Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 244/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.244/R/2009
Ședința publică din 21 mai 2009
PREȘEDINTE: Munteanu Traian judecător
JUDECĂTOR 2: Rus Claudia
JUDECĂTOR 3: Popovici Corina
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederile art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent A,. în Șimleul S,-, județul S, împotriva deciziei penale nr.45/A din 19 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul penal nr-, decizie care menține în totul sentința penală nr.43/P din 4 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Carei în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană cu permisul de conducere suspendat, prev. și ped. de art.86 alin.2 din OUG 195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent A, asistat de avocat, în baza delegației nr.2375/2009 emisă din oficiu de Baroul Bihor la 30.04.2009.
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Instanța, potrivit art.385/14 alin.1/1 din Codul d e procedură penală, procedează la ascultarea inculpatului A, declarația acestuia fiind consemnată în procesul-verbal atașat la dosar.
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, Curtea acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului avocat solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în sensul achitării inculpatului potrivit art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b/1 din Codul d e procedură penală cu aplicarea art.18/1 Cod penal. Consideră că în cauză se poate face aplicarea art.18/1 din Codul penal deoarece pedeapsa aplicată inculpatului este exagerat de M, acesta nu are antecedente penale, a avut o atitudine de recunoaștere și regret a faptei, iar în cauză nu s-a cauzat nici un prejudiciu și, prin urmare, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Cu cheltuieli pentru apărarea din oficiu.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, apreciind că pedeapsa aplicată a fost just individualizată, fapta săvârșită prezentând pericolul social al unei infracțiuni, infracțiunea fiind de pericol și nu de rezultat.
Inculpatul recurent A, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția în cauză.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.43/04.02.2009 pronunțată de Judecătoria în dosar nr-, în baza art.86 alin.2 din OUG 195/2002 republicată cu aplicarea art.74 lit.c și 76 lit.d Cod penal a fost condamnat inculpatul, cu datele personale din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană cu permisul de conducere suspendat, prev. și ped. de art.86 alin.2 din OUG 195/2002 republicată la 3 luni închisoare.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei fixând termen de încercare de 2 ani și 3 luni, iar în baza art.71 alin.1-3 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a ll-a și lit.b Cod penal, dispoziție ce urmează a fi suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art.71 alin.5 Cod penal și în conformitate cu art.359 Cod de procedură penală s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal.
În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, prin administrarea întregului material probator, că faptele reținute în starea de fapt din rechizitoriu se confirmă în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond constatând că în data de 16.08.2008 inculpatul s-a deplasat cu autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare - pe iar când a ajuns în loc. a fost înregistrat cu aparatul că a depășit viteza legală. Ca urmare inculpatul a fost oprit pentru control și s-a constatat că permisul de conducere categoria B i-a fost suspendat pe perioada 26.05.2008 - 23.08.2008 conform art. 102 alin. 3 lit. e din OG 195/2002.
La individualizarea pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului pentru fapta sa instanța de fond a ținut cont de comportamentul sincer al inculpatului, astfel că i-a aplicat circumstanțe atenuante prev. de art.74 lit.c și 76 lit.d Cod penal, astfel că pentru fapta sa inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare.
n baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei fixând termen de încercare de 2 ani și 3 luni, iar în baza art.71 alin.1-3 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a ll-a și lit.b Cod penal, dispoziție ce urmează a fi suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art.71 alin.5 Cod penal.
În conformitate cu art.359 Cod de procedură penală, s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal, presupunând că în perioada de încercare stabilită de 2 ani și 3 luni, dacă inculpatul săvârșește o nouă infracțiune, urmează ca pedeapsa aplicată să fie executată separat.
În baza art. 191 alin.1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpat la plata sumei de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel inculpatul, solicitând admiterea lui, desființarea hotărârii pronunțată de Judecătoria Carei, sentința prin care a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o durată de 2 ani și 3 luni stabilită ca termen de încercare.
