Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--19.08.2008

DECIZIA PENALĂ NR. 131 /

Ședința publică din data de 11.09. 2008

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea apelului formulat de condamnatul,împotriva sentinței penale nr.457/PI din 13.06.2008,pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă condamnatul apelant în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat din cadrul baroului T, cu delegație la dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul din oficiu al condamnatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și în rejudecare admiterea cererii de revizuire pentru motivele arătate de condamnat în cererea depusă la dosar în sensul administrării unor noi probe cu martori.

Procurorul solicită respingerea apelului ca nefondat, motivele de apel invocate de condamnat nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute de art. 394 alin. 1 Cod procedură penală.

Condamnatul apelant, în ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului susținând că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin neadmiterea cererii de probațiune privind audierea unor martori, unul dintre martorii propuși, prezent la locul faptei, "putând aduce elemente noi.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

prin sentința penală nr. 457/PI pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-, în baza disp. art. 403 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 394 Cod procedură penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de condamnatul având ca obiect revizuirea sentinței penale nr. 122/2003, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr. 6537/P/2002.

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele: prin cererea înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș la data de 16.01.2008, sub nr. 581/III/6/2008, condamnatul solicitat revizuirea sentinței penale nr.122/17.02.2003 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosarul nr. 6537/P/2002, prin care fost condamnat la o pedeapsă de 20 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 211 alin.2 lit.a, alin. 2 ind. 1 lit. a,b, Cod penal și art. 189 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.

În motivarea cererii sale, condamnatul a arătat că nu avut nici o contribuție la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și a solicitat administrarea unor noi probe, făcând referire și la probatoriul deja administrat în cursul procesului penal.

La data de 14.04.2008 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. unic de dosar - cererea de revizuire formulată de condamnatul .

În cauză s-a dispus atașarea dosarului de fond nr. 6537/P/2002 al Tribunalului Timiș.

Pe baza materialului probator administrat la soluționarea în fond a cauzei, prin raportare la dispozițiile art.394 Cod procedură penală, instanța reținut următoarele:

Prin sentința penală nr.122/17.02.2003 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr. 6537/P/2002, revizuentul a fost condamnat la o pedeapsă de 20 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 211 alin. 2, lit.a, alin.2 ind. 1 lit.a,b,c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal. Această sentință penală a rămas definitivă prin decizia penală nr. 189/12.05.2003 a Curții de APEL TIMIȘOARA, prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de, și prin decizia penală nr.4370/09.10.2003 a Curții Supreme de Justiție pronunțată în dosar nr. 2567/2003, prin care s-a respins recursul condamnatului.

Cererea de revizuire a fost formulată de condamnat la data de 14.01.2008, după începerea executării pedepsei închisorii.

Pentru a putea concluziona asupra cererii de revizuire, instanța trebuie să cerceteze incidența vreunuia din cazurile prevăzute de art. 394 alin. 1 Cod procedură penală și prin raportare la considerentele avute în vedere de condamnat prin formularea plângerii, respectiv că se consideră nevinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost condamnat, neavând nici un fel de contribuție la comiterea acestora, condamnarea sa având la bază declarația mincinoasă a părții vătămate, neluându-se în seamă depozițiilor unor martori.

Potrivit dispozițiilor art. 394 alin.1 Cod procedură penală, revizuirea unei sentințe de condamnare se poate cere când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, când un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, în cauza a cărei revizuire se cere; când un înscris care a servit ca temei la hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; când un membru al completului de judecată, procurorul sau persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere; când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

Întrucât condamnatul a indicat pe care dintre aceste cazuri înțelege să-și motiveze cererea de revizuire, în sensul că se consideră nevinovat de săvârșirea unor fapte pentru care a fost condamnat, neavând nici un fel de contribuție la comiterea acestora, condamnarea sa având la bază declarația mincinoasă a părții vătămate, neluându-se în seamă depozițiile unor martori, instanța a reținut incidența dispozițiilor art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală, respectiv existența unei împrejurări necunoscută instanței care a soluționat cauza.

