Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 166/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 184 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 166
Ședința publică din data de 7 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Motan Traian
JUDECĂTOR 3: Ilieș Titiana
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 25 august 1967 în comuna, județul S, cu același domiciliu, împotriva deciziei penale nr. 357 din 1 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția penală - dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: inculpata recurentă asistată de avocat ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța a adus la cunoștința inculpatei recurente faptul că potrivit dispozițiilor legale în vigoare, urmează a fi audiată în fața instanței de recurs numai dacă dorește să dea o nouă declarație, întrucât la instanța de fond a fost achitată pentru fapta comisă.
Inculpata recurentă a arătat că dorește să dea o nouă declarație în cauză.
Potrivit art. 38514alin.(11)2)Cod procedură penală, s-a luat declarație inculpatei recurente, susținerile acesteia fiind consemnate în proces-verbal separat atașat la dosar.
Constatând recursul în stare de judecată, instanța a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru inculpata recurentă, a arătat că motivele de recurs invocate se încadrează în prevederile art. 3859pct. 13, 18 și 21 Cod procedură penală. În motivare a considerat că decizia recurată este lovită de nulitate, întrucât prin încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal s-a adus inculpatei o vătămare care nu poate înlăturată decât prin anularea actului. Astfel, a invocat prev. art. 378 alin. 11Cod procedură penală, arătând că, chiar dacă inculpata nu a fost prezentă la judecarea cauzei în apel și a fost reprezentată de avocat, acesteia i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. A considerat că instanța de apel trebuia să audieze inculpata, să examineze cauza în fapt și drept și nu să facă o evaluare globală asupra vinovăției sau nevinovăției acesteia. În acest sens, a arătat că și instanța de la Strasbourg, s-a pronunțat prin hotărârea din 25.07.2000 în cauza Tierce împotriva. A precizat că în faza urmăririi penale, inculpata a contestat rezultatele alcoolemiei și a solicitat recalcularea, pentru a se afla valoarea acesteia în momentul opririi în trafic precum și efectuarea analizei contra probelor de sânge pe considerentul că rezultatele buletinului de analiză toxicologică nu reprezintă realitatea. Atât organele de urmărire penală cât și instanța de fond s-au pronunțat doar asupra cererii privind recalcularea alcoolemiei, nu și asupra celeilalte probe. Așadar, dacă instanța de apel ar fi avut un rol activ așa cum prevăd disp. art. 4 Cod procedură penală, și inculpata ar fi fost audiată, i s-ar fi dat posibilitatea acesteia de a efectua probe în raport cu solicitările sale, referitoare la analiza contra probelor de sânge.
A mai arătat că Tribunalul Suceavaa soluționat cauza la primul termen de judecată fără a da posibilitatea inculpatei de a se apăra, invocând în acest sens Hotărârea din 01.10.2005 în cauza Ilișeșcu și împotriva României a Curții Europene a Drepturilor Omului. Nulitatea invocată este relativă și nu absolută, având în vedere disp. art. 197 alin. 2 și 4 Cod procedură penală și decizia nr. 2435 din 7 mai 2007 ÎCCJ -secția penală, dată într-o cauză similară.
Față de motivele invocate, apărătorul recurentei, în temeiul disp. art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, fiind necesară administrarea de probe.
În subsidiar, în temeiul disp. art. 38515pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, ca legală și temeinică, în mod corect reținându-se că fapta inculpatei nu este prevăzută de legea penală. Astfel, această sentință a avut la bază raportul de expertiză medico legală efectuată de din care rezultă că la data opririi în trafic, inculpata avea alcoolemia de 0,60 gr, deci nu prezenta o alcoolemie peste limita legală. A depus la dosar concluzii scrise.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului, ca nefondat și menținerea deciziei tribunalului ca legală și temeinică, apreciind că în primul rând inculpata în apel a fost legal citată și a fost reprezentată de avocat care nu a justificat lipsa acesteia, astfel că nu impune casarea cu trimitere spre rejudecarea apelului. În al doilea rând, din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă vinovăția inculpatei. Aceasta a fost depistată în trafic conducând un autoturism sub influența băuturilor alcoolice. -i-se probele biologice, conform buletinului de analiză toxicologică s-a constatat că la ora 20 avea o alcoolemie de 1,15 gr, iar la orele 21, alcoolemia era de 1 gr. Totodată, de precizat este și faptul că declarațiile inculpatei au fost oscilante, inițial spunând că a consumat două beri de 0,5 și 200 ml lichior între orele 15 - 16, iar ulterior revenind asupra acestei declarații, a susținut că de fapt a consumat băuturi alcoolice între orele 19 - 19,30. Astfel, s-a solicitat un calcul retroactiv, care a concluzionat că la orele 19,30 inculpata ar fi avut o alcoolemie sub 0,80 gr, însă acest calcul s-a efectuat doar pe baza declarației inculpatei. De menționat este și faptul că inculpata a mai fost condamnată anterior pentru același gen de infracțiune, dând dovadă de perseverență infracțională.
