Infracțiuni la legea societăților comerciale (legea nr. 31/1990). Decizia 50/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 29Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Iulia Elena I -
Grefier -
DECIZIA PENALĂ NR. 50
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
La ordine fiind judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 94 din 20.02.2007 a Tribunalului Iași pronunțată în dosarul nr- având ca obiect infracțiuni la legea societăților comerciale - Lg.31/19990.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din 22 ianuarie 2008 (cu participarea, în calitate de reprezentant al Ministerului Public a d -nei procuror ) susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă a prezentei decizii, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru azi 29.01.2008.
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr. 3050/28.06.2006 a Judecătoriei Iașia fost condamnat inculpatul, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea credință a bunurilor sau creditul de care se bucura societatea pe care o administra, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui ori pentru a favoriza o altă societate în care avea interese, prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 așa cum a fost modificată cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal prin schimbare de încadrare juridică.
În baza art. 81 penal executarea pedepsei a fost suspendată condiționat.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, s-a constatat grațiată pedeapsa și s-a stabilit termen de încercare de 2 ani.
S-a atras atenția asupra disp. art. 7 din Legea nr. 543/2002.
În baza art. 11 pct. 2 lit. "b" cu referire la art. 10 lit. "g" Cod procedură penală, a fost încetat procesul penal pentru fapta de a nu convoca adunarea generală a acționarilor prev. de art. 275 pct. 2 din Legea nr. 31/1990.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 60972,3 RON despăgubiri civile.
S-a constatat că SC " Central nu s-a constituit parte civilă.
A fost confiscată în folosul statului suma de 198.698,6 RON.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut:
La data de 3.12.1991 între "" și inculpatul s- încheiat un contract de locație gestiunii care avea ca obiect predarea, respectiv preluarea pentru gestionare subunității Restaurant Central. Același contract stabilea ca locatorul să dobândească personalitate juridică prin constituirea în societate cu răspundere limitată. Acest contract s- prelungit prin acte adiționale.
Potrivit adresei Camerei de Comerț și Industrie I (100 dosar urmărire penală) "", având ca asociați pe și, primit nr. de înmatriculare la 19.12.1991.
Prin protocolul de predare-primire încheiat la data de 23.08.1995, "" s- divizat, înființându-se, ca persoană juridică distinctă, Restaurant Central" Prin același protocol s- transmis noii persoane juridice mijloace fixe, bunuri corporale și alte obiecte de inventar, precum și dreptul la folosință pentru 123 teren proprietate de stat. S- transmis și contractul de locație nr. 15193/3.12.2001 cu acte adiționale și corespondența aferentă. Din partea "Restaurant Central" semnat inculpatul.
Contractul de societate privind constituirea "Restaurant Central" fost autentificat sub nr. 17357/16.06.1995, certificatul de înmatriculare al noii societăți emis la 3.09.1997, precizând că aceasta fost înmatriculată în registrul comerțului sub numărul 22-1154 din 19.07.1995. Potrivit cererii de înmatriculare aflată la fila 85, înmatricularea s- solicitat de către inculpat în calitate de împuternicit. Aceasta fost mandat la 26.05.1995 prin înscrisul intitulat "Împuternicire", înregistrat sub nr. 300/2538/26.05.1995 să reprezinte interesele, II M, pentru îndeplinirea formalităților necesare constituirii "Central"
Anterior, la data de 01.08.1995, inculpatul încheiase un contract intitulat " Contract de locație de gestiune" prin care cedă în totalitate spațiul și bunurile rest6aurantului către "", al cărei administrator era tot el. În cuprinsul contractului se precizează că se încheie în baza împuternicirii nr. 382/1995. Prin Hotărârea nr. 1 din 20.08.1995, inculpatul fost numit administrator la "Restaurant Central"
Tot la data de 01.08.1995 s- încheiat un act adițional la contractul de locație nr. 2/1995, menționat anterior, prin care acesta s-a prelungit până la data de 31.12.2005, locația de gestiune urmând rămâne neschimbată.
Până în anul 1999, inculpatul condus, în calitate de administrator, afacerile "Restaurant Central", dar s- comportat ca atare și la "" și ulterior la."" Adunarea Generală Acționarilor era ținută sporadic, cu participarea membrilor, devenit apoi APAPS, care nu observat activitatea managerială defectuoasă efectuată de inculpat. Astfel, "Restaurant Central" închiriat "" întreg spațiul comercial situat în B-dul - cu suma de 2.000.000 lei lunar, în timp ce "" închiria același spațiu altor societăți pentru sume cuprinse între 120 și 1524 USD.
În anul 1998, "", prin administrator, cumpărat de la. un număr de 4458 acțiuni la "Restaurant Central" În perioada 1998 - 2000, martora (asociată cu inculpatul la ambele societăți comerciale) cumpărat în nume propriu un număr de 705 acțiuni.