În aceste condiții, instanța trebuie să analizeze, având în vedere motivul reținut, dacă cererea îndeplinește cele două condiții obligatorii: să se întemeieze pe o împrejurare inedită pentru instanțele care au soluționat cauza, prima condiție cerută de art. 394 alin.1 lit.a Cod procedură penală, iar această împrejurare să fie de natură a înlătura eroarea judiciară prin pronunțarea unei soluții diametral opuse, cea de-a doua condiție cerută de art. 394 alin. 2 Cod procedură penală.

Instanța de condamnare a pronunțat o astfel de soluție prin analiza probelor administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, iar susținerea condamnatului, în sensul că partea vătămată nu a relatat adevărul în cauză, existând martori de ale căror declarații instanța de condamnare nu a ținut seama, nu putut fi reținută, întrucât aceste afirmații ale condamnatului nu sunt confirmate de o hotărâre de condamnare a părții vătămate pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Din motivarea cererii și a actelor aflate la dosar nu rezultă incidența nici unuia din cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 alin.1 Cod procedură penală.

Având în vedere cele reținute și apreciind că cererea formulată de revizuent nu are caracterul unor fapte sau împrejurări noi, în sensul prevăzut de art. 394 alin. 1 lit.a Cod procedură penală, s-a apreciat că nu se impune admiterea în principiu a cererii de revizuire, și în baza art. 403 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 394 Cod procedură penală, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către condamnatul revizuent având ca obiect revizuirea sentinței penale nr. 122/17.02.2003 a Tribunalul Timiș, pronunțată în dosar nr. 6537/P/2002.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel revizuentul- condamnat, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit cererea sa a fost respinsă. S-a mai precizat că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin neadmiterea cererii de probațiune privind audierea unor martori, unul dintre martorii propuși, prezent la locul faptei, "putând aduce elemente noi".

Apelul declarat de revizuent este nefondat.

Prima instanță a analizat motivele de revizuire prevăzute de art. 394 Cod procedură penală, concluzionând întemeiat că susținerile petentului nu se încadrează în niciunul dintre acestea.

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, astfel că și motivele de admisibilitate a cererii de revizuire având și un caracter extraordinar.

Dispozițiile art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală, vizează fapte și împrejurări care într-adevăr nu au fost cunoscute de instanță la pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se solicită, iar existența acestora nici nu putea fi prevăzută.

Revizuentul avea posibilitatea să solicite audierea martorilor, inclusiv a martorului prezent la locul faptei, la instanța de fond și de apel, astfel că audierea acestuia, nu poate fi admisă în revizuire.

Cum nu sunt incidente nici celelalte motive de revizuire prevăzută de art. 394 Cod procedură penală, iar sentința penală apelată este temeinică și legală, în baza dispozițiilor art. 379 alin.1, pct.1 litlb Cod procedură penală, apelul va fi respins ca nefondat.

În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, revizuentul -apelant va fi obligat la plata sumei de 80 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel și se va dispune plata din contul Ministerului Justiției în contul Baroului T, a sumei de 40 lei, onorariu avocat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 379 pct.2 lit.b Cod procedură penală respinge apelul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 457/PI/13.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală obligă condamnatul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat în apel

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 40 lei către Baroul Timiș, onorariu avocat oficiu.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 11.09.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

Red. 22.09.2008

Tehnored.

2ex/22.09.2008

Prima inst. - Trib.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 131/

Ședința publică din 11 septembrie 2008

În temeiul art. 379 pct.2 lit.b Cod procedură penală respinge apelul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 457/PI/13.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală obligă condamnatul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat în apel

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 40 lei către Baroul Timiș, onorariu avocat oficiu.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 11.09.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

Președinte:Ion Dincă
Judecători:Ion Dincă, Anca Nacu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Timisoara