Infracțiuni la normele de conviețuire socială (legea 61/1991 art.1 ind.1). Decizia 152/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 152
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 26 februarie 2009
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu JUDECĂTOR 2: Crîșmaru Gabriel
- - - JUDECĂTOR 3: Ecaterina Ene judecător
-A - - grefier
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACAU
reprezentat prin procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU, împotriva deciziei penale nr. 421/A din 17.10.2008, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul - inculpat G în stare de arest asistat din oficiu de avocat și intimatul - parte vătămată.
Procedura este completă.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:
Instanța a procedat la identificarea inculpatului, după care în baza art. 70 al. 2 Cod procedură penală, i s-a adus la cunoștință acestuia fapta care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică, dreptul de a avea un apărător, precum și dreptul de a nu face nici o declarație în fața instanței de recurs, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa. Dacă dă o declarație, i se pune în vedere să declare tot ceea ce știe cu privire la faptă și la învinuirea ce i se aduce.
Recurentul - inculpat G, arată că este de acord să dea declarație în fața instanței de recurs.
S-a procedat la audierea inculpatului, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Intimatul - parte vătămată G, fiul lui G și, născut la 07.01.1949, domiciliat în B, str. -, nr. 28, posesor al seria - nr. - eliberat de Poliția Mun. B la 24.11.2008, CNP -, declară că înțelege să-și retragă plângerea formulată.
Față de susținerea părții vătămate, instanța a procedat la audierea acesteia, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Avocat, arată că nu are alte cereri prealabile de formulat.
Reprezentantul Parchetului, arată că nu are alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile formulate în cauză, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate, pronunțarea unei hotărâri de încetare a procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 al.1 Cod penal prin retragerea plângerii de către partea vătămată și condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 11al.1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991. Apreciază că instanța trebuia să dea eficiență prevederilor art. 152 lit. a Cod penal și că în mod nelegal a înlăturat prevederile art. 37 lit. b Cod penal.
Avocat având cuvântul pentru intimat - inculpat, solicită să se ia act de retragerea plângerii formulată de partea vătămată și încetarea procesului penal pentru infracțiunea de lovire.
Față de motivele de recurs formulate de Parchet, apreciază că soluția Tribunalului este legală, corect nu a reținut în sarcina inculpatului fapta prevăzută de art. 11din Legea nr. 61/1991, pentru că dacă ar fi avut acea armă albă, fapta nu se încadra în prevederile Legii 61/1991. Între părți a avut loc un conflict, pentru această faptă lipsește latura obiectivă. Cu privire la starea de recidivă, aceasta nu poate fi reținută nefiind îndeplinite condițiile pentru fapta de lovire.
Prin sentința penală pronunțată de Judecătoria Bacău în anul 1994, inculpatul a fost liberat în anul 1997 și este reabilitat.
Cu privire la a doua infracțiune, atât timp cât latura obiectivă lipsește, greșit a procedat instanța la condamnarea inculpatului pentru această faptă. Pentru asistența din oficiu, solicită plata onorariului din fondurile Ministerului Justiției.
Intimatul-parte vătămată, solicită să se ia act de retragerea plângerii.
Intimatul-inculpat G, lasă soluția la aprecierea instanței.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1063 din data de 26.mai.2008, pronunțată de a Judecătoria Bacău în dosarul nr-, au fost condamnați inculpații:
1., fiica, din afara căsătoriei, născută la data de 11.10.1981 în municipiul P N, județul N, CNP -, cetățean român, fără studii, domiciliată în municipiul P N, fără forme legale în B str. - - nr. 9 județul B, fără antecedente penale după cum urmează:
- la pedeapsa de 1000 lei, amendă penală pentru comiterea infracțiunii de port nelegal de armă albă, prevăzută de art.1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991;
- la pedeapsa de 1000 lei, amendă penală pentru comiterea infracțiunii de lovire, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal.
Faptele fiind concurente, cele două pedepse au fost contopite, inculpata având astfel de executat pedeapsa de 1000 lei amendă penală.
2. G, fiul lui G și, născut la 18.01.1957 în B, CNP -, cetățean român, studii 10 clase, domiciliat în B, str. - - nr.9 județul B, după cum urmează:
- la pedeapsa de 1000 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii de port nelegal de armă albă, prevăzută de art.1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991;
- la pedeapsa de 1000 lei, amendă penală pentru comiterea infracțiunii de lovire, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal.
Faptele fiind concurente cele două pedepse au fost contopite, inculpatul având astfel de executat pedeapsa de 1000 lei amendă penală.