La data de 13.05.1999, partea vătămată cumpărat un număr de 4719 acțiuni la "Restaurant Central", devenind astfel cel mai important acționar al societății. Întrucât și II M epuizaseră stocul de acțiuni ale statului, iar societatea se privatizase, inculpatul nu convocat Adunarea Generală Acționarilor așa cum cerea Legea nr. 31/1990 în art. 111, 118, 134 alin.4 și 1134 lit. De altfel, inculpatul nu convocat niciodată legal Adunarea Generală Acționarilor așa cum cerea Legea - cum solicita imperativ art. 117 din Legea nr. 31/1990, modificată. Faptul că inculpatul depune la dosarul cauzei un anunț de mică publicitate publicat în ziarul "Evenimentul de I" nu are relevanță atât timp cât art. 117 din Legea 31/1990 dispune că întrunirea Adunării Generale Acționarilor se face în urma convocării publicate în Monitorul Oficial al României, partea IV- și într-unul din ziarele de largă răspândire din localitatea unde este sediul societății. Inculpatul fost chemat în judecată de noul acționar - partea vătămată - care solicitat instanței, printre altele, să- oblige pe inculpat să convoace Adunarea Generală Acționarilor. Deși obligat de instanță prin sentința civilă nr. 1411/E/1.11.2001 Tribunalului Iași să înscrie partea vătămată în Registrul asociaților "Restaurant Central", el deținând 46,48% din capitalul social al acestei societăți, inculpatul nu face acest lucru.
De asemenea, deși prin aceeași sentință i se ordonă să convoace Adunarea Generală Acționarilor, având ca ordine de zi activitatea administratorului acestei societăți, inculpatul nu înțeles să respecte dispozitivul hotărârii.
Ulterior, partea vătămată s- adresat cu plângere organelor de cercetare penală, solicitând tragerea la răspundere penală inculpatului pentru că ar fi fost cu rea-credință bunurile societății. În dovedirea celor reclamate, partea vătămată solicitat efectuarea unei expertize contrabile.
Prin raportul de expertiză judiciară contabilă încheiat de expert, în cursul urmăririi penale - s- concluzionat că pentru "Restaurant Central" contractul cu "" (și apoi cu "" ) nu fost profitabil în primul rând pentru că la baza stabilirii taxei de locație nu existat un calcul din care să rezulte că taxa de locație acoperă cheltuielile și asigură un profit minim.
Inculpatul, care nu era numit ca administrator la data încheierii contractului de locație cu societatea proprie, nu făcut dovada că ține în locație tot spațiul sau numai o parte. Pe de altă parte, rezultat că taxa de locație este aceeași cu cea stabilită prin contractul din anul 1995 deși între timp valoarea monedei în care s- calculat taxa a scăzut de câteva zeci de ori, iar în anul 1999 structura acționariatului s- modificat.
În interiorul raportului de expertiză, starea financiară societății fost prezentată în cifre care dovedesc faptul că aceasta s- înrăutățit de la an la an, datorită faptului că veniturile erau depășite cu mult de cheltuieli. Din data de 01 iunie 2001, taxa de locație nu mai fost plătită, dar întrucât nu s- convocat Adunarea Generală Acționarilor, nimeni nu contestat acest lucru.
Expertul mai consemnat în raportul său că situația financiară "" nu putut fi verificată din cauza nepunerii la dispoziție evidențelor contabile pentru putea fi verificate veniturile realizate de acestea din închirierea de spații. Din luna mai 2001, toate contractele de închiriere s-au derulat prin intermediul "", societate ce aparține tot inculpatului și care preluat doar activele ""
S- concluzionat, de asemenea, că inculpatul administrat defectuos "Restaurant Central" care înregistrat pierderi în anii 2000 și 2001 fără se lua măsuri de redresare prin atragerea de venituri din închirierea spațiilor către adevăratul proprietar și nu la societățile cu răspundere limitată unde acesta era asociat.
Partea vătămată respectat și îndeplinit clauzele din contractul încheiat cu privind vânzarea și cumpărarea de acțiuni, iar el nu fost consultat cu privire la nici decizie luată de către inculpat cu privire la bunul mers al societății la care erau acționari.
În cauză, s- efectuat un supliment de expertiză contabilă. Prin suplimentul de raport s- stabilit că din cele 5 contracte încheiate de "", 4 au fost nelegale întrucât au fost încheiate după data de 13.05.1998, dată la care partea vătămată devenit acționară. Contractele de închiriere nu au fost aprobate de - "Restaurant Central", inculpatul nu convocat încălcând astfel prevederile legale și dispozitivele hotărârilor judecătorești la care fost parte.
Cheltuielile cu amenajarea și modernizarea spațiilor închiriate nu au avut aprobarea asociaților, iar cheltuielile cu asemenea operațiuni erau prevăzute în contractele de subînchiriere prin clauze contractuale. Veniturile din închirierea spațiilor și din taxele de locație de gestiune nu au ajuns în contul "Restaurant Central", ci în conturile celor două societăți cu răspundere limitată al căror asociat majoritar fost și este inculpatul.
În cursul cercetării judecătorești, s- solicitat de către inculpat completarea raportului de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale sau, întocmirea unui nou raport care să răspundă obiectivelor solicitate de el.