În replică, avocat, pentru recurentă, a arătat că referitor la cererea formulată de inculpată la urmărirea penală prin declarația din 08.10.2006, privind efectuarea analizei contra probelor de sânge și având în vedere argumentele aduse cu referire la hotărârile date de CEDO, se impune casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare a apelului pentru a se administra probe, respectiv a se face adrese către spital, poliție pentru a se verifica dacă s-au luat probe de sânge, unde sunt acestea și de ce nu s-a dat curs solicitării inculpatei.
Inculpata recurentă, având ultimul cuvânt, a arătat că își însușește concluziile apărătorului său, în sensul de a se admite recursul așa cum a fost formulat.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio potrivit art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.203 din 12.06.2007 pronunțată în dosar nr- Judecătoria C- M în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b Cod procedură penală, a achitat pe inculpata pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.79 alin.1 din OUG nr.195/2002.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriu Parchetului de pe lângă Judecătoria C- Maf ost trimisă în judecată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.79 alin.1 din OUG nr.195/2002, constând în aceea că, la data de 28.09.2006, în jurul orelor 19, 30 aceasta a fost depistată în trafic la volanul autoturismului cu număr de înmatriculare - având o alcoolemie de 1, 15 gr. .
În fața Judecătoriei C- M s-a admis proba cu o expertiză medico-legală privind recalcularea gradului de alcoolemie pe care îl prezenta inculpata în momentul opririi în trafic în raport de cantitățile de alcool consumate și declarate de aceasta.
Prin expertiza efectuată s-a concluzionat că la orele 19, 30 când aceasta a fost oprită în trafic avea o alcoolemie de cca.0, 60 gr., astfel încât fapta comisă de aceasta nu constituie infracțiune, ci doar contravenție.
Împotriva hotărârii a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria C- M, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că raportul de expertiză medico-legală efectuat în fața instanței de fond vine în contradicție flagrantă cu rezultatul obținut prin analiză chimică de laborator care a evidențiat în timp util starea de îmbibație alcoolică din sângele inculpatei la ora recoltării primei probe, iar dată s-ar reduce lucrurile doar la aprecierea teoretică a alcoolemiei calculată cu ajutorul formulei lui posibilitatea stabilirii alcoolemiei pe cale științifică în laborator ar cădea în derizoriu.
Prin decizia penală nr. 357 din 1 octombrie 2007 Tribunalului Suceavas -a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria C-
S-a desființat în totalitate sentința penală nr.203 din 12 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria C- M în dosarul nr- și în rejudecare:
Inculpata a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.79 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplic.art.74 alin.2 cod penal, 76 lit.d cod penal, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare.
În temeiul art.83 cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 (două) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.291/27.08.2004 a Judecătoriei C- M pe care a adiționat-o la pedeapsa aplicată prin decizie, inculpata având de executat 4 (patru) luni închisoare.
S-a făcut aplic.art.71 alin.2 rap. la art.64 lit. a teza a II a și art.64 lit. b Cod penal.
Pentru a pronunța această decizie s-au reținut următoarele:
Inculpata a fost oprită în trafic de către organele de poliție la data de 28 septembrie 2006 în jurul orelor 1900, fiind la volanul autoturismului cu număr de înmatriculare SV - 05 -. Deoarece aceasta se clătina vizibil și fiind întrebată de către organele de poliție dacă a consumat băuturi alcoolice a răspuns că a consumat două beri și 200 ml de băuturi alcoolice, iar aceasta a suflat incorect în aparatul etilotest, a fost condusă la Spitalul Câmpulung M unde i-au fost recoltate probe biologice la orele 2000și respectiv 2100.
Potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1547 - D din 29.09.2006, la orele 2000, inculpata avea o alcoolemie de 1,15 gr., iar la orele 2100o alcoolemie de 1,00 gr..
Ca urmare a celor declarate de inculpată, în cauză s-a efectuat o expertiză medico-legală de calcul retroactiv a alcoolemiei prin raportul de expertiză stabilindu-se că alcoolemia acesteia era la data de 28.09.2006, ora 1900sub 0,80 gr, de circa 0,60 gr.. Întrucât această probă nu are valoare absolută și nu s-a coroborat cu celelalte probe administrate, a fost înlăturată.
Apreciind că în cauză este dată vinovăția inculpatei sub aspectul săvârșirii infracțiunii reținute prin actul de sesizare s-a dispus condamnarea acesteia.
Față de antecedentele penale ale inculpatei în cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal și s-a dispus revocarea suspendării a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 291 din 27 august 2004 Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs inculpata care a solicitat ca în baza art. 38515pct. 2 lit. a Cod procedură penală, să se dispună casarea deciziei atacate și menținerea sentinței penale întrucât apelul a fost greșit admis, în baza art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la ribunalul Suceava sau în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală casarea deciziei penale atacate, iar în rejudecarea cauzei achitarea sa.
În motivarea recursului a arătat că decizia pronunțată în apel este nelegală și netemeinică fiind lovită de nulitate întrucât prin încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal i s-a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului fiind date astfel cazurile de casare prev. de art. 3859pct. 13, 18 și 21 Cod procedură penală.
