Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 128/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 128/R/2009

Ședința publică din data de 26 februarie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Săndel Macavei judecător

JUDECĂTORI: Săndel Macavei, Luminița Hanzer Claudia Ilieș

- -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:

S-a luat spre examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva deciziei penale nr. 351/A/ din data de 22 decembrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, cauza privind pe inculpatul trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibație de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. și ped. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține declarațiile date în cauză, care sunt complete și la care nu are nimic în plus de declarat.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Reprezentantul Parchetului arată că susține recursul declarat în cauză, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei penale și a sentinței penale, apreciind că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică și rejudecând cauza solicită înlăturarea circumstanțelor atenuante, majorarea pedepsei și schimbarea modalității de executare a pedepsei în suspendarea sub supraveghere, care este mai eficientă în cea ce-l privește pe inculpat. Cu aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 1,2 și 5.pen. privind aplicarea pedepsei accesorii.

Constată că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibație de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, din probele administrate în cauză rezultând că alcoolemia pe care o prezenta inculpatul era deosebit de mare la data surprinderii acestuia în trafic. Consideră că este vorba de un caz fericit, deoarece inculpatul a fost oprit de organele de poliție, pentru că în caz contrar urmările puteau fi mai drastice.

Apărătorul inculpatului în temeiul art. 385/15 alin. 1 pct. a proc.pen. solicită respingerea recursului declarat în cauză. Solicită admiterea recursului doar cu privire la motivele de nelegalitate invocate pentru că, conform art. 71 alin. 2.pen. și a recursurilor în interesul legii orice condamnare la pedeapsa închisorii atrage interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a - c pen. în funcție de aprecierea instanței de judecată.

Referitor la motivele de netemeinicie invocate de către Parchet apreciază că acestea sunt nefondate, iar hotărârile pronunțate în cauză sunt temeinice și legale sub acest aspect. În acest sens s-a invocat cuantumul pedepsei, modalitatea de executare a pedepsei și reținerea de circumstanțe atenuante, însă instanța de fond și instanța de apel în mod legal a stabilit și individualizat pedeapsa aplicată inculpatului și a avut în vedere toate criteriile. Astfel, și gradul de pericolul social este redus, raportat la urmările faptei, care este o întâmplare minoră.

Solicită a se avea în vedere vârsta inculpatului, care este la prima incidență cu legea penală și a recunoscut și regretă săvârșirea faptei încă de la primul moment, precum și periculozitatea redusă a acestuia. De asemenea, solicită raportarea gradului de alcoolemie la vârsta inculpatului, constituția fizică a acestuia și la oboseala acumulată. Pentru aceste motive consideră că sunt îndeplinite condițiile de aplicare a suspendării condiționate, neimpunându-se suspendarea sub supraveghere, deoarece inculpatul a conștientizat fapta săvârșită, urmările acesteia, regretând profund fapta.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate și a pedepsei aplicate, cu mențiunea că regretă foarte mult comiterea faptei.

CURTEA

Deliberând reține că prin sentința penală nr.766 din 30.10.2008 a Judecătoriei Cluj N în baza art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 11 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o durată de 2 ani 11 luni, ce constituie termen de încercare, cu reținerea art.74 lit.a,c și art.76 lit.d pen.

S-a pus în vedere inculpatului prev.art.83 pen.

Onorariul avocațial din oficiu în sumă de 50 lei s-a suportat de la, iar inculpatul a fost obligat să plătească 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că la data de 07.12.2007, în jurul orelor 22,45, acest inculpat a fost depistat de către organele de poliție în timp ce conducea pe drumurile publice din mun. C-N, autoturismul marca VW cu nr. de înmatriculare -, având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,15 gr/l (prima probă de sânge a fost recoltată la ora 23,30),respectiv de 2,00 gr/l (a doua probă de sânge a fost recoltată la ora 0,30).