Instanța, având în vedere faptul că în raport de complexitatea cauzei, este necesară efectuarea unei noi expertize, în condițiile în care, în cursul urmăririi penale, s-au efectuat două expertize contradictorii (una dintre ele nefiind reținută de organele de urmărire penală) urmare întocmirii sale cu nerespectarea normelor nr. 12264/2002 și a sancționării expertului care întocmit- pentru executarea necorespunzătoare expertizei contabile și încălcarea cu vinovăție obligațiilor normelor de etică și deontologie profesiei contabile - liberale), desemnat ca expert în cauză pe ec., urmând ca acesta să răspundă următoarelor obiective:
- să se precizeze dacă în raport de înscrisurile contabile existente la dosar, în raport de contractele încheiate între "Restaurant Central" și societățile la care inculpatul fost administrator acesta folosit bunul sau creditul de care se bucura "Restaurant Central" în scop contrar acestei societăți, în folosul său sau în folosul societăților administrate de acesta;
- să se precizeze care este valoarea investițiilor făcute de "" la imobilul aparținând Central;
- să se verifice contractele de închiriere între "" și " Central", cuantumul chiriei;
- să se verifice contractele de subînchiriere între "" și celelalte societăți, valoarea veniturilor realizate și modul de repartizare acestor sume, avându-se în vedere ca perioadă de referință 1995 - 2002, stabilindu-se separat până în anul 1999, după care perioada 1999-2002.
Raportul de expertiză fost depus la instanță la 11.05.2006, fiind vizat de către -
Concluziile expertului, raportat la aceste obiective, sunt următoarele:
1. În raport cu înscrisurile contabile existente la dosarul cauzei, în raport cu contractele încheiate în "Restaurant Central" și societățile la care inculpatul fost administrator, expertiza constatat că inculpatul nu folosit bunul sau creditul de care se bucură "Restaurant Central" în scop contrar acestei societăți, în folosul său sau în folosul societăților administrate de acesta.
2. Expertul face și precizarea că având în vedere capitalul social al "Restaurant Central" de 253.825.000 lei, "" la care este asociat atât reclamantul și inculpatul efectuat investiții la "" în valoare de 187.922.678 lei și, firma "" efectuat investiții de 222.773.947 lei și care demonstrează că aceste investiții depășesc valoarea capitalului social al "" din str. - nr. 4-6.
3. Având în vedere toate cheltuielile efectuate de cu întreținere și cheltuieli curente ale spațiului aparținând, expertiza constata că nu fost prejudiciată de inculpatul.
La întrebarea nr. 2.
Valoarea investițiilor efectuate de la imobilul aparținând sunt în valoare de 187.922.678 lei.
La întrebarea nr. 3.
Având în vedere cheltuielile efectuate de pentru cheltuieli de întreținere și cheltuieli curente ale spațiului care sunt în valoare de 844.715.921 lei (923.400.000 lei + 432.424.000 lei + 118.551.921 lei) și a investițiilor efectuate de de 187.922.599 lei se constată că n- fost prejudiciată prin administrarea bunurilor de către
La întrebarea nr. 4
Verificând contractele de închiriere între și "Restaurant Central" și cuantumului chiriei s- constatat că încheiat contractul de închiriere la 29 martie 1993 cu și care fost prelungit până în anul 2005 la 30 aprilie 1993, înainte de 13 mai 1999 când reclamantul era asociat cu inculpatul .
Valoarea chiriei încasate este de 914.049.983 lei, din care, în perioada sem. 2/1999 - 31 decembrie 2002 perioada în care este asociat cu inculpatul este de 482.673.169 lei.
La întrebarea nr. 5
Verificând contractele de subînchiriere între și celelalte societăți subînchiriate, valorilor realizate și modului de repartizare acestor sume pentru perioada 1995 - sem. 1 1999 și sem. 2 1999 - 31 decembrie 2002, expertiza constatat:
5.1. Contractul între fost încheiat la 29 martie 1993 între proprietar și, contract despre care luat cunoștință despre acest contract înainte de semna contractul de achiziție de la. pentru 4719 acțiuni în valoare totală de 117.925.000 lei și semnat că nu va contesta contractele încheiate înainte de data achiziționării acțiunilor.
5.2. Valoarea chiriei încasate până la 1 iulie 1999 este 431.376.784 lei;
5.3. Valoarea chiriei de la 1 iulie 1999 - 31 decembrie 2002 - 482.673.169 lei;
5.4. Valoarea chiriei încasate în perioada iulie - decembrie 1999 - 9.140.499.983 lei;
5.5. Valoarea cheltuielilor cu întreținerea - 726.164.000 lei,
5.6. Valoarea cheltuielilor curente - 118.551.921 lei,
5.7. Valoarea cheltuielilor totale - 844.715.921 lei,
5.8. Valoarea investițiilor - 187.922.590 lei,
5.9. Total cheltuieli 1.032.638.520 lei.
La întrebarea nr. 6.
