Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 117
Ședința publică de la 19 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciobanu Iulia Elena I -
JUDECĂTOR 2: Anton Dan
JUDECĂTOR 3: Juverdeanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect " OUG195/2002" promovat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 353 din data de 15.09.2008, pronunțată de Tribunalul Iași.
Conform dispozițiilor articolului 297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și al celorlalte persoane citate în proces, constatându-se că se prezintă avocat, apărător ales pentru inculpatul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, că recursul promovat în termen de către inculpat nu a fost motivat, la termenul anterior cauza fiind amânată la cererea av., apărător ales pentru inculpatul recurent, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Av. pentru inculpatul recurent depune la dosarul cauzei, în circumstanțiere pentru acesta, un referat de anchetă socială și învederează instanței că acesta a contactat-o telefonic în curul dimineții și i-a comunicat că nu se poate prezenta la termenul de azi întrucât are vărsat de vânt. Solicită acordarea unui termen de judecată pentru ca inculpatul să se prezinte în instanță.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, se opune cererii de amânare formulată de către apărătorul ales al inculpatului recurent, solicitând acordarea cuvântului în recurs.
Interpelat fiind, apărătorul ales al inculpatului recurent precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului declarat de acesta și redozarea pedepsei ce i-a fost aplicată, urmând ca, raportat la gradul de pericol social redus al infracțiunii, să i se aplice o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, consideră că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, hotărârea recurată fiind legală și temeinică, motiv pentru care solicită respingerea recursului declarat de inculpat.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 1084/8.04.2008 a Judecătoriei Iașis -au dispus următoarele:
Condamnă inculpatul, fiul lui G și, născut la 08.03.1981 în municipiul P, jud. I, cu antecedente penale la:
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG195/2002 cu aplicarea art.13, art.37 lit. a Cod penal.
- 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, prevăzută de art.293 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.
În baza art.33 lit. a Cod penal inculpatul execută pedeapsa mai grea de 1 an.
În baza art. 61 Cod penal dispune revocarea liberării condiționate privind pedeapsa de 4 ani închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 1546/10.12.2003 a Judecătoriei Pașcani definitivă prin nerecurare și contopește restul rămas neexecutat din pedeapsa menționată, de 591 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, inculpatul executând pedeapsa mai grea.
Pedeapsă de executat pentru inculpatul: 591 de zile.
Interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, pe durata și în condițiile stabilite de art. 71 Cod penal.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Astfel, la data de 3.07.2005, având în vedere că prietenul său, martorul din localitatea, județul I, avea nevoie de o persoană care să îi conducă autoturismul până la târgul de mașini organizat în municipiul I, inculpatul s-a oferit să-l ajute în acest sens, precizându-i că posedă permis de conducere auto, act pe care nu i l-a arătat, motivând că l-a uitat acasă.
Martorul a fost de acord cu propunerea inculpatului, pe care îl cunoștea cu porecla de "", cei doi fiind colegi de cameră în penitenciar. Martorul primise autoturismul de la numitul, care îl cumpărase din Spania de la numitul.
Inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului respectiv, marca Ford Escort înmatriculat în Spania cu numărul de înmatriculare EM-8527-MU și, împreună cu martorul, s-a deplasat din localitatea până în municipiul
Pe bulevardul din municipiul I, la orele 700, fost oprit pentru control de o patrulă a poliției rutiere.
Cu scopul de a se sustrage de la răspunderea penală, având în vedere faptul că nu poseda permis de conducere auto, inculpatul s-a prezentat organelor de poliție cu identitatea fratelui său, despre care știa că posedă un asemenea document. În acest sens a susținut că se numește, fiul lui G și, născut la data de 10.02.1979 în P, județul I, cu domiciliul în aceeași localitate.
Organele de poliție au verificat la dispeceratul poliției rutiere susținerea inculpatului și au constatat că persoana cu numele de, cu datele de identificare prezentate de sus-numit, posedă permis de conducere auto categoriile B și, dar că, începând cu data de 10.05.2005, avea suspendat dreptul de a conduce vehiculele pe drumurile publice pentru o perioadă de trei luni. Inculpatul nu avea cunoștință despre suspendarea dreptului de a conduce autovehicule aplicată fratelui său.
Ca urmare, l-au condus pe inculpat la sediul poliției, unde acesta a dat o declarație olografă, aflată la filele 47 și 48 dosarul de urmărire penală, în care și-a declinat identitatea fratelui său. În baza actelor premergătoare efectuate până la acea dată, la 16.08.2005 organele de poliție au început urmărirea penală împotriva numitului pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia i s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prevăzută și pedepsită de art. 78 al.2 din OUG195/2002 (fila 7 dosar).
La data de 4.08.2006 când s-a prezentat la organele de poliție pentru a fi audiat cu privire la această învinuire, numitul a declarat că la data de 3.07.2007 nu a condus nici un autovehicul pe drumurile publice și că scrisul de pe declarația din data de 3.07.2005, care apare a fi consemnată de el, îi aparține fratelui său, inculpatului.
Faptul că inculpatul nu posedă permis de conducere auto rezultă din adresele cu nr. - din 27.02.2007 a Serviciului Poliției Rutiere și din - din 17.08.2006 a Serviciului Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor
Conform concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică nr. 37067 din 4.09.2006, declarația olografă din data de 3.07.2005, aflată la filele 47 și 48 din dosarul de urmărire penală a fost scrisă de către inculpatul și nu de către numitul.
În cursul urmăririi penale inculpatul a adoptat atitudine sinceră și a recunoscut comiterea faptelor. Aceeași atitudine sinceră a avut-o inculpatul și în fața instanței.
