deținute de instituția publică implicată.

Art. 193:Prețul de vânzare al acțiunilor nou - emise va fi aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor odată cu celelalte elemente ale vânzării, în baza propunerii formulate de instituția publică implicată și nu poate fi mai mic decât valoarea nominală a unei acțiuni".

Concluzionând, așa cum se precizează și în procesul - verbal de constatare nr.034/25.02.2005 încheiat la și Poduri PP- de controlorii financiari din cadrul Curții de Conturi a României - Camera de Conturi P, Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr.12/14.08.2003 a fost luată prin invocarea în mod eronat a unor serii de prevederi legale, care nu au legătură cu domeniul de activitate al societății și fără împuternicire din partea Consiliului Județean P, astfel:

Prin Hotărârea nr.38/2003 a Consiliului Județean P se decidea emiterea unui studiu de fezabilitate în vederea privatizării și Poduri P P,fără ca instituția publică implicată să stabilească modalitatea de privatizare și fără a mandata în acest sens pe reprezentanții săi în Adunarea Generală a Acționarilor.

De asemenea, convocarea Adunării Generale a Acționarilor de către Consiliul de Administrație nu s-a făcut în conformitate cu prevederile art.14 alin.6 din Legea nr.137/2002 (în termen de 2 zile lucrătoare de la luarea deciziei instituției publice implicate de diminuare a participației statului prin majorarea capitalului social), ședința Adunării Generale a Acționarilor nu s-a ținut potrivit acestor reglementări (în termen de 5 zile de la publicarea anunțului de convocare), toate materialele care au stat la baza Hotărârii nr. 12/14.08.2003 (Raportul comisiei de cenzori, oferta SC SRL P, Raportul Consiliului de Administrație) fiind adoptate la aceeași dată cu Hotărârea menționată, respectiv 14.08.2003;

Totodată, majorarea de capital social s-a făcut fără mandat din partea instituției publice implicate, Consiliul Județean P, fără lansarea unei oferte publice și neavând la bază un studiu de fezabilitate privind necesarul de capital și tipul de aport (în numerar sau în natură).

Prin nerespectarea prevederilor legale la adoptarea Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr.12/14.08.2003, SC SRL Pad evenit acționar la și Poduri P

Devenind acționar, pe lângă dreptul de a participa la orice cauză care privește SC și Poduri P SA P, având drept de vot în raport cu acțiunile deținute (24,4 %), SC SRL P urma să participe în același raport la rezultatele financiare ale societății iar, în conformitate cu prevederile Legii nr.137/2002, în cazul finalizării procesului de privatizare a și Poduri P P, ar fi avut drept de preempțiune la subscriere în raport cu cota de acțiuni deținută.

Astfel, potrivit art.3 lit.j) din Legea nr.137/2002, privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării "dreptul de opțiune este dreptul investitorului care a subscris și a vărsat aportul de capital, în urma unei majorări de capital, de a cumpăra ulterior de la instituția publică implicată pachete de acțiuni deținute de aceasta la respectiva societate comercială, în termenii și la termenele convenite la data majorării de capital".

Rezultă astfel că la data de 14.08.2003 s-a declanșat la și Poduri P P, în condiții improprii și nelegale, procedura de privatizare prin majorarea capitalului social, fără însă a fi respectate prevederile legale în materie privind concluziile unui studiu de fezabilitate și inițierea unei oferte publice, în acord cu principiul mai sus enunțat de aplicare a Legii nr.137/2002 și anume "vânzarea la prețul de piață rezultat din raportul dintre cerere și ofertă".

Declanșarea unei oferte publice primare de vânzare de acțiuni, în cadrul programului de privatizare prin majorarea capitalului social presupunea, în conformitate cu art.71 și următoarele din nr.HG577/2002, existența unui raport de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat, prin care să se fi determinat prețul de ofertă.

În cazul și Poduri P P, majorarea capitalului social prin aport de capital privat s-a făcut fără a se aștepta finalizarea acestui raport de evaluare deja comandat, efectuându-se vânzarea acțiunilor nou emise la valoarea nominală de 25.000 ROL/acțiune, mult diminuată față de valoarea de piață care, așa cum s-a arătat în cele expuse, a fost stabilită de evaluator la circa 144.200 ROL/acțiune.

Deși prin art.193 din nr.HG577/2002 se stabilește că prețul de vânzare al acțiunilor nou - emise nu poate fi mai mic decât valoarea nominală a unei acțiuni, din coroborarea acestui text de lege cu toate celelalte mai sus invocate, rezultă că prețul de vânzare presupunea mai întâi existența unui preț de ofertă stabilit printr-un raport de evaluare în cadrul întregii proceduri pe care o impunea declanșarea ofertei publice de majorare a capitalului social, preț care, în cazul și Poduri P P, trebuia să pornească de la 144.200 ROL/acțiune, neputând să coboare sub 25.000 ROL/acțiune.

cu care inculpatul a urmărit ca într-o singură zi să se emită un pachet nou de acțiuni care să fie vândute la valoarea nominativă, deși cunoștea că se afla în curs de finalizare un raport ce avea ca scop tocmai stabilirea prețului de piață al unei acțiuni, tendința sa manifestată pe tot parcursul acelei zile de a amplifica artificial gravitatea situației financiare a societății, încercarea de a influența cenzorii și puterea de convingere pe care a exercitat-o asupra celorlalți membrii ai Adunării Generale a Acționarilor și a membrilor Consiliului de Administrație, denotă interesul său de a favoriza SC SRL P căreia, prin modul de redactare al Hotărârii nr. 12/14.08.2003 i-a creat acele drepturi în cadrul și Poduri P P, aducând-o în poziția de potențial "investitor strategic", prin oferirea dreptului de opțiune la cumpărarea unor pachete de acțiuni ce urmau să-i asigure cel puțin 51% din totalul acțiunilor cu drept de vot în Adunarea Generală a Acționarilor, conform art.211 alin.2 din nr.HG577/2002 (articol invocat în Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor menționată).

Potrivit art.30 alin.1 din nr.HG577/2002 "investitor strategic este acel grup de investitori care își manifestă intenția de a cumpăra un pachet de acțiuni prin care își asigură controlul asupra societății emitente -. Prin control se înțelege capacitatea unui acționar de a exercita cel puțin o treime din totalul drepturilor de vot în Adunarea Generală a Acționarilor societății comerciale supuse privatizării".

S-a motivat, privitor la situația financiară a societății la data de 14.08.2003, că problemele cu care se confrunta aceasta nu erau de natură a conduce la soluția extremă de majorare a capitalului social prin aport de capital (și fără respectarea prevederilor legale), fapt constatat și de organele Curții de Conturi care au precizat în actul de control întocmit că existau și alte posibilități de achitare a instrumentelor de plată emise fără acoperire bancară.