"" înregistrat beneficii în perioada sem.II/1999 - 31 decembrie 2002 în sumă de 12.217.000 lei, sumă ce fost repartizată pentru finanțări investiții și prin această sumă totală pentru investiții fost de 90.994.000 lei, și au fost efectuate investiții în valoare de 187.922.590 lei.
Expertiza face și precizarea că în ceea ce privește suma de 20.000.000 lei pretins încasată de inculpatul în expertiza precedentă ca fiind încasată la 13 decembrie 1999, expertiza constatat că atât că dispoziția de plată nu este semnată de administrator și nu este semnată la primitor de inculpatul și deci nu este persoana răspunzătoare.
Instanța înlăturat însă concluziile acestei expertize, aflate în contradicție cu cele ale expertizei efectuate în cursul urmăririi penale pentru următoarele considerente:
Expertul nu luat în considerare faptul că sumele plătite de către și apoi către "Restaurant Central" sunt mult mai mici, decât chiria încasată de la societățile către care fost închiriat spațiul în condițiile în care contractele de închiriere nu au fost încheiate cu acordul Adunării Generale Acționarilor.
Expertul precizează că, în perioada 1999 - 2002 s- efectuat investiții de valoare mai mare decât chiriile încasate de la societățile către care s-au subînchiriat spațiile, plătindu-se în același timp cheltuielile de întreținere, fără se preciza de unde provin fondurile suplimentare.
În cursul cercetării judecătorești fost ascultată martora din lucrări (fostă ) care și- menținut declarația dată în cursul urmăririi penale, precizând că cele consemnate în cuprinsul acesteia exprimă adevărul. În condițiile în care fost contabil al societății, timp de aproximativ 2 ani, din câte își amintește, sumele obținute din chirii în acea perioadă erau folosite pentru modernizări și investiții, nu s-au obținut profit și dividende. Din câte își amintește inculpatul nu era acționar la nici una din societăți care aveau spații închiriate. Îmbunătățirile erau făcute de către ca un aport al acționarului majoritar. Închirierile se făceau prin intermediul, întrucât Restaurant Central avea cuprinse în obiectul societății doar activități de alimentație publică. folosit chiriile încasate pentru achitarea cheltuielilor privind imobilul (impozit pe clădiri, teren, utilități).
În acea perioadă s- ocupat de convocarea Adunării Generale Acționarilor, transmis scrisori recomandate acționarilor.
că între "Restaurant Central" și "" exista un contract de locație.
De precizat că, potrivit declarației date în cursul urmăririi penale, martora lucrat la această societate începând cu 15.11.2000 și la sfârșitul lunii februarie 2001 trimis celor 6 acționari înștiințări referitoare la situația negativă societății, precum și intenția de se convoca Adunarea Generală Acționarilor pentru se lua decizii cu privire la îmbunătățirea situației economico-financiare firmei.
La data de 08.09.2001 publicat în ziarul "Evenimentul de I" anunțul privind convocarea Adunării Generale Acționarilor la 14.09.2001, iar în perioada 3.09.2001 - 14.09.2001 fost afișat același anunț în barul societății, însă la. nu s-au prezentat decât inculpatul și martora.
În luna decembrie 2001, constatat, că mandatul de administrator al "Restaurant Central" al inculpatului expirat însă, deși încercat, nu putut lua legătura cu acționarii societății.
La cererea inculpatului, au fost ascultate și martorele și.
Martora arătat că este acționar la Restaurant Central din anul 2003, iar până la această dată lucrat ca vânzător la această societate. La Restaurant Central, acționar este inculpatul din prezenta cauză, după care din anul 1995 - 1996, auzit că ar fi cumpărat acțiuni și o persoană pe nume, pe care văzut- singură dată la adunare generală acționarilor în anul 2002 - 2003.
Din câte știe, în această perioadă 1999 - 2001, societatea funcționa ca restaurant, bar, iar parte din spațiu era închiriat unei societăți -.O perioadă de 6-7 luni, spațiul nu fost închiriat, ulterior fiind închiriat unei societăți numite ALTEX.
Din câte își amintește, mai întâi fost înființată "" în 1995, după care "Restaurant Central", la această din urmă societate fiind acționar.
Închirierea spațiului se făcea prin intermediul care aparținea inculpatului.
"" este societatea care înființat- și cărui administrator este, societatea funcționând din anul 2001 luna iunie. Această societate nu este acționar la Restaurant Central ci doar ea ca persoană fizică.
"" închiriat de la "Restaurant Central" un spațiu pe care însă ea l- închiriat altei societăți. Chiria se plătește "Restaurant Central" începând cu anul 2001, de când a înființat societatea.
Din câte știe, în perioada 1999 - 2001, profitul obținut fost investit pentru îmbunătățiri și au fost achitate taxele și impozitele. În această perioadă nu au fost plătite acționarilor dividende.
În această perioadă - 1999 - 2001 - s-a convocat adunarea generală acționarilor, participat la aceste adunări însă, nu participat niciodată în această perioadă. Personal, expediat acestuia scrisori recomandate prin care se aduce la cunoștință faptul că urmează să aibă loc o adunare generală a acționarilor.