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj -N, solicitând a se dispune înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în sarcina inculpatului, pe considerentul că nu se justifică având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei comise, tocmai datorită valorii alcoolemiei, urmările ce se puteau ivi fiind deosebit de grave; în subsidiar, sentința pronunțată a fost apreciată și ca fiind nelegală, datorită faptului că s-au omis a fi aplicate prev.art.71 al.5 pen. adică suspendarea executării pedepselor accesorii.

Prin decizia penală nr. 351/A/22.12.2008 a Tribunalului Cluj în baza art.379 pct.1 lit.b proc.pen s-a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj -N împotriva sentinței penale nr.766/30.10.2008 a Judecătoriei Cluj -

Potrivit art.189 proc.pen. onorariul avocațial din oficiu în sumă de 100 lei s-a suportat de la.

În temeiul art.192 al.3 proc.pen. cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a motivat că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică sub toate aspectele. Pe baza unui probatoriu obiectiv și corect interpretat s-a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, din care a rezultat clar vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de conducere a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale indicate de art.72 pen. și, în contextul respectiv, s-a ținut seama de poziția sinceră a inculpatului, de lipsa de antecedente penale, de gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite. În mod just, obiectiv și corect, prima instanță a reținut ca circumstanțe atenuante atitudinea sinceră a inculpatului atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, precum și conduita sa înainte de comiterea infracțiunii, în prezent luându-se act de faptul că regretă sincer săvârșirea infracțiunii. În aceste condiții, prin stabilirea cuantumului și modalității respective de executare a pedepsei, se ating scopurile pedepsei,potrivit art.52 pen. pentru constrângerea și reeducarea inculpatului.

Referitor la prevederile art.71 al.5 pen. acestea nu trebuie menționate expres în conținutul dispozitivului, sunt incidente ope legis, așa cum s-a exprimat unanimitatea doctrinei. În însăși definiția legală a pedepsei accesorii se arată că aceasta operează de drept. Potrivit art.36 al.2 din Constituție și Legii electorale, nu au drept de vot persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. Aceste texte sunt în concordanță cu prev. art.71 rap. la art.64 al.1 lit.a pen. Prin urmare, dată fiind necesitatea interzicerii exprese a drepturilor electorale, s-a ivit obligativitatea menționării exprese în dispozitiv a tuturor drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pen. obligativitate la care se referă art.357 al.3 proc.pen. pentru a se evita crearea unui statut de preferință între drepturile pe care legea le prevede ca fiind interzise în mod obligatoriu prin aplicarea pedepsei accesorii.

Așa cum s-a arătat în doctrină, pedeapsa accesorie este atașată de lege la pedeapsa principală, ca un accesoriu al acesteia, se execută concomitent cu pedeapsa închisorii privative de libertate. Că, din punct de vedere practic, lucrurile stau altfel este dovedit de împrejurarea că în Codul d e procedură penală referitor la punerea în executare a hotărârilor nu există nici o mențiune cu privire la punerea în executare a pedepsei accesorii; rezultă de aici faptul că într-adevăr, pedeapsa accesorie este legată indispensabil de pedeapsa închisorii privative de libertate.

Aceste considerente care au stat la baza soluției instanței de fond, au fost împărtășite și de către instanța de apel, care a menținut în totalitate sentința pronunțată în cauză.

Împotriva acestei decizii și, implicit, împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, criticând soluțiile atacate ca fiind nelegale și netemeinice și a solicitat casarea acestora și pronunțarea unei decizii penale prin care să se dispună aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai ridicat, fără reținerea de circumstanțe atenuante, iar ca și modalitate de executare a sancțiunii stabilite să se dispună suspendarea executării sub supraveghere, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 71 al. 1,2 și 5.pen.