Ambilor inculpați li s-a atras atenția cu privire la conținutul art.63/1 Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă, s-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile.
În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală fiecare inculpat a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere că între părțile vătămate și și inculpați există o stare conflictuală mai veche și pe fondul acesteia, în data de 30.12.2006, între părți a avut loc un conflict fizic, pe str. - - din municipiul
Pe parcursul conflictului inculpatul Gal ovit partea vătămată cu un topor peste corp, fără ca partea vătămată să posede certificat medico-legal, iar inculpata a lovit partea vătămată cu un cuțit în zona sânului drept, cauzându-i o leziune care a necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale ( certificat medico-legal nr.27/10.01.2007, emis de B).
albe folosite au fost aruncate de către inculpați, astfel că n-au putut fi ridicate de către organele de poliție în vederea confiscării.
Inculpații au recunoscut faptele comise cu precizarea că au lovit părțile vătămate pe fondul unei stări de temere.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
- deși inculpatul a fost trimis în judecată pentru art.180 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal și art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 a fost condamnat pentru art.180 alin.2 Cod și art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, fără a se da eficiența recidivei prevăzută de art.37 lit. b Cod penal, atrasă de condamnarea la pedeapsa de 3 (trei) ani și 2 (două) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.799/7 martie 2002 Judecătoriei Bacău; întrucât nu s-a procedat la schimbarea încadrării juridice, inculpatul Gaf ost condamnat pentru o altă faptă decât cea pentru care a fost trimis în judecată.
- pedepsele aplicate inculpatului G sunt nejustificate de blânde, ceea ce înseamnă că prima instanță nu a avut în vedere gravitatea faptei comise de către acesta și nu a ținut seama de pericolul social concret al acesteia.
Prin decizia penală nr.421/A/2008 din data de 17.10.2008, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, în baza art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, a fost admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău declarat împotriva sentinței penale nr.1063/26 mai 2008 Judecătoriei Bacău, pe care a desființat-o doar în ceea ce îl privește pe inculpatul G, a fost reținută cauza spre rejudecare și în fond;
În baza art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății reținute în sarcina inculpatului G din art.180 alin.1Cod penal, cu art.37 lit. b Cod penal și art.1/1 alin.1 pt.1 din Legea nr.61/1991, în art.180 alin.1 Cod penal și art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată și s-a dispus condamnarea inculpatului G, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 1000 lei (ron) amendă penală.
În baza art.11 pct.2 lit. a și art.10 lit. a Cod procedură penală, s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de port ilegal de armă albă, prevăzută de art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991,întrucât fapta nu există.
S-a atras atenția inculpatului cu privire la conținutul art.63/1 Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Au fost menținute dispozițiile din sentința apelată care se referă la inculpata.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut următoarele:
Examinând sentința atacată pe marginea actelor și lucrărilor dosarului, pin prisma motivele invocate cât și din oficiu se constată că inculpatul nu a fost condamnat pentru o altă faptă decât pentru cea pentru care a fost trimis în judecată, ci instanța de fond a omis să procedeze la schimbarea încadrării juridice.
Cum o astfel de greșeală nu constituie temei pentru desființarea sentinței atacată cu trimitere spre rejudecare va fi corectată în apel.
Situația de fapt reținută de prima instanță este corespunzătoare realității.
însă ridică probleme de drept interesante în ceea ce privește încadrarea juridică.
Potrivit art.1/1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată, constituie infracțiune portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura liniștea publică, a cuțitului, a pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice.
Rezultă deci că ne aflăm în fața unei infracțiuni de pericol, ce sancționează portul fără drept al obiectelor enumerate numai în anumite locuri aglomerate (discoteci, nunți, botezuri, concerte, restaurante, baruri, cluburi, mitinguri de protest, greve, întruniri sportive cu suporteri ai echipelor adverse) - locuri și împrejurări în care există pericol potențial ca, în urma unor incidente, obiectele să fier folosite și să pună în primejdie viața sau integritatea unor persoane (abstracte, necunoscute), ori să conducă la tulburarea liniștii publice.
În speță, inculpatul nu a purtat arma albă într-un asemenea loc sau într-o asemenea împrejurare. Mai mult decât atât a avut loc un conflict cu o persoană determinată.
Prin urmare, lipește latura obiectivă a infracțiunii de port nelegal de armă albă, ceea ce înseamnă că inculpatul a fost greșit condamnat pentru această faptă.