Analizând raportul întocmit de Comisia de cenzori, organele de control au subliniat că nu s-a arătat în baza căror elemente s-a ajuns la concluzia că societatea este în blocaj financiar, cu atât mai mult cu cât, la data de 10.08.2003 soldul contului clienți ajunsese la 10.342.909.000 ROL, din care numai acționarul societății - Consiliul Județean P - figura cu un debit de 3.955.846.000 ROL, reprezentând aproximativ 30% din volumul creanțelor deținute de și Poduri P

Totodată, în procesul - verbal de constatare nr.1034/25.02.2005 se arată că nici unul dintre clienții care, conform soldului în sumă de 8.067.832.000 ROL la data de 31.07.2003 și respectiv în sumă de 10.342.909.000 ROL la data de 10.08.2003 nu se afla în incapacitate de plată, nu erau în litigiu cu SC și Poduri P SA P, ceea ce atesta exigibilitatea sumelor în perioada următoare, prin acțiuni de mobilizare a realizării acestor creanțe, sens în care s-ar fi putut asigura lichiditățile necesare stingerii obligațiilor scadente de 3.515.724.000 ROL, a căror plată fusese garantată cu file CEC anulate în urma intrării în incidență bancară.

De altfel, așa cum rezultă din lucrarea nr. -/2003 a P - Serviciul de Investigare a Fraudelor, înregistrată ca urmare a plângerii formulate împotriva și Poduri P P de către Sucursala Județeană P, după emiterea CEC-urilor fără disponibil în cont, toate aceste instrumente bancare au fost achitate de societatea debitoare către creditori cu ordine de plată, înainte de data de 14.08.2003, fapt ce i-a determinat pe aceștia din urmă să nu formuleze plângeri penale, acesta fiind și motivul pentru care lucrarea a fost clasată la data de 15.09.2003.

Un alt aspect de nelegalitate în adoptarea Hotărârii Adunării Generale a acționarilor nr.12/14.08.2003 a fost evidențiat prin Decizia nr.3 din 17.03.2005 a Directorului Direcției de Control Financiar Ulterior din cadrul Curții de Conturi a României - Camera de Conturi P și se referă la nerespectarea art.104 alin.1 lit.i din Legea nr.215/2001 a Administrației publice locale, potrivit căruia Consiliul Județean, ca autoritate deliberativă a administrației publice locale constituită la nivel județean, exercită în numele autorității administrativ-teritoriale toate drepturile acționarului la societățile comerciale pe care le-a înființat și hotărăște asupra privatizării acestor societăți comerciale.

În aceste condiții, întrucât hotărârea de privatizare incumba acestei instituții publice implicate, Adunarea Generală a Acționarilor și-a depășit atribuțiile, conchide organul de control care, în raport de acest aspect decide aducerea la cunoștința acționarului majoritar - respectiv Consiliul Județean P - a modului în care drepturile sale au fost diminuate prin aport de capital privat, astfel încât să poată fi luate măsurile necesare intrării în legalitate.

Ca urmare, cu adresa nr.5323/29.07.2005, referitor la modul de îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizia nr.3/2005, și Poduri PPa comunicat Curții de Conturi a României - Camera de Conturi P Direcția de Control Financiar Ulterior că acționarul majoritar, Consiliul Județean Paî mputernicit printr-un mandat special pe reprezentanții săi în Adunarea Generală a Acționarilor să procedeze la recalcularea cotei de participare a SRL P la capitalul său social, conform raportului de evaluare întocmit în anul 2003, astfel încât, în ședința din 22.03.2005, Adunarea Generală a Acționarilor a hotărât recalcularea cotei de participare în baza valorii de piață a acțiunilor, SRL P revenindu-i 24.381 acțiuni în valoare de 609.525.000ROL, reprezentând 5,3% din capitalul social.

Recalcularea acestei cote a reflectat modul în care ar fi trebuit să se procedeze încă de la început și care a fost învederat și de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi P prin nota unilaterală din 12.12.2006, elaborată în completarea actului de control încheiat la 25.02.2005 la și Poduri P

Din nota unilaterală menționată, înregistrată sub nr. S/76/2006 reiese că, procedându-se în condițiile arătate în procesul-verbal de control nr. 1034/25.02.2005, SC SRL Pab eneficiat de acțiuni suplimentare la și Poduri P P în număr de 116.248 (140.629 - 24.381), echivalentul sumei de 2.906.200.000 ROL (3.515.725.000 - 609.525.000 ROL) și, drept urmare, de o participare suplimentară la rezultatele financiare ale societății în proporție de 19,1 %.

Efectul recalculării cotei de participare a SC SRL P la capitalul social al și Poduri PP( de la 24,4% la 5,3%) l-a reprezentat retragerea primeia din acționariatul celei de-a doua și răscumpărarea acțiunilor sale la valoarea de piață rezultată din raportul de evaluare întocmit de SC SRL B, răscumpărare realizată prin compensare cu datoriile contractuale pe care SC SRL le înregistrase la și Poduri P P, din lucrări de subantrepriză executate de aceasta din urmă.

Privitor la relațiile contractuale dintre cele două societăți, în actul Curții de Conturi se subliniază că SC SRL Paf ost tratată în permanență de pe poziția privilegiată de acționar, deși între părți au existat contracte încheiate cu clauze ferme privind termenele de plată și calculul penalităților de întârziere iar nerespectarea acestor clauze ar fi trebuit sancționată prin calculul și pretinderea penalităților datorate.

Astfel, la 31.12.2004, între clienții neîncasați, ponderea o deținea SC SRL cu un debit de 6.240.850.000 ROL (45,87%), în timpul controlului procedându-se la calculul penalităților contractuale pentru întârziere la plată a sumelor datorate de SC SRL P la și Poduri P P și pretinderea acestora, în sumă totală de 698.962.623 ROL de la debitorul respectiv.

Situația de fapt reținută anterior, reiese din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale și al judecății.

Prima instanță a reținut că inculpatul a influențat pe ceilalți doi membrii ai Adunării Generale a Acționarilor și a membrilor Consiliului de Administrație al societății cărora, prin atitudinea sa, le-a creat convingerea că procedura aleasă la data de 14.08.2003 pentru majorarea capitalului social prin aport de capital privat era singura posibilă și legală în condițiile date.

Din declarațiile martorilor și reiese că inculpatul i-a asigurat pe aceștia că știe foarte bine actele normative în baza cărora se poate coopta investitorul, aceasta fiind singura soluție pentru ca martorul să nu fie tras la răspundere penală.

De asemenea, din declarațiile martorelor și, membre ale Comisiei de Cenzori, reiese că inculpatul a exagerat gravitatea situației financiare a societății, în scopul creării premisei introducerii în societate a investitorului SC SRL P, în condițiile arătate și cu nerespectarea reglementărilor în materie.

În apărarea sa, inculpatul a arătat că împreună cu ceilalți membrii ai Adunării Generale a luat o decizie colectivă, în cauză fiind vorba despre o participare la luarea unei decizii, și totuși, față de aceștia s-a dispus netrimiterea în judecată.

Însă, așa cum s-a arătat, inculpatul a fost trimis în judecată tocmai pentru că prin acțiunile sale i-a influențat și pe ceilalți doi martori în luarea deciziei, organele de urmărire penală stabilind că aceștia nu au acționat cu forma de vinovăție a intenției.

Ceea ce este însă relevant pentru cauza de față este că soluția de neîncepere a urmării penale dispusă față de martori nu a fost atacată de către nici una dintre părți, astfel că instanța nu este ținută să se pronunțe asupra vinovăției acestora.

S-a motivat că potrivit disp. art. 317.C.P.P. judecata se mărginește la fapta și la persoana arătată în actul de sesizare a instanței, iar în caz de extindere a procesului penal, și la fapta și persoana la care se referă extinderea.