În motivarea recursului s-a arătat că inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice după ce a consumat intens băuturi alcoolice și având în sânge o alcoolemie de 2,15 gr/l alcool pur în sânge, cauzând în cele din urmă un accident rutier soldat cu avarierea mai multor autovehicule și importante pagube materiale, situație care reliefează un grad de pericol social ridicat al faptei comise de inculpat, impunându-se aplicarea unei sancțiuni penale într-un cuantum mai ridicat și o modalitate mai severă de executare a acesteia.

Cu privire la nelegalitatea soluțiilor atacate, s-a arătat că în mod greșit s-a omis a se pronunța asupra aplicării dispozițiilor art. 71 al.1,2 și 5.pen. și că în speță se impune aplicarea de pedepse accesorii prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b pen.

Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Atât instanța de fond, cât și cea de apel a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză.

Rezultă din ansamblul probator că în data de 6/7.12.2007 și în intervalul orar 10,00-22,15, atât la domiciliul său, cât și a numitului (cumnatul inculpatului), precum și la un local situa în din C - N, inculpatul a consumat cantități importante de băuturi alcoolice (Ť. și bere) cu aport alimentar consistent, după care a condus pe drumurile publice autoturismul proprietate personală în scopul de a ajunge la domiciliul său. Datorită stării în care se afla, inculpatul a pierdut controlul direcției de mers și a intrat în autoturismul marca BMW nr. -, staționat regulamentar pe marginea străzii. În urma impactului ambele autoturisme au prezentat avarii medii.

În jurul orelor 22,25, la fața locului s-a prezentat un lucrător la Serviciului Poliției Rutiere C care a procedat la testarea inculpatului cu aparatul electronic etilotest, iar rezultatul afișat a fost de 1,14 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Inculpatului i s-au recoltat și 2 probe biologice la ICN, la interval de câte o oră, stabilindu-se o alcoolemie în descreștere, de 2,15 g/l, respectiv 2,00 g/l alcool pur în sânge.

Inculpatul a recunoscut sincer comiterea faptei, declarația acestuia fiind confirmată și de restul probelor administrate în cauză, respectiv: procesul verbal de cercetare la fața locului, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 2625/2007 emis de IML C ( 9 dos. p), declarațiile martorilor ( 12 dos. ), ( 14 dos. ), ( 16 dos. ).

Raportat la starea de fapt reținută, s-a stabilit o încadrare juridică legală infracțiunii comise de inculpat, însă sancțiunea penală aplicată nu este în măsură să asigure realizarea scopului de constrângere și reeducare stabilit prin art. 52.pen.

Este de observat că infracțiunile prevăzute de OUG nr.195/2002 fac parte din categoria infracțiunilor de pericol ce ocrotesc relațiile sociale care asigură normala desfășurare a circulației pe drumurile publice, dar în condiții de securitate pentru traficul rutier și pietonal. Astfel de fapte pot avea consecințe imprevizibile, de cele mai multe ori soldate cu vătămări grave ale unor persoane sau bunuri.

În condițiile în care inculpatul a consumat intens băuturi alcoolice într-un interval de timp mare, în diferite locații, atât în cursul nopții de 6/7.12.2008, cât și pe parcursul zilei de 7.12.2008 începând cu ora 10,00 până la ora 22,00, după care a condus autoturismul pe un traseu considerabil ( pe str. -, apoi până în și apoi înspre str. -) având în sânge o alcoolemie foarte ridicată ( de aprox. 2, 15 g/l alcool pur în sânge), producând în aceste condiții și un eveniment rutier, scoate în evidență că siguranța circulației pe drumurile publice a fost grav pusă în pericol de către inculpat, iar gradul concret de pericol social ridicat al infracțiunii este dovedit fără putință de tăgadă.

Faptul că inculpatul a fost sincer în declarații și nu are antecedente penale, nu poate diminua răspunderea penală a susnumitului, după cum nu poate conduce automat la reținerea de circumstanțe atenuante în condițiile în care infracțiunea comisă scoate în evidență o periculozitate sporită, justificată prin valoarea foarte ridicată a alcoolemiei, impunând astfel o sancționare mai severă.