Nici după perioada menționată, nu s- prezentat la Adunarea Generală Acționarilor, dar ea și inculpatul se ocupau de activitatea societății.
Nu știe în ce scop fost înființată ""
Martora declarat că este salariata "Restaurant Central", din anul 1978 și cenzor al societății.
Obiectul de activitate al societății constă în alimentație publică și funcționa un restaurant, un bar, patiserie, iar în prezent funcționează doar barul.
Din câte își amintește, în perioada 1999 - 2001, funcționa doar barul. Nu poate preciza dacă în această perioadă un spațiu al societății are închiriat altei societăți.
Din câte știe, acționar la "Restaurant Central" este inculpatul. Nu mai știe să fie și alte persoane acționari.
Își amintește că se făceau adunări generale acționarilor, însă nu poate preciza cât de des.
Nu îl cunoaște pe .
Din câte cunoaște "" se ocupa de Restaurant, și autoservire, iar ulterior și- schimbat numele în.
că acționar la era inculpatul, iar la, de asemenea, inculpatul.
Din câte știe, este salariată și nu auzit să fie acționar.
Martora arătat că în perioada 1999 - 2001, "Restaurant Central" funcționa restaurant și bar, o parte din spațiu fiind închiriat unei societăți, apoi o perioadă fost neînchiriat, ulterior fiind din nou închiriat.
În această perioadă însă s-au derulat mai multe contracte de închiriere între, ulterior "" și diferite societăți - B, "Casa de Schimb " - B, "Mondo, " ", ""
Aceste societăți aveau ca obligații contractuale - plata chiriei și utilităților (respectiv, energie electrică, apă, canal, etc.).
De asemenea, martora precizat că "" fost înființată doar de ea, aspect ce nu este însă în concordanță cu mențiunile din statut și contractul de societate al "" unde este trecut ca asociat și inculpatul.
Aspectele relatate de martora sub aspectul activității desfășurate de "Restaurant Central" și "" sunt ne relevante în cauză, aceasta neștiind cu exactitate dacă spațiul fost închiriat și altor societăți ori structura acționariatului.
Având în vedere toate aceste probe, instanța apreciat că activitatea desfășurată de inculpat fost contrară intereselor "Restaurant Central" în condițiile în care acesta a acționat ca administrator atât al societății menționate, cât și al
Astfel, între aceste două societăți, inculpatul încheiat contractul de locație gestiunii nr. 2/1.08.1995. De precizat că acest contract are ca părți "Central" și "", prima dintre ele fiind reprezentantă de inculpat în baza împuternicirii nr. 300/2538/26.05.1995 care după cum am arătat avea ca obiect îndeplinirea formalităților necesare constituirii "Central" (respectiv reprezentarea și II în fața instanței judecătorești, Camerei de Comerț și Industrie I, la Monitorul Oficial, la Camera de Comerț), neacordându- calitatea de administrator acestei societăți care ulterior s- înființat sub numele "Restaurant Central", iar cea de doua tot de către inculpat ca administrator.
În condițiile în care inculpatul nu putea acționa ca administrator al "", el dobândind această calitate ulterior, prin Hotărârea nr. 1 din 20.08.1995, acest contract este lovit de nulitate absolută, această situație extinzându-se și asupra contractelor subsecvente.
Inculpatul nu recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care fost trimis în judecată, susținând, atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței că nu prejudiciat "Restaurant Central", contractele de închiriere spațiilor comerciale încheindu-se prin "" și, ulterior "" întrucât "" nu avea în obiectul de activitate și închirierea spațiilor comerciale. Partea vătămată nu participat la administrarea societății, de când cumpărat acțiuni, la aceasta participând doar care este de asemenea acționar, împreună deținând 51,75 din acțiuni.
În perioada 1999 - 2002 convocat Adunarea Generală Acționarilor, însă nu prea știut cum se face aceasta, motiv pentru care, ulterior, apelat la serviciile unui avocat. În această perioadă "" nu plătit dividende. În prezent, activitatea acestei societăți este sistată, spațiile sale comerciale fiind preluate de "" unde este asociat cu. Nu este de acord să plătească despăgubirile civile.
Inculpatul mai arătat că "" încheiat contractul de închiriere în anul 1993, iar în anul 1995 acel contract continuat să existe cu "Restaurant Central", prilej cu care s-șa încheiat un contract de predare-primire.
Susținerile inculpatului sunt însă infirmate de probele administrate în cauză, referitor la contractul încheiat, între "Restaurant Central" și "" reținându-se, după cum arătat, că fost încheiat de inculpat ca reprezentant al ambelor părți, la acea dată nefiind administrator al "Restaurant Central".
Referitor la faptul că nu convocat Adunarea Generală Acționarilor este de reținut că aceasta trebuie convocată în condițiile legii, cu publicarea anunțului în Monitorul Oficial.
În cursul urmăririi penale și în fața instanței, partea vătămată s- constituit parte civilă în cauză cu suma de 60.972,3 RON, actualizată la data executării.