În cauză nu s-a dispus extinderea procesului penal cu privire la martori, acest lucru neputând fi posibil pe de-o parte, întrucât soluția de netrimitere în judecată nu a fost atacată, iar pe de altă parte deoarece, potrivit disp. art. 337.C.P.P. extinderea procesului penal cu privire la alte persoane poate fi făcută doar la cererea procurorului în cauzele în care acesta participă la judecată, or, în prezenta acuză nu s-a făcut nici o astfel de cerere, instanța neputându-se sesiza din oficiu.

În drept, fapta inculpatului care, în calitate de membru al Adunării Generale a Acționarilor de la și Poduri P P și președinte al ședinței extraordinare a acestui organism din 14.08.2003, a stabilit la data respectivă, cu intenție, o valoare diminuată a acțiunilor societății față de valoarea lor comercială reală cu ocazia operațiunii comerciale a majorării capitalului social prin aport de capital privat în numerar și cooptarea ca acționar a SC SRL P, în scopul obținerii pentru aceasta din urmă a unui folos necuvenit, constând în dobândirea de acțiuni suplimentare la și Poduri P P în număr de 116.248 - echivalentul sumei de 2.906.200.000 ROL și - în consecință - de o participare suplimentară la rezultatele financiare ale societății în proporție de 19,1 %,precum și în câștigarea dreptului de opțiune la subscriere pentru pachetul majoritar de acțiuni deținut de Consiliul Județean P la și Poduri P P, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 10 lit.a din Legea nr.78/2000.

Inculpatul s-a mai apărat în sensul că nu a realizat efectiv beneficii de pe urma operațiunii comerciale efectuate, însă, așa cum s-a arătat, infracțiunea prev. de art. 10 lit. a nu este o infracțiune de rezultat, fiind dovedit faptul că inculpatul a urmărit obținerea de către a acestor beneficii necuvenite.

Instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru fapta reținută în sarcina sa, iar la individualizarea pedepsei a avut în vedere potrivit disp. art.72 pen. dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine nesinceră pe parcursul urmăririi penale și al judecății, gradul de pericol social ridicat al faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă.

Față de comportamentul bun pe care inculpatul l-a avut înainte de comiterea faptei, prima instanță a reținut în favoarea acestuia circumstanța atenuantă art.74 lit. a pen. considerând că o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum coborât sub minimul special este suficientă pentru reeducarea inculpatului.

Potrivit art.71 alin.2.pen. aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b și c pen. intervine de drept în cazul aplicării pedepsei închisorii. Totuși, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art.3 din Protocolul nr.1 la această Convenție, în principal, prin hotărârile pronunțate în cauzele Marea Britanie, și România, jurisprudență cu caracter general-obligatoriu potrivit art.20 din Constituție raportat la art.46 din Convenție, instanța a interzis inculpatului doar acele drepturi de la art.64.pen. față de care inculpatul se face nedemn de a le mai exercita.

Astfel, față de pericolul social dovedit în săvârșirea faptei și față de persoana inculpatului, astfel cum acestea au fost reținute, instanța de fond a apreciat că inculpatul nu este demn de a mai exercita drepturile prevăzute la art.64 lit.a și b, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice, precum și cel de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

În consecință, au fost interzise inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.71, 64 lit. a,b pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei stabilite.

De asemenea, în baza art.65 alin.2 pen. prima instanța a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art.71, 64 lit.a, b pen. cu excepția dreptului de a alege, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În privința modalității de executare a pedepsei principale, prima instanța a făcut aplicarea disp. art.861cod pen. dispunând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în cauză fiind întrunite toate condițiile în acest sens, respectiv lipsa antecedentelor penale, cuantumul pedepsei și convingerea instanței că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate.

Totodată, în baza art.71 alin.4.pen. instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

De asemenea, inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de încercare să respecte măsurile de supraveghere impuse de art.863

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă - - Serviciul Teritorial Ploiești și inculpatul.

Parchetul a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a omis să aplice pedeapsa accesorie prevăzută de art.64 alin.1 lit.c Cod penal, adică dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, deși aplicarea acestei pedepse era necesară.

A susținut că aplicarea acestei pedepse se impunea în raport de pericolul social ridicat al faptei comisă de către inculpatul dar și de atitudinea nesinceră a acestuia pe parcursul urmăririi penale și al judecății, situație în care era necesar să se aplice și pedeapsa accesorie prev. de art.64 lit.c Cod penal, potrivit dispozițiilor art.71 alin.3 cod penal, fiind evident că inculpatul s-a folosit de calitatea pe care o avea pentru a comite infracțiunea, situație în care acesta trebuie socotit ca fiind nedemn să mai exercite calitatea respectivă pe o perioadă limitată în timp.

Prin urmare, instanța trebuia să interzică inculpatului dreptul de a ocupa funcția de membru al unei adunări generale a acționarilor din cadrul unei societăți comerciale.

Totodată, în mod greșit instanța de fond a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a și b cod penal, cu excepția dreptului de a alege pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale, în condițiile în care executarea pedepsei principale a fost suspendată sub supraveghere, situație în care nu trebuia aplicată și pedeapsa complementară.

De asemenea, sentința a fost criticată de netemeinicie, susținându-se că prima instanță nu a individualizat în mod judicios pedeapsa principală aplicată inculpatului, încălcând disp. art.72 cod penal, ce reglementează criteriile de individualizare judiciară a pedepsei.

Pe de-o parte, nu trebuia să rețină circumstanțe atenuante în favoarea acestuia și să reducă pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, deși inculpatul a avut o conduită bună înainte de comiterea faptei, însă aceasta din urmă are un pericol social ridicat și a avut urmări grave.

Pe de altă parte, modalitatea de executare este greșită, întrucât instanța de fond nu trebuia să dispună suspendarea sub supraveghere, ci executarea efectivă a pedepsei, pentru a se realiza scopurile cuprinse în art.52 cod penal.

Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, în sensul celor ce preced.

Inculpatul și-a susținut nevinovăția cu privire la săvârșirea infracțiunii dedusă judecății, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art.22 din Legea nr.137/2002 avute în vedere de către Adunarea Generală a Acționarilor () SC. și Poduri SA P, atragerea de capital privat în domeniul utilităților, se face pe baza unei cereri de ofertă formulată de instituția publică implicată, urmând ca investitorii să participe la majorarea capitalului social al societății comerciale din domeniul utilităților, având dreptul de opțiune la cumpărarea unor pachete de acțiuni.

În mod greșit prima instanță a reținut că, acestei societăți nu îi sunt aplicabile dispozițiile art.3 lit.k din această lege, pe motiv că nu ar fi o societate din domeniul utilităților, întrucât nu are ca obiect de activitate producerea, transportul, distribuția sau furnizarea energiei electrice, energiei termice, a gazelor naturale, a aburului, a combustibilului, etc.

În fapt, a aplicat dispozițiile nr.HG577/2002 prin care se aprobă Normele Metodologice de aplicare a nr.OUG88/1997 și a Legii nr.137/2002, respectiv art.211, în care se arată că, "instituțiile publice pot iniția la societățile comerciale din portofoliul lor, ținând seama de obiectivele și cerințele strategice ale societăților comerciale, acțiunea de majorare a capitalului social prin cooptarea ca acționar a unui investitor care să îndeplinească cerințele privind resursele financiare și manageriale, precum și capabilitățile tehnice pentru a asigura dezvoltarea viitoare a societății comerciale".