În drept, fapta inculpatului, care la data de 3.07.2005 a condus pe drumurile publice autoturismul marca Ford Escort, înmatriculat în Spania cu nr. EM-8527-MU, în condițiile în care nu posedă permis de conducere auto, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 86 al.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 13 Cod penal, având în vedere că dispozițiile ordonanței menționate sunt mai favorabile inculpatului decât cele modificate prin Legea 49/2006.
Fapta inculpatului, care la data de 3.07.2005, cu scopul de a se sustrage de la răspunderea penală, s-a prezentat atât verbal cât și în scris organelor de poliție cu o altă identitate, care aparținea în realitate fratelui său întrunește elementele consecutive ale infracțiunii de fals privind identitatea, prevăzută și pedepsită de art. 293 al.1 Cod penal.
Având în vedere că prin sentința penală nr. 1546 din 10.12.2003 a Judecătoriei Pașcani, inculpatul a fost condamnat pentru comiterea mai multor infracțiuni la pedeapsa de patru ani închisoare, pe care a executat-o de la data de 17.07.2002 până la data de 10.12.2004, când a fost liberat condiționat, rămânându-i un rest de pedeapsă de 591 zile,după cum rezultă din referatul întocmit de Biroul Executari Penale din cadrul Judecătoriei Iași. Noile infracțiuni fiind comise mai înainte ca pedeapsa menționată să fie considerată executată, sunt aplicabile dispozițiile art. 37 lit. a Cod penal, referitoare la recidiva postcondamnatorie.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și arătând că pedeapsa aplicată este prea mare raportat la persoana sa și la modalitatea de săvârșire a faptei.
Prin decizia penală nr.353 din 15.09.2008 a Tribunalului Iași, s-a decis:
Admite apelul formulat de inculpatul apelant, domiciliat în P,-, județul I împotriva sentinței penale nr.1084/08.04.2008 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o desființează în parte, în latură penală, în sensul că înlătură dispozițiile privind revocarea liberării condiționate a restului de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1546/10.12.2003 a Judecătoriei Pașcani, precum și cele privind contopirea acestui rest cu pedeapsa rezultantă aplicată prin sentința apelată și face aplicarea dispozițiilor privind menținerea liberării condiționate.
Rejudecând cauza:
În baza art.61 Cod penal menține beneficiul liberării condiționate privind restul de pedeapsă de 591 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1546/10.12.2003 a Judecătoriei Pașcani.
Pedeapsa de executat pentru inculpatul este 1 an închisoare, pedeapsa rezultantă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului apel rămân în sarcina statului.
În luarea acestei decizii instanța de apel a argumentat după cum urmează:
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv criteriile generale de individualizare a pedepselor, precum și gradul de pericol social concret. S-a reținut de prima instanță, la individualizarea pedepselor că faptele inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social.
Instanța de fond a mai reținut și faptul că se impune revocarea beneficiului liberării condiționate a restului de 591 de zile, rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 5146/2003 a Judecătoriei Pașcani, raportat la gravitatea faptelor săvârșite.
Instanța de fond a avut deja în vedere gravitatea faptelor, antecedența penală a inculpatului, la individualizarea judiciară a pedepselor. Revocarea liberării condiționate, conform dispozițiilor art. 61 alin. 1 Cod penal, este o opțiune a instanței, nefiind obligatorie. În speța de față, revocarea beneficiului liberării condiționate conduce la o pedeapsă mai mare decât cea aplicată pentru infracțiunea pentru care a fost judecat.
Ori, odată ce instanța de fond a avut în vedere toate criteriile de individualizare, la stabilirea cuantumului pedepselor, nu era necesară și revocarea beneficiului liberării condiționate.
Infracțiunile pentru care a fost judecat inculpatul prezintă pericol social, aspect evidențiat de hotărârea primei instanțe, însă nu conduc la concluzia că este necesară și revocarea beneficiului liberării condiționate, ca o sancțiune suplimentară, raportat și la circumstanțele atenuante pe care le prezintă inculpatul: recunoașterea și regretul sincer.
În termen legal inculpatul a atacat cu recurs decizia tribunalului, criticând ambele hotărâri sub aceleași motive enunțate și în fața instanței de apel, solicitând redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului ei, având în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs constată că motivele invocate de inculpat în fața instanței de apel și reluate în fața instanței de recurs privind reindividualizarea pedepsei, nu sunt întemeiate din următoarele motive:
Solicitarea inculpatului de reducere a pedepselor aplicate nu poate fi primită de instanța de recurs cu motivarea că, în cadrul complex de individualizare a pedepselor, prima instanță și cea de apel au ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepselor, prevăzute de art.72 Cod penal precum și de scopul acestora, prevăzut de art.52 Cod penal.
În concret instanțele au ținut cont de modul și împrejurările comiterii faptei, de gradul de pericol social al faptelor comise, de limitele de pedeapsă pentru acest gen de infracțiuni, de datele care caracterizează persoana inculpatului, precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Dacă avem în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare prin sentința penală nr.1546 din 10.12.2003 a Judecătoriei Pașcani și că aceste fapte au fost comise în stare de recidivă conform art.37 lit. a Cod penal, ne putem da seama că el nu a înțeles să se reintegreze social și să nu mai intre în contact cu legea penală.
Cu toate acestea, instanța de apel i-a înlăturat revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 591 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani, amintită mai sus.
Și instanța de recurs constată că pedepsele aplicate inculpatului sunt bine individualizate și corespund scopului pedepselor, privind prevenția generală și specială și sunt de natură să-l determine ca pe viitor să nu mai comită fapte penale.
Pentru considerentele mai sus expuse, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit. b Cod procedură penală recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.353 din 15.09.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 170 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
24.II.2009.-
2 ex.-
Președinte:Ciobanu Iulia ElenaJudecători:Ciobanu Iulia Elena, Anton Dan, Juverdeanu