În acest context, o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare corespunde gradului concret de pericol social al faptei comise de inculpat și răspunde criteriilor stabilite de art. 72.pen.

Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei, Curtea consideră că realizarea scopului de reeducare și coerciție a sancțiunii penale poate fi asigurat și fără privarea efectivă de liberate a inculpatului și că suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit art. 81.pen. pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82.pen. este în măsură să asigure realizarea scopului stabilit prin art.52 pen.

În ceea ce privește omisiunea aplicării prevederilor art. 71 al. 1,2 și 5.pen. este de observat că potrivit art. 71 al. 2.pen. orice condamnarea la pedeapsa închisorii atrage interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a (tezaI)-c pen. indiferent de individualizarea executării pedepsei, însă nu automat, prin efectul legii, ci în funcție de aprecierea instanței de judecată potrivit art. 71 al. 3.pen. ( nr. 74/5.11.2007, OF. 545 din -).

Obligativitatea menționării în hotărâre că persoana condamnată este lipsită de drepturile sau unele din drepturile arătate în art. 71.pen. este dată nu numai de cerința clarității unei sentințe, cel puțin sub aspectul precizării exacte a drepturilor și obligațiilor statuate în sarcina părților, dar și de dispozițiile legale în materie, respectiv art. 357 al. 3.proc.pen. și art. 71 al. 5.pen.

Așa fiind, în privința pedepselor accesorii, curtea apreciază că, deși dreptul electoral și cel de a ocupa funcții ce implică exercițiul autorității de stat reprezintă valori ce caracterizează o societate democratică, din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta norme elementare de drept, precum și dreptul semenilor la siguranță, se impune în mod rezonabil concluzia că susnumitul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara, să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ și să acceadă în poziții ce implică acte de decizie privind exercițiul autorității de stat.

Prin urmare, este proporțională și justificată măsura interzicerii de către instanță, pe durata executării pedepsei, a drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b pen. urmând a se face aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 71 al. 5.pen. în sensul suspendării executării acestor pedepse accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii stabilite în cauză.

Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 385/15 al. 2 lit. d proc.pen. se va admite ca fondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva deciziei penale nr. 351/A din 22 decembrie 2008 Tribunalului Cluj, pe care o va casa în întregime, împreună cu sentința penală nr.766 din 30 octombrie 2008 Judecătoriei Cluj -N, cu privire la latura penală și rejudecând:

Se va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002.

Potrivit art.71 pen. de la data rămânerii definitive a sentinței și până la executarea pedepsei, inculpatul va fi lipsit de drepturile prev. de art.64 lit.a, b pen.

În baza art.81, 82.pen. se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

Conform art.71 alin.5 pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

Vor fi menținute restul dispozițiilor din hotărârile atacate.

Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 proc.pen. se va stabili suma de 200 lei în favoarea Baroului de Avocați C reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

În baza art. 192 al. 3.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva deciziei penale nr. 351/A din 22 decembrie 2008 Tribunalului Cluj, pe care o casează în întregime, împreună cu sentința penală nr.766 din 30 octombrie 2008 Judecătoriei Cluj -N, cu privire la latura penală și rejudecând:

Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la 30.08.1959 în loc. Jud. B-N, cetățean român,. în C-N-, -O1,.16, jud.C, fără antecedente penale, cu CNP -, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002.

Face aplicarea art.71 rap.la art.64 lit.a, b pen.

În baza art.81, 82.pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

Conform art.71 alin.5 pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

Menține restul dispozițiilor din hotărârile atacate.

Stabilește in favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publica din 26 februarie 2009.

PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER

- - - - - - - -

Red.LH/Dact.

2 ex./11.03.2009

Jud. fond:;

Jud. apel:;

Președinte:Săndel Macavei
Judecători:Săndel Macavei, Luminița Hanzer Claudia Ilieș

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 128/2009. Curtea de Apel Cluj