În realitate, instanța de fond a apreciat în mod greșit că nu se aplică acest act normativ, pe motiv că se face trimitere la art.22 din Legea nr.137/2002.

Articolul 3 lit.k din această lege, având conținutul mai sus-menționat, a fost modificat prin nr.OG36/2004, publicată în nr.90/31.01.2004, intrat în vigoare la 3 februarie 2004, situație în care nu era aplicabil la data de 14.08.2003 când a avut loc ședința, ceea ce înseamnă că Legea nr.137/2002 trebuia aplicată în vechea formă, ce se referea și la alte societăți decât cele din domeniul utilităților.

Ca atare, SC. și Poduri SA P era o societate din domeniul utilităților, fiindu-i aplicabile dispozițiile Legii nr.137/2002 și ale nr.HG577/2002.

Totodată,OG nr.71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, publicată în nr.648/31.08.2002, definește la articolul 2 lit.a, serviciile de utilitate publică, iar în articolul 2 lit.c, definește activitățile edilitar-gospodărești ca fiind ansamblul acțiunilor de utilitate și interes public, care sunt destinate satisfacerii unor nevoi ale comunității locale, contribuind la ridicarea gradului de civilizație și confort al acestora, ce constau în construirea, modernizarea, exploatarea și întreținerea străzilor, drumurilor, podurilor, viaductelor, pasajelor rutiere, etc.

În raport de aceste prevederi, SC. și Poduri P SA este o societate din domeniul utilităților, întrucât este un serviciu public de administrare a domeniului public, având ca obiect executarea de lucrări de construire, modernizare și întreținere a străzilor.

Instanța de fond a aplicat dispozițiile nr.OG36/2004, deși aceste dispoziții nu erau în vigoare la data la care s-a emis hotărârea de către, respectiv 14.08.2003.

Totodată a mai susținut că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000, întrucât majorarea capitalului social reprezintă un act modificator al actului constitutiv al societății, iar instanța de fond a asimilat în mod greșit majorarea capitalului social cu o operațiune comercială.

Cele două noțiuni sunt diferite și nu se poate pune semnul egalității între noțiunea de modificare a actului constitutiv al unei societăți și noțiunea de operațiune comercială.

De asemenea, deși s-a luat o decizie colectivă de către ce exprimă votul celor trei membri, din care face parte atât inculpatul, cât și martorii și, a fost reținută numai vinovăția inculpatului, în timp ce, ceilalți doi nu au fost trimiși în judecată, cu motivarea că au fost influențați de către inculpat în luarea deciziei, neavând cunoștințe de specialitate și ca atare, au acceptat punctul de vedere al acestuia.

Inculpatul a susținut că această motivare este greșită, atâta timp cât cei doi martori au fost de acord și au votat în cadrul, situație în care trebuia să fie angajată și răspunderea lor penală pentru aceeași faptă.

Inculpatul a mai susținut că infracțiunea dedusă judecății este calificată prin scop și acesta trebuie dovedit pentru a se reține comiterea faptei.

Scopul modificării actului constitutiv a fost acela de a se înlătura incidentul bancar în care se afla societatea, în caz contrar, directorul executiv ar fi fost trimis în judecată pentru emiterea unor CEC-uri în numele societății, fără ca aceasta din urmă să aibă disponibilul necesar.

Prin decizia penală nr.31 din 30 ianuarie 2009 Tribunalul Prahovaa respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă --Serviciul Teritorial Ploiești și inculpatul și a dispus obligarea acestuia din urmă la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, prima instanță de control judiciar, a reținut următoarele:

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Potrivit acestui text de lege, este pedepsită cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, dacă este săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, fapta de a stabili cu intenție o valoare diminuată față de valoarea comercială reală a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciare, ori cu ocazia unei operațiuni comerciale ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară.

Acest text de lege avea în varianta inițială următorul conținut: "stabilirea cu intenție a unei valori diminuate față de valoarea comercială reală a bunurilor aparținând agenților economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacții comerciale, ori a bunurilor aparținând autorităților publice sau instituțiilor publice în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare sau de gestionare".

În cazul de față, inculpatul avea calitatea de consilier județean la data de 14.08.2003 când i se impută săvârșirea infracțiunii mai sus-menționate și făcea parte din Adunarea Generală a Acționarilor a societății SC și Poduri SA

Acționarul majoritar al acestei societăți, cu un procent de 100%, era Consiliul Județean

pe care trebuia să le îndeplinească inculpatul în calitate de membru al al acestei societăți, rezultau din contractul de mandat încheiat între acesta și Consiliul Județean

Articolul 1 din Legea nr.78/2000, prevede că această lege se aplică și persoanelor care îndeplinesc permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau o însărcinare în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităților cooperatiste sau altor agenți economici.

Prin urmare, dispozițiile acestei legi se aplică și inculpatului, care era însărcinat ca membru al în cadrul SC și Poduri P SA, societate de interes public al cărui acționar este Consiliul Județean P, adică o autoritate publică.

Pentru a se reține vinovăția inculpatului, instanța trebuie să examineze dacă sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000.

Din materialul probator administrat în cauză, rezultă că, în ziua de 14.08.2003 a fost convocată de către directorul executiv al SC și Poduri P SA, iar la ședința respectivă au participat cei trei mandatari ai Consiliului Județean P:, și.

În cadrul acestei ședințe urmau să fie dezbătute probleme pentru a se găsi soluții în vederea rezolvării situației create de către directorul executiv, care a emis în numele societății mai multe file CEC, fără a exista disponibilul necesar în contul bancar, pentru a se acoperi lipsa de 3.515.724.000 ROL.

Astfel, în urma unei discuții realizate la nivelul conducerii Consiliului Județean P s-a acreditat ideea majorării capitalului social al societății, prin aport de capital privat în valoarea sumei mai sus-menționate, prin atragerea unui investitor privat.

În aceeași zi, la sediul societății s-a primit oferta firmei SC SRL P, din care reieșea intenția acestora de a participa la refacerea capitalului social, cooptarea ca acționar al SC și Poduri P SA.

În cadrul acestei ședințe a fost prezentat raportul Comisiei de cenzori, iar inculpatul a explicat persoanelor participante oferta făcută de către firma mai sus-menționată, iar pentru a se redresa societatea, singura soluție este de a se majora capitalul social prin aport în numerar cu suma respectivă, urmând a fi cooptat ca acționar SC. SRL

Anterior luării hotărârii de a fi convocată, SC și Poduri P SA, încheiase un contract cu firma SC SRL B, în baza căruia urma să fie estimată valoarea de piață a acțiunilor în scopul privatizării, raport ce nu fusese finalizat până la data de 14.08.2003 și în lipsa căruia nu se putea demara procedura de privatizare.

Cu toate acestea, inculpatul a acreditat ideea de a se cota o acțiune la suma de 25.000 ROL, ce reprezenta valoarea nominală a unei acțiuni, urmând să fie emise un număr de 140.629 de acțiuni.

În raport de această valoare nominală, cota de participare se modifica, întrucât SC și Poduri P SA deținea 75,5%, iar SC SRL 24,5%.

Inculpatul avea atribuții de conducere în calitate de membru al, întrucât această adunare este organul deliberativ al unei societăți comerciale, iar membrii acesteia decid asupra majorării capitalului social al societății respective.