În condițiile art. 14, 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil, având în vedere că prin fapta sa inculpatul prejudiciat partea civilă acționar. La rândul său, în cadrul "Restaurant Central" cu suma stabilită potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, instanța obligat inculpatul să plătească despăgubirile solicitate.
Partea vătămată "Restaurant Central" în patrimoniul căreia s-a produs, potrivit probelor administrate în cauză, un prejudiciu în sumă de 198.698, 6 RON (cum rezultă din același raport de expertiză) nu s-a constituit parte civilă în cauză, împrejurare în care instanța a dispus confiscarea de la inculpat, în favoarea statului, a sumei menționate.
Împotriva acestei sentințe penale declarat apel inculpatul, criticând hotărârea primei instanțe pentru motive de netemeinicie și nelegalitate.
Consideră că sentința penală atacată este nelegală, atât în ceea ce privește indicarea greșită temeiului încetării procesului penal, nepunerea în discuția părților a aplicării "amnistiei", stabilirea calității de parte civilă și parte vătămată numitului, fără absolut nici legătură de cauzalitate directă sau indirectă cu infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, nemotivarea hotărârii în nici un mod, absolut în nici o proporție, măcar cu privire la calitatea pretinsă părții civile și la cuantumul despăgubirilor, modul cum au fost stabilite și ce anume reprezintă suma cu care s- constituit parte civilă, nemotivarea înlăturării expertizei contabile efectuate de experții și, neindicarea nici unui motiv pentru care instanța luat în calcul expertiza în condițiile în care aceasta nu fost verificată și avizată de auditorul de calitate CEC, acesta avizând doar expertiza efectuată de expert .
Nu se cunosc motivele pentru care s-au reținut cele două sume cu titlul de prejudiciu, în ce anume consta acesta, care sunt probele pe baza cărora s-au stabilit. Societatea pretins prejudiciată "Restaurant Central" I, are ca administrator inculpatul care nu putea să se constituie și parte civilă și să răspundă în cauză atât ca inculpat cât și ca reprezentant al părții civile, iar coacționarul semnificativ, s- constituit în mod nelegal parte civilă în propriul interes, astfel că este nelegală constatarea de către instanță faptului că societatea prejudiciată nu s- constituit parte civilă.
Deoarece soluția nu este motivată în latură civilă solicită casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
De asemenea sentința primei instanțe este netemeinică și datorită faptului că situația de fapt fost greșit reținută, cea reală fiind prezentată detaliat de către expertul. S-au invocat doar dispozițiile art. 117 alin.3 din Legea 31/1990, deși în cauză acțiunile societății fiind nominative se aplică dispozițiile art. 117 pct.4 din Legea 31/1990, în condițiile în care actul constitutiv al societății nu interzice acest mod de convocare. Ori potrivit art. 117 pct.4 "dacă toate acțiunile societății sunt nominative, convocarea poate fi făcută prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simplă. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societății dacă nu i- fost comunicată în scris de acționar.
Consideră că fost legal convocată.
Cele 4 rapoarte de expertiză întocmite în cursul urmăririi penale de către experții și prezintă clare contradicții. Pentru aceste motive s- dispus efectuarea unei noi expertize la instanța de fond însă fără motivare legală și convingătoare, împotriva oricărei legi legale sau de orice altă natură s-au reținut concluziile unui singur expert.
Potrivit art. 17 lit. e) și f) din Statutul societății, autentificat sub nr. -/16.06.1995, administratorul are ca atribuție " aprobarea încheierii de contracte de închiriere, aprobarea închirierii sau rezilierii contractelor, potrivit competențelor acordate.
"" era posesorul legal al spațiului în baza unui contract legal de închiriere încheiat anterior datei de 13.05.1999, respectiv 29.03.1993 și nu fost niciodată atacat sau anulat de vreo instanță iar pretinsa parte vătămată la data cumpărării acțiunilor luat cunoștință de toate contractele civile și comerciale încheiate de "", ce se aflau în desfășurare.
Inculpatul în calitate de administrator avea exclusiv dreptul de încheia cele 4 contracte de închiriere.
Prima instanță nu avea competența materială să se pronunțe asupra nulității sau validității contractului de închiriere întrucât nu fost sesizată cu nici faptă penală împotriva inculpatului legat de acest contract. Astfel instanța și- depășit în mod clar și inadmisibil atribuțiile.
În consecință sentința primei instanțe fiind imposibil de verificat datorită nemotivării solicită casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând ca în principal să se stabilească calitatea procesuală fiecărei părți și temeiul legal și de fapt al acestei calități.
Prin decizia penală nr. 94/20.02.2007, Tribunalul Iașia admis apelul, a desființat în parte latura penală și a schimbat temeiul de drept a confiscării ca fiind art. 118 lit. "e" Cod penal.
A redus suma confiscată la 196.698,6 RON.
A menținut celelalte dispoziții și a statuat asupra cheltuielilor judiciare.