A arătat că în cauză i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil așa cum este garantat de CEDO întrucât chiar dacă nu a fost prezentă la judecarea cauzei în apel și a fost asistată de avocat, instanța de apel avea obligația să o audieze și să examineze cauza în fapt și în drept și nu să facă o evaluare globală a vinovăției sau nevinovăției sale. A mai arătat că în mod nelegal hotărârea instanței de apel se bazează exclusiv pe analiza probelor administrate la instanța de fond și deși a solicitat efectuarea analizei contra probelor de sânge atât la organele de urmărire penală cât și în fața instanței de fond, prima instanță s- pronunțat și a dispus doar efectuarea unei expertize pentru calculul retroactiv al alcoolemiei încălcându-se astfel rolul activ pe care trebuie să-l manifeste instanțele de judecată.
Pe fondul cauzei, în cazul în care nu vor fi primite motivele care privesc nulitatea deciziei a solicitat achitarea sa întrucât fapta reținută nu este prevăzută de legea penală.
Examinând recursul declarat de inculpată sub aspectul motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare:
În ceea ce privește nulitatea deciziei penale invocate de către inculpată se reține că în cauză nu este dat niciunul din cazurile prev. de art. 197 Cod procedură penală.
Astfel, în ceea ce privește neaudierea inculpatei în fața instanței de apel, Curtea reține că pentru termenul de judecată din data de 1.10.2007 când s-a soluționat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, inculpata a fost legal citată fiind asistată de apărător ales care a pus concluzii în cauză.
Potrivit art. 378 alin. 11Cod procedură penală, "cu ocazia judecării apelului instanța este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozițiilor cuprinse în Partea specială, titlul II, Capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanța de fond, precum și atunci când instanța de fond nu a pronunțat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare", însă această obligație nu incumbă instanței atâta vreme cât inculpatul legal citat și asistat de apărător nu se prezintă în fața instanței de apel.
În ceea ce privește fondul cauzei, în mod corect a reținut instanța de apel pe baza probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și de cercetare judecătorească din fața instanței de fond respectiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii, cerere de analiză, buletinul de executare clinică, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1547/D din 29.09.2006, declarațiile martorilor G - fila 54 dosar fond și fila 49 dosar fond coroborate cu declarațiile inculpatei, că la data de 28.09.2006 în jurul orelor 1930inculpata a fost depistată de către organele de poliție conducând autoturismul marca Super cu număr de înmatriculare SV - 05 - pe raza municipiului Câmpulung M având o alcoolemie de 1,15 mg/l la prima probă recoltată și de 1,00 mg/l la a doua probă biologică de sânge recoltată.
Potrivit art. 378 alin. 2 Cod procedură penală, "în vederea soluționării apelului, instanța poate da o nouă apreciere a probelor administrate în fața primei instanțe" așa încât susținerile inculpatei recurente prin care arată că în mod nelegal hotărârea instanței de apel se bazează doar pe analiza probelor administrate de prima instanță sunt nefondate.
În ceea ce privește vinovăția inculpatei aceasta a fost pe deplin dovedită pe baza probatoriului administrat în cauză și anterior prezentat.
În ceea ce privește, proba cu expertiză solicitată de inculpată se constată că în fața instanței de fond s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei. Întrucât concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 146 din 5.03.2007 a I nu s-au coroborat cu întreg probatoriul administrat în cauză respectiv buletinul de examinare clinică - fila 7 dosar urmărire penală, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie - fila 8 dosar urmărire penală cât și declarațiile inculpatei care adoptat pe parcursul procesului penal o atitudine oscilantă și nesinceră prezentând în fața organelor de urmărire penală intervale orare diferite ale consumului de alcool pentru a influența rezultatele de analiză toxicologică, în mod corect a înlăturat instanța de apel această probă ca fiind neconcludentă cauzei.
Mai mult de atât, așa cum a reținut și instanța de apel, acest calcul retroactiv al alcoolemiei nu are valoare absolută, bazându-se pe indicatori probabili, aceștia fiind precizați în mare parte de către inculpată ceea ce conduce la aprecierea probei doar prin coroborarea ei cu întreg probatoriul administrat în cauză.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatei, acesta a fost corect individualizat cu respectarea criteriilor generale de individualizare prev. de art. 72 și art. 76 Cod penal, ca urmare a reținerii în favoarea acesteia a circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. 2 Cod penal.
Față de cele prezentate și văzând că în cauză nu este dat nicunul din cazurile de casare prev. de art. 3859Cod procedură penală, Curtea urmează să respingă recursul declarat de inculpată, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 25 august 1967 în comuna, județul S, cu același domiciliu, împotriva deciziei penale nr. 357 din 1 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția penală - dosar nr-.
Obligă recurenta să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 7 aprilie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. BO
Tehnored.TD
Ex.2/28.04.2008
Jud. apel - -
Jud. fond -
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Motan Traian, Ilieș Titiana