În cazul de față, după cum rezultă din raportul întocmit de către firma SC SRL B, valoarea de piață a unei acțiuni a fost stabilită la suma de 144.200 lei ROL, adică, de aproape 6 ori valoarea nominală a acestei acțiuni.

Acest raport de evaluare a fost depus la data de 25.09.2003 la sediul SC și Poduri P SA, ceea ce înseamnă că acțiunile au fost subevaluate de către inculpat, prin stabilirea unei valori de 25.000 Rol pe acțiune.

În această modalitate i s-a cauzat un prejudiciu Consiliului Județean P ca acționar majoritar și un beneficiu firmei SC SRL P, care a dobândit un număr de acțiuni mai mare decât i se cuvenea.

Ca atare, inculpatul a stabilit o valoare diminuată a acțiunilor pe care le deține Consiliul Județean P la SC și Poduri P SA, la suma de 25.000 ROL/acțiune, în loc de 144.200 ROL/acțiune, cât reprezintă valoarea reală a acestora.

Pentru a se reține săvârșirea infracțiunii prev.de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000 este necesar ca elementul material constând în stabilirea unei valori diminuate a bunurilor ce aparțin Consiliului Județean P să aibă loc cu ocazia desfășurării unei acțiuni de privatizare sau a unei tranzacții comerciale sau în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestor bunuri.

Pe de-o parte, inculpatul a încălcat dispozițiile contractului de mandat, dispunând majorarea capitalului social al SC și Poduri P SA, ceea ce reprezintă o modificare a capitalului social, într-un procent mai mare de 15% din valoarea acestuia, fără a avea un mandat special din partea Consiliului Județean P, așa cum prevede contractul de mandat nr.5553/2002.

În cazul de față, hotărârea de majorare a capitalului social prin cooptarea unui investitor privat, respectiv SC SRL P, care a prezentat o ofertă prin care își manifesta intenția de a deveni acționar la SC și Poduri P SA, în limita aportului de 3.515.724.000 ROL, ofertă ce a fost acceptată de către la propunerea inculpatului, a fost asimilată unei tranzacții comerciale, prin care se vindea, respectiv cumpăra, acțiuni.

Operațiunea de vânzare-cumpărare de acțiuni a unei societăți are ca rezultat modificarea capitalului social, în sensul majorării lui.

Aceasta a fost intenția reală a inculpatului în scopul de a salva situația financiară precară a societății, numai că modalitatea în care a procedat nu este legală, deoarece numai Consiliul Județean P putea să ia o hotărâre în acest sens sau membrii, dar pe baza unui mandat special dat de către această instituție publică.

Nu se poate susține că inculpatul nu a prevăzut rezultatul acțiunii de majorare a capitalului social, fără respectarea procedurii legale, adică lezarea intereselor patrimoniale ale SC și Poduri P SA.

De asemenea, nu se poate reține că inculpatul, având funcția de consilier județean și de membru al al acestei societăți, nu cunoștea dispozițiile legale aplicabile pentru a se modifica capitalul social al SC și Poduri P SA și mai ales că dreptul de a se modifica acest capital social aparținea în exclusivitate acționarului majoritar, atâta timp cât se prevedea în contractul de mandat.

Procedând în acest mod, inculpatul a cauzat un prejudiciu acționarului majoritar, constând în diferența rezultată între valoarea nominală a unei acțiuni și valoarea reală a acesteia, adică între diferența sumelor de 144.200 lei și 25.000 lei.

Pentru a se reține săvârșirea acestei infracțiuni nu este necesar ca scopul prevăzut de lege, adică acela al obținerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase, să se fi realizat și este suficient numai ca, acțiunea inculpatului să fie de natură a duce la realizarea acestui scop.

Într-adevăr, acțiunea acestuia a fost de natură să realizeze scopul prevăzut de lege, respectiv obținerea de foloase de către firma SC SRL P, constând tocmai în sumele de bani ce constituie paguba cauzată Consiliului Județean

S-a motivat că în raport de aceste elemente, nu are nici un fel de relevanță în cauză dacă sunt sau nu aplicabile dispozițiile art.22 din Legea nr.137/2002 și ale art.211 alin.1 și 2 din Hotărârea nr.577/2002, referitoare la măsurile pentru accelerarea privatizării și Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr.137/2002.

Indiferent dacă SC și Poduri P SA este sau nu considerată o societate din domeniul utilităților, acțiunea de majorare a capitalului social sau de privatizare a societății, nu putea să fie luată decât de către acționarul majoritar sau de către dar numai pe baza unui mandat special dat de către acest acționar.

În raport de aceste considerente, tribunalul a reținut că fapta de stabilire cu intenție a unei valori diminuate față de valoarea comercială reală a acțiunilor SC și Poduri P SA stabilită în sarcina inculpatului există, constituie infracțiunea prev. de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000 și a fost săvârșită cu vinovăție, sub forma intenției.

În concluzie, motivele de apel invocate de către apelantul-inculpat au fost apreciate ca neîntemeiate.

Totodată, s-a reținut că inculpatul a criticat și soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de către parchet cu privire la ceilalți doi membri ai, respectiv și, pentru comiterea aceleiași infracțiuni, motivat de faptul că lipsește intenția în săvârșirea faptei, susținând că nu a influențat în nici un fel votul pozitiv al acestora și sunt vinovați în aceeași măsură ca și acesta, în cazul i se va reține vinovăția pentru comiterea acestei fapte.

Tribunalul a reținut că potrivit art.317 cod proc. penală, judecata se mărginește numai la fapta și persoana ce fac obiectul trimiterii în judecată, iar în cazul de față, se referă la inculpatul.

Soluțiile de netrimitere în judecată dispuse de către procuror prin rechizitoriu, cum este și cea de neîncepere a urmăririi penale pot fi atacate de către persoanele interesate cu plângere potrivit disp. art.2781cod proc. penală.

S-a motivat că instanța nu poate proceda la judecarea celor doi martori pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni, atâta timp cât nu a fost sesizată de către procuror prin rechizitoriu și în condițiile în care nici nu s-a formulat o plângere împotriva acestor soluții, care pot fi desființate iar cauza reținută spre judecare, urmând a se aplica dispozițiile legale de la judecata în primă instanță, potrivit disp. art.2781alin.8 lit.c cod proc. penală.

Existând această procedură prealabilă, instanța de fond nici nu avea posibilitatea legală de a extinde procesul penal pentru aceeași infracțiune și la martorii și, potrivit disp. art.337 cod proc. penală.

Sub acest aspect, s-a reținut că nu poate constitui temei pentru a nu se angaja răspunderea penală a inculpatului, atâta timp cât nu a fost angajată și răspunderea penală a celor doi martori, față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Referitor la apelul declarat de parchet, tribunalul a reținut că potrivit disp. art.357alin.3 cod proc. penală, când instanța pronunță pedeapsa închisorii, în hotărâre trebuie să facă mențiunea că persoana condamnată este lipsită de drepturile arătate în art.71 din Codul penal, pe durata prevăzută în același articol.

Articolul 71 din Codul penal se referă la pedepsele accesorii și constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art.64.

Potrivit alineatului 2 al acestui articol, condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev.în art.64 lit.a-c cod penal, de la data la care hotărârea rămâne definitivă și până la executarea pedepsei.

Interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.d și e cod penal, respectiv drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator, este condiționată de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările cauzei, de persoana infractorului, de interesele copilului ori ale persoanei aflată sub tutelă sau curatelă.

Însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în hotărârile pronunțate că este greșită aplicarea în mod automat a pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a-c cod penal, fără ca inculpatul să fie socotit nedemn de a exercita drepturile prevăzute de aceste texte de lege.

trebuie să rezulte din săvârșirea faptei dedusă judecății și să aibă legătură cu exercitarea acestor drepturi.

Instanța nu a interzis inculpatului exercitarea dreptului prev.de art.64 lit.c Cod penal, adică acela de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru comiterea infracțiunii.

În cazul de față se critică omisiunea de a se interzice inculpatului dreptul de a desfășura activitatea de membru al unei Adunări Generale a Acționarilor a unei societăți comerciale.

În primul rând, inculpatul nu mai are nici calitatea de consilier județean și nici de membru în Adunarea Generală a Acționarilor la SC și Poduri P SA, situație în care nu se impune interzicerea exercitării acestei funcții sau activități.

Aplicarea acestei interdicții ar fi formală în condițiile în care inculpatul nu mai îndeplinește nici funcția și nici activitatea respectivă.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, tribunalul a constatat că aplicarea pedepselor complementare a interzicerii drepturilor prev.de art.64 cod penal, în cazul în care pedeapsa principală aplicată este de cel puțin 2 ani, are caracter obligatoriu ori de câte ori se prevede expres în textul de lege prin care se incriminează fapta dedusă judecății, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei principale.

Ca atare, și în cazul în care instanța dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, poate să aplice aceste pedepse complementare a căror executare are loc după executarea pedepsei principale, potrivit art.66 cod penal.

În cazul în care se suspendă pedeapsa principală, pedepsele complementare nu produc efecte imediate și nici ulterioare, întrucât inculpatul nu execută pedeapsa principală și ca atare, aceasta nu poate lua sfârșit la o anumită dată de la care ar trebui să înceapă executarea pedepselor complementare.

Cu toate acestea, aceste pedepse sunt executabile și pot fi executate în cazul în care în termenul de încercare a suspendării condiționate, inculpatul comite o nouă infracțiune ce atrage revocarea suspendării și executarea efectivă a pedepsei principale și ulterior, a pedepselor complementare.

Executarea acestor pedepse este condiționată de executarea pedepsei principale ce poate avea loc în cazul revocării suspendării condiționate.

Susținerea parchetului că aplicarea acestei pedepse contravine articolului 65 cod penal, s-a apreciat de către tribunal ca fiind neîntemeiată, întrucât în acest articol nu se exceptează aplicarea acestei pedepse de modalitatea de executare a pedepsei principale, respectiv a suspendării condiționate.

Referitor la cel de-al treilea motiv de apel vizând individualizarea pedepsei s-a apreciat că în mod corect au fost reținute circumstanțele atenuante prev.de art.74 cod penal și a fost coborâtă pedeapsa sub minimul de 5 ani prevăzut de lege.

Cuantumul pedepsei aplicate a fost judicios stabilit, ținându-se seama atât de disp. art.76 lit.b cod penal, dar și de cele ale art.72 cod penal, în care se arată criteriile de individualizare judiciară a pedepsei.

Astfel, prima instanță a ținut seama atât de natura și gravitatea faptei comise, de poziția procesuală a inculpatului, care a recunoscut împrejurările în care a comis fapta, dar a apreciat că nu este vinovat, întrucât nu a acționat decât în scopul de a salva situația financiară dificilă a societății și nu acela de a dobândi pentru sine foloase.

Totodată, tribunalul are în vedere și poziția adoptată de inculpat pe parcursul judecării cauzei, în sensul că s-a prezentat în fața instanței de fond și de apel ori de câte ori a fost chemat, ceea ce dovedește faptul că își asumă consecințele faptelor pe care le-a comis și regretă comiterea acestora.

Ca atare, s-a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei prev.de art.52 cod penal, poate fi atins și prin neexecutarea pedepsei în regim de detenție, atâta timp cât sunt îndeplinite condițiile art.861cod penal, dat fiind faptul că inculpatul a avut o conduită bună înainte de săvârșirea faptei, fiind cunoscut fără antecedente penale.

Pe de altă parte, stabilirea acestei modalități de executare presupune obligații în sarcina inculpatului care, trebuie să se supună tuturor măsurilor de supraveghere prevăzute de art.863cod penal.

Dintre măsurile prevăzute de acest text de lege, cea mai importantă este aceea de a se prezenta ori de câte ori va fi chemat la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova, ceea ce înseamnă că modul în care inculpatul respectă măsurile de supraveghere este supus controlului acestei instituții.

De asemenea, inculpatul trebuie să aibă o conduită bună în viitor, deoarece în cazul în care comite o nouă infracțiune cu intenție, se revocă suspendarea și se execută pedeapsa alături de pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

Executarea unei pedepse în regim de detenție, ar reprezenta o măsură excesivă ce ar fi aplicată inculpatului care este o persoană ce provine din mediul intelectual, a deținut funcții în aparatul de stat și s-a evidențiat în activitatea profesională până în prezent.

Pentru toate considerentele expuse, tribunalul a respins, ca nefondate apelurile declarate, menținând ca legală și temeinică sentința atacată.

Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs, în termen, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Ploiești și inculpatul, care au criticat soluțiile pronunțate de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului conform art.38510alin.1 și 2 cod proc. penală, Ministerul Publica criticat hotărârile susținând că în mod greșit instanța de fond nu a dispus aplicarea pedepsei accesorii prev. de art.71 alin.1 lit.c) cod penal, deși această pedeapsă era necesară iar instanța de apel a considerat în mod neîntemeiat că aplicarea acestei interdicții ar fi formală în condițiile în care inculpatul nu mai are calitatea de consilier județean și nu mai îndeplinește nici funcția de membru în Adunarea Generală a Acționarilor și Poduri P

Susține recurentul că această motivare nu poate fi avută în vedere întrucât chiar dacă în prezent inculpatul nu mai îndeplinește nici una din funcțiile respective, aceasta nu înseamnă că nu le poate dobândi din nou, ulterior.

Cea de a doua critică invocată vizează greșita aplicare a pedepsei complementare prev. de art.65 alin.2 cod penal rap. la art.64 lit.a) și b) cod penal, cu excepția dreptului de a alege pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, susținându-se că atâta timp cât inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare a cărei executare a fost însă suspendată sub supraveghere, aplicarea pedepsei complementare este greșită, fiind contrară prevederilor legale sus-menționate.

Ultima critică invocată de parchet vizează netemeinicia pedepsei aplicată inculpatului, susținându-se că instanța nu a avut în vedere toate criteriile cuprinse în art.72 cod penal și că buna comportare a inculpatului înainte de comiterea faptei ca și lipsa antecedentelor penale nu justifică recunoașterea de circumstanțe atenuante în favoarea acestuia câtă vreme acesta nu a realizat nici în ultimul lui cuvânt o reevaluare a propriei situații, prin adoptarea unei poziții sincere, ci dimpotrivă a încercat să denatureze adevărul, astfel încât nu sunt motive pentru reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Susține recurentul că aplicarea unei pedepse în limitele speciale și care să fie executată în regim de detenție ar corespunde exigențelor legii penale și gravității faptei comise, fiind un mijloc eficient de constrângere și reeducare.