Tribunalul a reținut că prima instanță administrat în mod legal un probatoriu complet pe care l- evaluat corespunzător și pe baza căreia stabilit corect situația de fapt ce nu suportă critici. Mai mult în considerentele sentinței penale apelate prima instanță făcut analiză detaliată tuturor mijloacelor de probă pe baza cărora stabilit vinovăția inculpatului.
Corect fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea-credință bunurilor aparținând "Restaurant Central" și creditului acordat acesteia pentru favoriza altă societate la care este acționar, prev. de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 republicată cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
S- demonstrat că sumele plătite de "" și apoi de "" către "Restaurant Central" sunt mult mai mici decât chiriile încasate de la societățile la care fost închiriat spațiul în condițiile în care contractele nu au fost încheiate cu acordul Investițiile din perioada 1999 - 2002 sunt mult mai mari decât chiriile încasate de la societățile menționate.
Activitatea desfășurată de inculpat este contrară intereselor "Restaurant Central" deoarece acesta acționat ca administrator atât al societății menționate, cât și al ""
La data încheierii contractului dintre societăți nu era administrată legal al "Restaurant Central"
În perioada 1999 - 2002 nu s-au plătit dividende iar spațiile comerciale au fost preluate de "" unde inculpatul este asociat cu numita.
Corect fost individualizată pedeapsa aplicată și modalitatea de executare, avându-se în vedere gradul de pericol social concret al faptei, urmările produse, valoarea prejudiciului dar și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv, atitudinea sa nesinceră pe parcursul procesului penal dar și faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, cuantumul acestuia fiind astfel stabilit încât să poată fi îndeplinit scopul prevăzut de art. 52 Cod penal respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
În ceea ce privește infracțiunea de " neconvocarea adunării generale acționarilor în cazurile stabilite de lege" prev. de art. 275 pct.2 din Legea 31/1990 - republicată, corect prima instanță dispus încetarea procesului penal în baza art. 11 pct.2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) Cod procedură penală constatând că intervenit prescripția specială prev. de art. 124 raportat la art. 123 Cod penal și nu "amnistia" cum greșit precizat inculpatul în motivele de apel.
Față de data săvârșirii infracțiunii fost constatată grațiată, în baza art. 1 din Legea 543/2002, pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 272 pct. 2 din Legea 31/1990 - republicată cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În ceea ce privește soluționarea laturii civile cauzei, corect prima instanță reținut concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale de către expert și înlăturat pe cele ale expertizei întocmite în cursul cercetării judecătorești, deoarece la întocmirea acestuia din urmă nu s-au avut în vedere aspectele esențiale referitoare la valoarea chiriilor încasate de societățile la care inculpatul era administrator și la valoarea investițiilor, pornindu-se de la premise greșite.
Concluziile raportului de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale sunt clare, pertinente și conform cu situația de fapt ce rezultă și din celelalte probe administrate în cauză.
Apelul inculpatului este însă întemeiat în ceea ce privește stabilirea cuantumului sumei confiscate de la inculpat și stabilirii temeiului confiscării acestei sume.
În concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale, pag. 25, s- stabilit că "Restaurant Central" fost prejudiciată cu suma de 1.966.985.982 lei, reprezentând contravaloarea chiriilor și taxelor de locație neîncasate în perioada 1999 - 2002, iar în dispozitivul hotărârii atacate este consemnată suma de 198.698,6 RON.
De asemenea prima instanță dispus confiscarea sumei menționate în baza art. 118 lit. d) Cod penal ce se referă la bunurile ce au fost date pentru determina săvârșirea unei fapte sau pentru răsplăti pe făptuitor. În cauză incidente sunt dispozițiile art. 118 lit. e) Cod penal referitor la confiscarea bunurilor dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite părții vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.
Având în vedere că "Restaurant " nu s- constituit parte civilă în cauză, iar inculpatul în calitate de administrator al "" și "" dobândit suma de 196.698,6 RON, în baza art. 379 pct.2 lit. a) Cod procedură penală a fost admis apelul declarat de inculpatul, domiciliat în municipiul I, B-dul - cel, nr. 47, Bloc 1,. D,.1, județul I, împotriva sentinței penale nr. 3050 din 28.06.2006 Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul nr. 15364/2004 pe care desființează în parte în latură penală în sensul schimbării temeiului confiscării din 118 lit. d) Cod penal în 118 lit. e) Cod penal și reducerii cuantumului sumei confiscate de la inculpat de la 198.698,6 RON la 196.698,6 RON.
În termen, hotărârile au fost recurate de inculpat cu motivarea că prin decizia instanței de apel nu s-a răspuns la motivele invocate de apelant, respectiv temeiul greșit al încetării procesului, nepunerea în discuție a amnistiei, stabilirea calității de parte civilă, nemotivarea înlăturării unei expertize, nestabilirea legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Pe fond, motivează inculpatul că instanța a reținut o situație de fapt contrară probelor, că a dispus nelegal despăgubirea părții civile și confiscarea, că sesizarea organelor de urmărire penală nu s-a făcut de către AGA, faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul neputând fi cercetate din oficiu, având în vedere dispozițiile art. 155 din Legea nr. 31/1990 așa cum a fost modificată.
