Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 160/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.160/
Ședința publică din data de 3 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Marius Cristian Epure
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în sat de, comuna, județul T, împotriva deciziei penale nr.13 din data de 29 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.767 din data de 2 iulie 2007, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de nr.OUG195/2002.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurentul G, care a lipsit, avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.805/2008, emisă de Baroul
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, av. pentru recurentul inculpat G, arată că motivul de recurs se referă la individualizarrea pedepsei conform dispozițiilor art.72 Cod penal. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate, iar prin reaprecierea probelor să se dea o mai mare eficiență dispozițiilor art.74 și 76 Cod penal și să se redozeze pedeapsa în sensul reducerii cuantumului acesteia sub minimul prevăzut de lege.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de recurentul inculpat
- 2 -
G și de menținere a hotărârilor pronunțate la instanța de fond și instanța de apel, ca temeinice și legale.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată că prin sentința penală nr.767 din 2 iulie 2007 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr-, inculpatul;
G -fiul lui și, născut la 11.02.1974 în loc. județ T, CNP - cu domiciliul stabil în loc. de, comuna, județ T, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, recidivist, a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare, în temeiul prevederilor art. 86 alin, 1 din OUG195/2002, cu aplic. art. 37 lit."b" Cod penal, și a art. 74 lit."c" și respectiv 80 Cod penal, precum și la o pedeapsă de 10 luni închisoare în temeiul prevăzută art.87 alin.1 din G nr. 195/2002 cu aplicarea art.37 lit."b" Cod penal, și a art.74 lit."c" și respectiv 80 Cod penal.
Cele două pedepse aplicate inculpatului G au fost contopite în pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare.
Inculpatului i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit."a" - "c" Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
A mai fost obligat inculpatul să plătească suma de 222,5 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, urmare examinării probatoriului administrat, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de 2.07.2006, inculpatul G, care nu posedă permis de conducere auto, s-a urcat la volanul autoturismului, cu număr de înmatriculare - ce aparținea concubinei sale, numita -, și s-a deplasat la locuința familiei unde a consumat băuturi alcoolice cu frații și.
Ulterior, împreună cu frații, inculpatul s-a deplasat cu același autoturism până în localitatea la un bar aflat în centrul respectivei localități, deplasarea efectuând-o atât pe drum de țară cât și pe DJ 22 T -, iar la întoarcere, după ce în prealabil mai consumase băuturi alcoolice deplasarea a făcut-o pe un drum comunal, paralel cu șoseaua principală.
Pe tot acest parcurs, la volanul autoturismului s-a aflat inculpatul
Înainte de a se înscrie pe drumul negru care duce spre localitatea de, inculpatul a rulat pe o distanță de câteva sute de metri pe șoseaua principală, moment în care autoturismul s-a defectat, iar un echipaj de poliție a procedat la
- 3 -
legitimarea celor aflați în autoturism. La testarea cu aparatul s-a constatat că inculpatul G avea o alcoolemie de 1,86 mg./l, alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la serviciul de ambulanță T unde i s-au recoltat probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.
Din conținutul buletinului de analiză toxicologică, numărul 544/5.07.2007, se reține că în jurul orei 0,40 inculpatul avea în sânge o alcoolemie de 1,50 gr.%o, iar la ora 1,40 prezenta o alcoolemie în sânge de 1,35 gr.%0.
Cu ocazia legitimării conducătorului auto, de către echipajul de poliție, s-a constatat că inculpatul nu poseda permis de conducere auto pentru nicio categorie de autovehicule.
Raportat la situația de fapt reținută, prima instanță a apreciat că, în drept, fapta inculpatului G de a conduce un autoturism la data de 2 iulie 2006, pe DJ 22, fără a poseda permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.86 alin.1 din nr.OUG195/2002.
Fapta aceluiași inculpat de a conduce un autoturism cu o îmbibație alcoolică de peste 0,8 gr./l, alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.87 alin.1 din OUG195/2002.
S-a mai reținut că cele două fapte săvârșite de inculpatul G la 2 iulie 2006, se află în concurs real, devenind astfel incidente dispozițiile art. 33 lit."a" și respectiv art.34 lit."b" Cod penal.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului G s-a reținut că acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 1014 din 27.05.1998 în executarea căreia a fost liberat condiționat la 12.06.2002 cu un rest de 360 zile care împlinindu-se până la data când s-au săvârșit faptele din prezenta cauză, a atras reținerea stării de recidivă postexecutorie în conformitate cu prevederile art.37 lit."b" Cod penal.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art.72 Cod penal.
Totodată, instanța de fond având în vedere că inculpatul a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul procesului în sensul că a recunoscut faptele, a apreciat că se impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c Cod penal.
Drept urmare, prima instanță a apreciat că pentru reeducarea inculpatului se impune a i se aplica o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art.86 alin.1 din G nr.195/2002 și o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.87 alin.1 din G nr.195/2002.