Recurentul inculpat critică hotărârile pronunțate de nelegalitate și netemeinicie, susținându-se că decizia de majorare a capitalului social a fost voința colectivă a celor trei reprezentanți în Adunarea Generală a Acționarilor, motiv pentru care inițial au fost cercetați în calitate de făptuitori și și și deși se susține că numai acesta se face vinovat de comiterea infracțiunii prev. de art.10 lit.a) din Legea nr.78/2000, precizează că nici unul dintre cei doi nu a adoptat o altă poziție, căci altfel, s-ar fi făcut mențiune în registrul de decizii al Consiliului de Administrație și s-ar fi încunoștințat auditorii financiari ori cenzorii.

Or, acești administratori nu au făcut vreun demers în sensul menționat, concluzia fiind aceea că decizia a fost una colectivă și a exprimat voința tuturor membrilor.

Sub acest aspect, se susține că în mod greșit instanțele au înțeles că inculpatul a dorit să atragă răspunderea penală și a celorlalți membrii, în fapt, acesta intenționând să puncteze doar că atâta timp cât organele de anchetă au reținut că nu se poate începe urmărirea penală pentru aceeași faptă întrucât lipsește intenția, aceeași soluție trebuia dispusă și față de acesta.

În plus, se subliniază că nu se poate vorbi de o manipulare a administratorilor și, întrucât, așa cum rezultă din actele dosarului, sunt persoane cu studii superioare, membrii ai Comisiei de buget-finanțe din cadrul Consiliului Județean și deci această posibilitate este exclusă.

Recurentul inculpat critică hotărârile, susținând că probele administrate în cauză relevă cu certitudine că acesta nu a avut intenția de a frauda sau de a crea un folos pentru sine ci prin toată succesiunea acțiunilor întreprinse s-a căutat împiedicarea atragerii răspunderii legale a persoanelor care au emis CEC-uri fără acoperire.

În plus, se susține că actele de control nu au evidențiat producerea unui prejudiciu adus și Poduri P, făcându-se referire doar la procentul de participare, număr de acțiuni și valoarea capitalului social în structura acționariatului, așa încât consideră că în mod greșit instanțele au dispus condamnarea sa, în cauză lipsind unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția, motiv pentru care a solicitat achitarea.

Curtea, examinând hotărârile recurate, în raport de criticile invocate, circumscrise cazurilor de casare prev. de art.3859alin.1 pct.14, 17 și 18 cod proc. penală, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, în limitele prev. de art.3859alin.2 și 3 cod proc. penală, reține următoarele:

Pe baza probelor și mijloacelor de probă administrate în timpul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, respectiv: procesul verbal de control nr.1378/20.10.2004 al P-Serviciul de Investigare a Fraudelor, procesul verbal de constatare nr.1034/25.02.2005 al Curții de Conturi-Camera de Conturi P, proces verbal din 14.08.2003 încheiat cu ocazia desfășurării Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor la și Poduri P, Hotărârea nr.12/14.08.2003 a Adunării Generale a Acționarilor, raportul Comisiei de Cenzori, Hotărârea nr.27/8.06.1998 și nr.38/7.04.2003 ambele emise de Consiliului Județean P, contractele de mandat nr.553/5.08.2002 și nr.6201/25.08.2003, contractul de consultanță nr.114/2003 încheiat între SRL B și și Poduri P și actele adiționale nr.1, 2, 3 /2003, raportul de evaluare și Poduri P, actualizare raport din noiembrie 2002, procese verbale de predare-primire, Hotărârea nr.29/28.02.2005 a Consiliului Județean P, Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr.3/22.03.2005, procesul verbal al ședinței din 22.03.2005, Hotărârea nr.16 din 27.10.2003 a, raportul nr.5351/28.10.2003 al Consiliului de Administrație și Comisiei de Cenzori, adresele SRL, contract de cesiune din 2.12.2005, alte înscrisuri, declarațiile martorilor și ale inculpatului, ambele instanțe au reținut în mod corect și complet situația de fapt, astfel cum a fost expusă pe larg anterior, din care rezultă că în calitate de membru al Adunării Generale a Acționarilor de la. și Poduri și președinte al ședinței extraordinare din 14.08.2003, inculpatul a stabilit, la data respectivă, cu intenție, o valoare diminuată a acțiunilor societății față de valoarea lor comercială reală cu ocazia majorării capitalului social prin aport de capital privat în numerar și cooptarea ca acționar a SRL P, în scopul obținerea pentru acesta din urmă a unui folos necuvenit constând în acțiuni suplimentare la și Poduri P, în număr de 116.248 și prin urmare de o participare suplimentară la rezultatele financiare ale societății, precum și la câștigarea dreptului de opțiune la subscriere pentru pachetul majoritar de acțiuni deținut de Consiliul Județean P la și Poduri P

Probele și mijloacele de probă la care s-a făcut referire anterior au fost complet analizate și just apreciate de ambele instanțe, care, reținând vinovăția inculpatului în forma prevăzută de lege, respectiv intenție directă, în mod temeinic și legal, au dispus condamnarea acestuia pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art.10 lit.a) din Legea nr.78/2000.

Criticile inculpatului care vizează netemeinicia hotărârii de condamnare, în mod corect au fost înlăturate de instanța de apel și nu vor fi reținute nici de curte, întrucât, deși se contestă vinovăția în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, inculpatul nu a negat nici un moment activitatea infracțională desfășurată, așa cum aceasta a fost descrisă în detaliu în actul de acuzare, apreciind însă că atâta timp cât hotărârea de majorare a capitalului social prin aport de capital privat în numerar aparține organului colectiv, respectiv Adunării Generale a Acționarilor, reprezentată de cei trei membri al Consiliului Județean P, printre care și făptuitorii și, iar aceștia nu au formulat obiecțiuni la decizia luată, răspunderea ar aparține tuturor.

În același sens, susține recurentul că atâta timp cât ceilalți doi membri ai Adunării Generale au fost cercetați la rândul lor pentru comiterea infracțiunii prev. de art.10 lit.a) din Legea nr.78/2000 iar organul de urmărire penală a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât din actele premergătoare efectuate a rezultat că faptei comisă de aceștia îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția, ca formă a vinovăției din conținutul laturii subiective, aceeași soluție trebuia dată și cu privire la persoana sa.

Aceste apărări ale inculpatului au fost verificate atât de instanța de fond cât și de tribunal și în mod întemeiat au ajuns la concluzia că nu pot fi primite, întrucât din coroborarea întregului material probator administrat, în principal a declarațiilor martorilor, rezultă cu certitudine că cel care a avut inițiativa și a întreprins toate demersurile pentru ca SRL P să devină acționar la și Poduri Paf ost inculpatul, dovadă în acest sens fiind faptul că la solicitarea sa Comisia de Cenzori a întocmit raportul ce urma a fi prezentat Adunării Generale a Acționarilor, tot acesta fiind persoana care a propus cooptarea SRL P, precum și înstrăinarea acțiunilor la prețul de 25.000 lei/bucată, deși avea cunoștință că și Poduri P încheiase un contract cu SRL B, aceasta din urmă având obligația să estimeze valoarea de piață a acțiunilor în vederea privatizării societății.

La data de 14 august 2003, când au fost luate toate hotărârile legate de majorarea capitalului social, raportul de evaluare nu fusese finalizat de către SRL și aceasta deoarece și Poduri P nu i-a pus la dispoziție toate documentele necesare evaluării, motiv pentru care s-a impus încheierea de acte adiționale, raportul fiind finalizat la sfârșitul lunii septembrie 2003.