Nu a mai susținut critica cu referire la temeiul de drept al încetării procesului penal pentru fapta prev. de art. 275 pct. 2 din Legea nr.31/1990.
Existența unei legi de amnistie sau de grațiere, aplicarea acestora nu se pune în discuția părților, se aplică din oficiu de organele judiciare.
Hotărârile recurate cuprind aspectele de fapt și de drept pe care se întemeiază.
Recursul este fondat în critica care privește condamnarea inculpatului pentru fapta prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1991 așa cum a fost modificată.
Potrivit art. 155 din Legea nr. 31/1990,așa cum a fost modificată prin Legea nr. 441/2000 în cazul societăților pe acțiuni, titular al acțiunii în răspundere contra administratorilor, fondatorilor, directorilor, cenzorilor, auditorilor, pentru daune aduse societății prin încălcarea de către aceștia a îndatoririlor, este adunarea generală care hotărăște în condițiile prevăzute de art. 112 în modalitățile și cu distincțiile prevăzute la art. 155.
În cazul în care acțiunea în răspundere nu este exercitată de adunarea generală, acționarii nemulțumiți,pot introduce numai acțiune în despăgubiri în condițiile art. 1551din Legea nr. 31/1990.
Din interpretarea coroborată a disp. art. 155 și art.1551din Legea nr. 31/1990, rezultă că pentru orice fel de acțiune, civilă, disciplinară sau penală, îndreptată împotriva administratorilor, fondatorilor, directorilor, cenzorilor, membrilor directoratului, consiliu de supraveghere, auditori, este necesară hotărârea adunării generale.
În lipsa unei hotărâri în acest sens nu poate fi angajată răspunderea penală, civilă sau administrativă a persoanelor care ocupă în societate funcțiile enumerate în art. 155 din Legea 31/1990.
În speță, acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea unui acționar, respectiv.
Ori, potrivit art. 1551alin. 1 din Legea nr. 31/1990, acesta putea exercita numai acțiune în despăgubiri în condițiile în care adunarea generală nu a hotărât în sensul tragerii la răspundere a inculpatului în calitate de administrator al "Restaurant -Central" pentru fapta prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990.
Hotărârea adunării generale în sensul tragerii la răspundere are caracterul unei autorizări necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
În lipsa acestei "autorizări" acțiunea penală nu poate fi exercitată.
Numai adunarea generală a acționarilor are calitatea de a autoriza și sesiza organele judiciare competente pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de încălcări ale îndatoririlor lor față de societatea comercială în care ocupă funcții dintre cele enumerate la art. 155 din Legea nr. 31/1990, prin fapte de natură disciplinară sau penală.
O parte dintre normele cu caracter penal din Legea 31/1990 între care și cea prevăzută la art. 272 pct. 2 apără doar relațiile din cadrul societății, relații a căror încălcare prejudiciază doar societatea comercială.
În aceste condiții este firesc ca pentru fapta prevăzută la art. 272 pct. 2 din Legea 31/1990, să existe o autorizare și o sesizare din partea adunării generale a acționarilor.
Pentru aceste motive, în baza art. 38515pct. 2 lit. "d" cu referire la art. 3859pct. 15 Cod procedură penală, recursul va fi admis și în baza art. 11 pct. 2 lit. "b" cu referire la art.10 lit. "f" și art. 155 din Legea nr. 31/1990, va fi încetat procesul penal pentru fapta prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr.31/1990.
Se vor înlătura mențiunile privind confiscarea sumei pentru care partea civilă "Restaurant " SA nu a formulat pretenții civile.
În baza art. 346 al. 4 Cod procedură penală se va lăsa nesoluționată acțiunea civilă formulată de.
Se vor menține dispozițiile cu privire la încetarea procesului penal pentru fapta prev. de art. 275 pct. 2 din Legea nr. 31/1990.
Văzând și dispozițiile art. 192 pct. 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 94 din data de 20 februarie 2007 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o casează integral și a sentinței penale nr. 3050 din 28 iunie 2006 Judecătoriei Iași, hotărâre pe care o casează integral în latura civilă și în parte în latura penală, în sensul că înlătură mențiunile privind condamnarea inculpatului pentru fapta prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, confiscarea și obligarea la despăgubiri civile.
Rejudecând cauza:
În baza art. 11 pct. 2 lit. b cu referire la art. 10 lit. f Cod procedură penală și art. 155 din Legea nr. 31/1990, încetează procesul penal împotriva inculpatului pentru infracțiunea de "folosire cu rea credință bunurilor sau creditul de care se bucură societatea comercială" prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal.
Înlătură mențiunile privind confiscarea sumei de 198.698,6 RON și cele privind obligarea la despăgubiri civile.
În baza art. 346 al.4 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă.
Menține celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
01.02.2008
Tribunalul Iași:
-
-
- Judecătoria Iași:
-
Președinte:Aurel DubleaJudecători:Aurel Dublea, Maria Cenușă, Iulia Elena