Constatându-se că faptele ce au atras condamnarea inculpatului sunt concurente, s-a făcut aplicarea dispozițiile art.33 lit."a" și art.34 lit."b" Cod penal, contopindu-se cele două pedepse în pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare.
- 4 -
Instanța de fond constatând că în favoarea inculpatului operează o circumstanță atenuantă, dar și o circumstanță agravantă, constând în starea de recidivă, a făcut aplicarea prevăzută art.80 din Codul penal.
Totodată, inculpatului i s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit."a, b și c" Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
Împotriva sentinței penale nr. 767 din 2 iulie 2007 Judecătoriei Tulceaa declarat apel în termen legal inculpatul G criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, sub aspectul individualizării pedepsei.
În esență, inculpatul apelant a susținut că pedepsele ce i-au fost aplicate sunt disproporționat de mari în privința cuantumului și că instanța de fond nu a ținut seama la stabilirea acestora de circumstanța atenuantă, dar și de periculozitatea socială redusă a faptelor în condițiile în care conducerea autoturismului s-a făcut pe o distanță foarte mică pe C, restul drumului fiind făcut pe un drum de țară iar în privința conducerii autoturismului sub influența băuturilor alcoolice trebuia să se dea eficiență sporită circumstanței atenuante reținută în favoarea sa.
Prin decizia penală nr.13 din 29 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul penal nr- Tribunalul Tulceaa decis:
Admite apelul declarat de inculpatul, ca fondat, desființează în parte sentința penală nr. 767 din 2 iulie 2007 Judecătoriei Tulcea - județ T, numai cu privire la aplicarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. "a" teza I și respectiv lit."c" Cod penal, și rejudecând,
Înlătură din hotărârea apelată dispozițiile privind interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit."a", teza I și respectiv art.64 lit."c" Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Menține ca legale și temeinice restul dispozițiilor hotărârii de fond.
Respinge ca nefondată cererea avocatului din oficiu privind plata onorariului.
Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
În termen legal, împotriva deciziei penale nr.13 din data de 29.01.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea și a sentinței penale nr.767 din data de 2 iulie 2007 a declarat recurs inculpatul G sub aspectul netemeiniciei.
În susținerea recursului, recurentul prin apărătorul din oficiu, critică hotărârile pronunțate în cauză sub aspectul eficientizării sporite a circumstanțelor atenuante reținute deja de prima instanță și prevăzute de art.76 Cod penal care, statuează aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Analizând hotărârile recurate în raport de criticile aduse precum și din oficiu conform dispozițiilor art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul declarat de inculpatul G este nefondat pentru următoarele considerente:
Față de materialul probator administrat se constată că instanțele de fond și de apel au stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului.
- 5 -
În ceea ce privește individualizarea pedepsei se reține interpretarea și aplicarea justă a dispozițiileart.72 Cod penal.
Astfel, pedepsele aplicate inculpatului au avut în vedere atât pericolul social concret al faptelor comise, modalitatea concretă de comitere, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, limitele speciale de pedeapsă, poziția procesuală a inculpatului cât și starea de recidivă postexecutorie în care se afla acesta în momentul comiterii celor două infracțiuni deduse judecății.
Este real că inculpatul a avut în cursul procesului penal o atitudine corespunzătoare recunoscând și regretând faptele comise, însă, în cauză, nu se poate face abstracție de împrejurarea că operează și circumstanța agravantă prevăzută de art.37 lit."b" Cod penal în raport de care reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege este facultativă.
În mod corect au apreciat instanțele de fond și de apel că în speță nu se impune acordarea unei eficiențe mai largi circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lit."c" Cod penal, întrucât diminuarea pedepselor astfel cum inculpatul a solicitat prin motivele de recurs n-ar avea acoperire în realitatea gradului de pericol social al faptelor comise.
Se reține că, pedepsele aplicate atât prin cuantumul lor (6 și respectiv 10 luni închisoare) cât și prin modalitatea de executare - în regim de detenție - asigură realizarea cerințelor prevăzute de art.52 Cod penal privind scopul pedepsei, de prevenire a comiterii de noi infracțiuni cât și de reeducare.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că decizia nr.13 din data de 29.01.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea și sentința penală nr.767 din data de 2 iulie 2007 sunt legale și temeinice.
Drept urmare, în lipsa unor cauze de nulitate Curtea în baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata sumei de 550 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, onorariul în sumă de 100 lei pentru av. se va plăti, potrivit art.189 Cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, respinge recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în sat de, comuna, județul T, împotriva deciziei penale nr.13 din data de 29 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr- și a
- 6 -
sentinței penale nr.767 din data de 2 iulie 2007, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 550 lei Cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul în sumă de 100 lei pentru av. se va plăti, potrivit art.189 Cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.309 alin.ultim Cod procedură penală, prezenta se întocmește în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
-
GREFIER,
Jud. fond.:
Jud. apel:,
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.
2 ex./16.04.2008
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună, Marius Cristian Epure