Procedând în modalitatea reținută de instanțele anterioare, inculpatul a încălcat dispozițiile cuprinse în art.14 din Legea nr.137/2000 și pe cele din art.191-195 din nr.HG577/2002 care impun necesitatea studiului de fezabilitate și inițierea ofertei publice în situația majorării capitalului social, prin aport în numerar.

De asemenea, vinovăția inculpatului, sub forma intenției directe, rezultă și din faptul că acesta și-a depășit limitele mandatului încredințat de acționarul unic, Consiliul Județean P, prin aceea că a propus și hotărât majorarea capitalului social peste limita maximă de 15% stipulată în contractul de mandat nr.553/2002 fără a avea mandat special, neputându-se accepta în nici un mod ideea că nu a avut cunoștință de respectiva prevedere contractuală.

În urma evaluării patrimoniului și Poduri P s-a stabilit că valoarea unei acțiuni era nu de 25.000 lei/bucată ci de minim 105.000 lei/bucată, apreciată ca fiind valoarea comercială reală, ceea ce înseamnă că prin demersul întreprins inculpatul a stabilit intenționat o valoare diminuată a acțiunilor societății, înstrăinând acțiuni la un sfert din valoarea reală a acestora.

Că prin acțiunile sale inculpatul a urmărit ca SRL să obțină un folos necuvenit rezultă fără putință de tăgadă din coroborarea tuturor probelor dosarului, câtă vreme, după reevaluarea societății și a acțiunilor, acesta s-a retras din societate, și Poduri P răscumpărând acțiunile vândute.

Nici apărarea potrivit căreia măsura luată de inculpat a fost menită să salveze situația și Poduri P intrată în incapacitate de plată ca urmare a neonorării a trei file CEC în valoare totală de circa 3.500.000.000 lei, nu poate fi primită, întrucât, așa cum chiar membrii Comisiei de Cenzori au stipulat în raport, la data de 14 august 2003 societatea avea de încasat sume net superioare celei datorate, respectiv de peste 8.000.000.000 lei și prin urmare, prioritatea ar fi trebuit să o constituie recuperarea creanțelor iar nu cooptarea unui investitor privat, cu atât mai mult cu cât din actele de control întocmite de autorități rezultă că acesta din urmă era unul dintre principalii debitori ai societății.

Concluzionând, Curtea reține că situația de fapt, împrejurările comiterii infracțiunii și vinovăția inculpatului au fost corect stabilite de ambele instanțe și prin urmare criticile invocate de inculpat se privesc ca nefondate, motiv pentru care în baza disp. artr.38515pct.1 lit.b cod proc.penală, va fi respins.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, critică invocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Ploiești, Curtea reține următoarele:

Sub un prim aspect, trebuie menționat că pedeapsa aplicată de instanța de fond și menținută de tribunal, în cuantumul și modalitatea de executare corespunde și în opinia Curții tuturor exigențelor cerute de art.52 cod penal, fiind consecința evaluării corecte a criteriilor impuse de art.72 cod penal.

Este de netăgăduit că infracțiunea prev. de art.10 lit.a) din Legea nr.78/2000 prezintă un grad de pericol social ridicat, materializat și în limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, însă în cadrul operațiunii de individualizare a pedepsei instanțele sunt datoare să aibă în vedere toate criteriile cuprinse în art.72 cod penal, inclusiv pe cele legate de persoana inculpatului și împrejurările care atenuează răspunderea penală a acestuia.

Cum comportamentul bun pe care inculpatul l-a avut înainte de comiterea faptei rezultă fără tăgadă, se constată că în mod corect instanțele au reținut în favoarea acestuia circumstanța atenuantă facultativă prev. de art.74 alin.1 lit.a cod penal.

În opinia Curții și atitudinea procesuală manifestată de inculpat pe parcursul procesului constituie temei pentru aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege și în condițiile prev. de art.861cod penal, acesta prezentându-se de fiecare dată în fața autorităților și manifestând sinceritate în descrierea activității desfășurate, considerând însă că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii reținută în sarcina sa.

În plus, pregătirea profesională a inculpatului și vârsta acestuia îndreptățesc Curtea să considere că pedeapsa aplicată este îndestulătoare și nu se justifică majorarea cuantumului acesteia ori schimbarea modalității de executare, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei impunând inculpatului obligații speciale, așa cum sunt ele menționate în hotărârea primei instanțe iar săvârșirea unei noi infracțiuni în termenul de încercare de 7 ani sau neîndeplinirea cu rea credință a măsurilor de supraveghere atrage revocarea suspendării și executarea pedepsei alături de cea aplicată pentru noua infracțiune.

În concluzie, Curtea constată că pedeapsa principală, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare este corect individualizată și prin urmare, critica invocată de parchet nu se justifică.

Este însă fondată critica vizând omisiunea aplicării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.c) din codul penal, întrucât chiar dacă în prezent inculpatul nu ocupă funcția și nu mai desfășoară activitatea de natura aceleia de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii, respectiv membru în Consiliul de Administrație al unei societăți comerciale, ori de a deține o funcție în autoritățile publice, este evident că atâta timp cât inculpatul s-a folosit de funcția respectivă în comiterea infracțiunii, el este nedemn să dețină în viitor o astfel de funcție, așa încât, având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei, cuantumul pedepsei și persoana inculpatului, se impune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.c) cod penal.

În ceea ce privește aplicarea greșită a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II a și lit.b) cod penal, critică invocată de același recurent, Curtea constată că aceasta este nefondată, întrucât, față de cuantumul pedepsei ce a fost aplicată inculpatului și având în vedere că în privința pedepsei complementare legiuitorul nu face distincție cu privire la modalitatea de executare, rezultă că aplicarea pedepsei complementare prev. de art.65 alin.2 rap. la art.64 lit.a) teza a II a și lit.b) cod penal, este corectă.

În raport de cele ce preced, în temeiul disp. art.38515pct.2 lit.d) cod proc. penală, Curtea va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Ploiești, va casa în parte ambele hotărâri, în latură penală, în sensul că va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie prev. de art.64 lit.c) cod penal, respectiv dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie, ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii - membru în consiliul de administrație al unei societăți comerciale ori de a deține o funcție în autoritățile publice, menținând, în rest, dispozițiile hotărârilor recurate.

Față de soluția pronunțată în recursul declarat de inculpat, în temeiul disp. art.192 alin.2 cod proc. penală, se va dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Ploiești.

Casează în parte ambele hotărâri, în latură penală, în sensul că aplică inculpatului și pedeapsa accesorie prev. de art.64 lit.c) cod penal, respectiv dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie, ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii - membru în consiliul de administrație al unei societăți comerciale ori de a deține o funcție în autoritățile publice.

Menține în rest dispozițiile hotărârilor recurate.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, domiciliat în P,-, bloc 31 D,. 11, județul P și dispune obligarea acestuia la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 mai 2009.

Președinte, Judecători,

- -

Grefier,

-

Red./Tehnored.

3 ex./12 iunie 2009

. fond - Jud.

Jud. fond

. apel - Trib.

Jud. apel,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006

Președinte:Elena Negulescu
Judecători:Elena Negulescu, Ioana Nonea, Elena Zăinescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 373/2009. Curtea de Apel Ploiesti