Fapta inculpatului G, care în ziua de 30 dec.2006 l-a lovit pe în timp ce se afla pe str. - - din B, fără a-i cauza leziuni care să necesite zile de îngrijiri medicale, constituie infracțiunea de lovire, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal, așa cum de altfel inculpatul a fost trimis în judecată.
Cum lovirea simplă se pedepsele cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, prima instanță în mod corect nu a reținut starea de recidivă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU, care a criticat decizia recurată, susținând că aceasta este nelegală și netemienică pentru următoarele motive:
În mod greșit instanța l-a achitat pe inculpatul pentru comiterea infracțiunii de port ilegal de armă albă, reținându-se că fapta nu există.
Apreciem că instanța trebuia să dea eficiență art.152 lit. a Cod penal, inculpatul G în data de 30.12.2006, având asupra sa un topor, a lovit partea vătămată peste corp,fapta petrecându-se pe str. - - din municipiul B, (strada prin destinația ei fiind un loc totdeauna accesibil publicului), de față fiind și cel puțin două persoane (martorii, ), iar pericolul public deja s-a produs prin folosirea toporului asupra părții vătămate
De asemenea și pedeapsa aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.180 Cod penal (100 lei ron) este prea blândă în raport cu gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care a fost comisă și obiectul folosit la comiterea infracțiunii (un topor). La individualizarea pedepsei instanța trebuia să aibă în vedere și atitudinea inculpatului, care nu s-a prezentat la nici un termen de judecată și care nu a luat în nici un fel legătura cu partea vătămată pentru o eventuală împăcare.
În mod nelegal instanța a înlăturat prevederile art.37 lit. b Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății din art.180 alin.1 Cod penal, cu art. 37 lit. b Cod penal și art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, în art. 180 alin.1 Cod penal și art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, întrucât starea de recidivă a fost atrasă de condamnarea la pedeapsa de 3 (trei) ani și 2 (două) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.799/7.03.2002, iar instanța trebuia să țină cont de faptul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru două fapte în concurs real (art.180 alin.1 Cod penal, art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal și nu numai pentru art.180 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal, iar pentru fapta prevăzută de art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr. 61/1991 pedeapsa prevăzută de lege este cuprinsă între 3 luni și 2 ani închisoare.
Prin urmare s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
Analizând decizia penală recurată în raport de motivele de recurs invocate și examinând-o și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, pentru motivele de casare prevăzute de acest text, Curtea constată că recursul urmează a fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate.
În cauză s-a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, s-a dat faptelor săvârșite o corectă încadrare juridică, dar în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, infracțiune pentru care nu s-a reținut și starea de recidivă executorie prevăzută de art.37 lit. b Cod penal.
Din examinarea probelor administrate în cauză, respectiv, plângerea și declarațiile părții vătămate-fl.8-10 dosar urmărire penală și ale părții vătămate -fl.11-15 dosar urmărire penală, certificatul medico-legal nr.27 din 10.01.2007, eliberat părții vătămate -fl.16 dosar urmărire penală, depozițiile martorilor: -fl.17, -fl.18-19, -fl.20-21,coroborate cu declarațiile inculpatului-fl.24-25, 27-29 dosar urmărire penală și cea dată în fața instanței de recurs, rezultă că, pe fondul unei situații conflictuale, în ziua de 30.12.2006, inculpatul Gal ovit-o pe partea vătămată, pe strada - - din municipiul B,cu un topor, iar concubina acestuia a lovit-o pe partea vătămată cu un cuțit, cauzându-i acesteia din urmă leziuni care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile îngrijiri medicale.
Partea vătămată nu a fost la Serviciul Medico-Legal al Județului B pentru a se constata leziunile suferite și numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea acestora.
Prezentă în fața instanței de recurs, partea vătămată a declarat că înțelege să-și retragă plângerea penală prealabilă formulată împotriva inculpatului G pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, prevăzută de art.180 alin.1 Cod penal.
În consecință, în temeiul art.11 pct.2 lit. b Cod procedură penală, cu art.10 lit. h Cod procedură penală, se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, prevăzută de art.180 alin.1 Cod penal.
Inculpatul Gaf ost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal.