Inculpatul apreciază că în raport de fapta comisă, pedeapsa aplicată este prea Astfel, se arată în motivele de apel că prima instanță nu a ținut seama de faptul că a săvârșit infracțiunea cu 7 zile înainte de a se împlini termenul de suspendare a dreptului de a conduce ca urmare a săvârșirii contravenției ce a generat această suspendare, în contextul în care avea formate deprinderile practice pentru a conduce în condiții de siguranță autovehiculul, deoarece deținea permis de conducere de aproximativ 4 ani fără a fi implicat în vreun eveniment rutier. Apelantul inculpat mai apreciază că nu s-a ținut seama de faptul că a avut o conduită sinceră în relația cu organele de poliție, recunoscând și regretând comiterea faptei, de faptul că nu are antecedente penale și de faptul că infracțiunea comisă este una de pericol, necondiționată de producerea vreunui rezultat material.
Față de aspectele invocate, apreciind că prin fapta comisă a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală și dintr-o analiză mai aprofundată a criteriilor enumerate de legiuitor în conținutul art.18 ind.1 al.2 Cod penal se poate concluziona că fapta în concret nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Față de aspectele invocate, solicită admiterea apelului declarat, desființarea hotărârii primei instanțe și achitarea sa de sub acuzația săvârșirii infracțiunii ce i se reține în sarcină și aplicarea uneia din sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute de art. 91 Cod penal.
Prin decizia penală nr.45/A din 19 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul penal nr-, a fost respins ca nefondat apelul penal declarat de apelantul inculpat A și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în apel, dispunându-se și virarea din contul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați SMa sumei de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărarea din oficiu.
S-a reținut că, apărarea inculpatului în sensul că avea deprinderile necesare pentru a conduce, posedând permis de conducere care însă i-a fost suspendat ca urmare a săvârșirii unei contravenții, precum și faptul că anterior împlinirii termenului de suspendare stabilit nu a fost implicat în nici un eveniment rutier, apare în raport de condițiile concrete ale săvârșirii infracțiunii pentru care a fost sesizată ca lipsită de importanță juridică, posesor fiind de permis de conducere trebuia să știe că atâta vreme cât dreptul de a conduce i-a fost suspendat, obligația care-i incumbă pe toată durata suspendării era aceea de a se conforma acestei obligații și nicidecum de aoi gnora. Nu prezintă importanță nici împrejurarea că mai era doar o săptămână până când inculpatului i s-ar fi redat dreptul de a conduce.
Dealtfel toate aceste aspecte au fost avute în vedere de prima instanță atunci când a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, cu consecința reducerii pedepsei aplicate sub limita minimului special al pedepsei până aproape de limita minimului general al acesteia, iar executarea pedepsei a fost suspendată condiționat.
Împotriva acestor hotărâri, în termenul prevăzut de lege a declarat recurs inculpatul A solicitând instanței casarea lor ca fiind netemeinice și nelegale.
În motivarea recursului inculpatul arată că se impune achitarea sa conform art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b/1 Cod procedură penală. Pedeapsa o consideră inculpatul ca fiind exagerat de
Curtea, examinând hotărârile atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile ar.385/9 alin.3 din Codul d e procedură penală combinate cu art.385/6 alin.1 și art.385/7 alin.1 Cod procedură penală, constată că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat în cauză dând faptelor săvârșite de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemenea, instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acesteia cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal.
Astfel, inculpatul A era la data săvârșirii faptei fără ocupație, neîncadrat în muncă ( cu trecut nepedepsit ) iar instanța de fond a evaluat în mod judicios atât aceste aspecte cât și fapta și mai ales gradul de pericol ridicat al unei asemenea fapte.
Infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană cu permis de conducere suspendat are un grad ridicat de pericol social și din acest punct de vedere credem că aplicarea unei sancțiuni administrative nu se impune.
Pentru aceste motive, Curtea constată că o reducere a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului nu ar fi temeinică, lipsind de conținut dispozițiile art.72 și art.52 Cod penal și creând o disproporție între scopul și rezultatul acestora.
Față de cele menționate mai sus, Curtea în conformitate cu dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat.
În baza art.192 Cod procedură penală va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent A împotriva deciziei penale nr.45/A din 19 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, conform delegației nr.2375/30.04.2009 va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
decizie - jud.- -
În concept - 29.05.2009
Judecători apel -;
Judecător fond -
- - -
3 ex./1.06.2009
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Rus Claudia, Popovici Corina