În conformitate cu prevederile art.37 Cod penal: " xistă recidivă pentru persoana fizică în următoarele cazuri:a) când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracțiune este închisoarea mai mare de un an; b) când după executarea unei pedepse cu închisoare mai mare de 6 luni, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după împlinirea termenului de prescripție a executării unei asemenea pedepse, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;"
Potrivit art.180 alin.1 Cod penal, pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la o lună la 3 luni sau amendă, astfel că, văzând prevederile art.37 Cod penal, în mod greșit s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului prin reținerea, pentru această infracțiune recidivei postexecutorie, prevăzută de art.37 lit. b Cod penal.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, astfel că în mod corect în actul de sesizare s-au reținut și dispozițiile art.37 lit. a Cod penal, și în mod greșit prima instanță și instanța de apel nu a reținut și aceste din urmă dispoziții legale.
În conformitate cu prevederile art. 1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, modificată și completată:"Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, următoarele fapte:
1. portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice;"
Infracțiunea prevăzută de acest text este o infracțiune de pericol.
Latura obiectivă a acestei infracțiuni îl constituie, printre altele, portul fără drept,în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelorori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire.
Această infracțiune presupune fie:
a) portul fără drept în locurile și împrejurărileîn care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelora cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire;
b) portul fără drept în locurile și împrejurărileîn care s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publicăa cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire.
Ori, în cauză, prin portul în public de intimatul-inculpat a toporului pe strada - - din municipiul B și lovirea cu acest topor a intimatei - parte vătămată, nu numai că s-ar fi putut primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, ci, inculpatul a lovit partea vătămată, iar, așa cum rezultă din probele administrate, prin împrejurările în care s-au comis faptele, nu numai că s-ar fi putut tulbura ordinea și liniștea publică, ci aceasta a fost tulburată în mod efectiv, astfel că sunt îndeplinite toate condițiile prezentate mai sus, achitarea intimatului-inculpat pentru această infracțiunea de tribunal fiind greșită.
La individualizarea judiciară a pedepsei pentru această infracțiune, Curtea va avea în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv, dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în legea specială, respectiv Legea nr.61/1991, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu amenda penală, în limitele prevăzute de art.63 Cod penal.
Se va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.63/1 Cod penal, în sensul că dacă se sustrage cu rea-credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.2 lit. b și d Cod procedură penală, va fi admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU, va fi casată în totalitatea decizia penală recurată și va fi desființată în parte și sentința penală nr.1.063 din 26.05.2008, pronunțată de Judecătoria Bacău, în ceea ce privește latura penală a cauzei și numai cu privire la inculpatul G, va fi reținută cauza spre rejudecare și în fond se va proceda în sensul celor mai sus arătate.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale menționate mai sus.
În baza art.69 alin.1 din Legea nr.51/1995, cu art.189 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către baroul Bacău, a onorariului avocat oficiu în sumă de 200 lei la instanța de recurs, avocat.
În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală, va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În temeiul art. 192 pct.2 lit. Cod procedură penală, va fi obligată intimata-parte vătămată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând și prevederile art.192 alin.3 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.385/15 pct.2 lit. b și d Cod procedură penală, admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU împotriva deciziei penale nr.421/A din data de 17.10.2008, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU.
Casează în totalitatea decizia penală recurată și desființează în parte și sentința penală nr.1.063 din 26.05.2008, pronunțată de Judecătoria Bacău, în ceea ce privește latura penală a cauzei și numai cu privire la inculpatul G, reține cauza spre rejudecare și în fond;
În baza art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, condamnă inculpatul G, fiul lui G și, născut la data de 18.01.1957, în B, CNP -, studii 10 clase, necăsătorit, cu domiciliul în municipiul B, strada - nr.9, județul B, arestat în Penitenciarul Bacău într-o altă cauză, recidivist,la pedeapsa de 1.000 lei amendă penală.
Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.63/1 Cod penal, în sensul că dacă se sustrage cu rea-credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită.
În baza art.11 pct.2 lit. b Cod procedură penală, cu art.10 lit. h Cod procedură penală, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, prevăzută de art.180 alin.1 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art.180 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal, întrucât partea vătămată și-a retras plângerea penală prealabilă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale menționate mai sus.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocat oficiu în sumă de 200 lei la instanța de recurs, avocat.
În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală, obligă inculpatul să plătească statului suma de 350 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
În temeiul art. 192 pct.2 lit. Cod procedură penală, obligă intimata-parte vătămată, fiul lui G și, născut la data de 07.01.1949, în comuna, județul G, CNP -, cu domiciliul în municipiul B,-, județul B, să plătească statului suma de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat la instanța de apel și la instanța de recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.02.2009, în prezența recurentului-inculpat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
a
Red.sent. Șf.
Pronunțat dec. apel -
Red.dec.recurs
05.03.2009
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Crîșmaru Gabriel, Ecaterina Ene
