Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 252/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 252
Ședința publică de la 06 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Aurel Dublea
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
La ordine fiind soluționarea recursului penal " OUG nr.195/2oo2 " promovat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la data de 21.o3.1956, în comuna, județul I, domiciliat în I,-,.823,.C,.1,.5, județul I, împotriva deciziei penale nr. 525 din 12.11.2oo7 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-.
Conform art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat ales.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Avocat, depune la dosar, pe numele inculpatului, o caracterizare emisă de către SC" "SA I sub nr.6oo2 din 23.o4.2oo8 și o caracterizare emisă de către preotul parohiei "Sf. "
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursului promovat de inculpat.
Avocat pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că recursul promovat vizează doar redozarea pedepsei aplicată de instanța de apel ca urmare a admiterii apelului formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 1115 din 17.o4.2oo7 pronunțată de Judecătoria Iași.
Apreciază apărarea că raportat la modalitatea concretă de săvârșire a faptelor pe care inculpatul le-a recunoscut și regretat și persoana acestuia care chiar dacă nu se află la primul contact cu legea penală, instanța poate să-i mai acorde o șansă în sensul de a mai reduce din pedeapsă atât cât legea mai permite.
Reiterează cererea de admitere a recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat, decizia recurată fiind temeinică și legală.
Instanța de apel a dat dovadă de suficientă clemență atunci când i-a redus inculpatului sancțiunea aplicată de prima instanță până la limita minimă.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 1115/17 aprilie 2007, Judecătoria Iașia condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 21.03.1956 în com., jud. I, recidivist, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni concurente:
- infracțiunea prev. și ped de art.86 alin.2 din nr.OUG195/2002, modificată și republicată, cu aplicarea disp. art.37 lit. b) din Codul penal, prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, conform disp. art.334 din Codul d e procedură penală, din infracțiunea prev. și ped. de art.86 alin.2 din nr.OUG195/2002, la pedeapsa de 1(un) an închisoare.
- infracțiunea prev. și ped de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002, modificată și republicată, cu aplicarea disp. art.37 lit. b) Codul penal, prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, conform disp. art.334 din Codul d e procedură penală, din infracțiunea prev. și ped. de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare.
În baza disp. art.33 lit. b) și art.34 lit. b) din Codul penal au fost contopite pedepsele cu închisoarea aplicate inculpatului prin prezenta sentință penală, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 2 (doi) luni închisoare.
Pe durata și în condițiile prev. de art.71 din Codul penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. a) - c) din Codul penal.
În baza disp. art. 349 și art.191 din Codul d e procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către acesta, suma de 200 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul a posedat permis de conducere pentru
categoria "B" de autovehicule, până în anul 1994, când i-a fost anulat datorită condamnării pentru comiterea unor infracțiuni rutiere.
În ziua de 25.11.2005, inculpatul, în jurul orei 14,00 urcat la volanul autoturismului său, marca "" 1300, cu numărul de înmatriculare IȘ-01- cu care s-a deplasat în B-dul - din municipiul I, pentru a remedia o avarie la subsolul unui bloc, fiind de profesie mecanic la "". După remedierea defecțiunii, inculpatul a consumat cantitatea de 300 ml. palincă.
În jurul orei 16,00 inculpatul s-a urcat din nou la volanul autoturismului său cu intenția de a se deplasa la domiciliu.
În apropierea stației de tramvai din zona fostului Combinat de și din municipiul I, inculpatul nu a observat că autoturismul din fața sa a oprit în stația de tramvai, pentru a da prioritate pasagerilor care coborau din tramvai și a intrat în coliziune cu acesta.
La locul accidentului au sosit imediat organele de poliție.
În prezența martorilor-asistenți și, inculpatul a fost testat cu aparatul Printer, constatându-se o concentrație de 1,34 mg/l alcool în aerul expirat. Apoi, acesta a fost condus la Spitalul "Sf. I pentru examinare clinică și recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei - lucru realizat la orele 16,45 (prima probă) și, respectiv, 17,45 (a doua probă).
În urma analizei probelor a rezultat faptul că inculpatul a condus autovehiculul pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,15 gr.%o (valoarea celei de-a doua probe fiind de 1,70 gr.%o).
Inculpatul nu a contestat valoarea alcoolemiei.
Situația de fapt, așa cum a fost aceasta reținută de către instanță, a fost dovedită cu întreg ansamblul probatoriu administrat în cauză, respectiv cu:
- procesul-verbal de depistare în trafic a inculpatului;
- declarațiile martorilor și, ambii audiați în faza de urmărire penală, ale căror declarații au fost însușite de către inculpat în cursul judecății; față de poziția procesuală a inculpatului în sensul recunoașterii de către acesta a săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina sa și față de poziția reprezentantului Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași (în sensul renunțării de către acesta la audierea, în instanță, a martorilor mai sus - menționați), instanța, în baza disp. art. 3929 alin. 2 din Codul d e procedură penală, a dispus neaudierea acestor martori, administrarea acestei probe nemaifiind utilă soluționării cauzei de față;
- procesul-verbal de recoltare a probelor biologice de la inculpat;
- buletin de examinare clinică a inculpatului, din care rezultă că, la data examinării, inculpatul era sub influența alcoolului;
- buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 2510-1 din 28.11.2005 emis de I, din care rezultă că inculpatul, la orele 16,45, prezenta o alcoolemie de 2,15 gr.%o, iar la orele 17,45, de 1,70 gr.%o;
- adresa nr. - din 05.11.2005 emisă de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor - V I, din care rezultă că permisul de conducere al inculpatului, eliberat pentru categoria B, a fost anulat la data de 22.03.1994, conform art. 42 din Decretul nr. 328/1966, pentru conducere în stare de ebrietate.
Atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată - în prezența apărătorului ales - inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea ambelor infracțiuni reținute în sarcina sa, precizând că, datorită unor dificultăți materiale, intenționa să vândă autoturismul, astfel încât l-a probat, în aceste condiții săvârșind ambele fapte. În apărarea sa, inculpatul a solicitat două probe în vederea conturării profilului moral, admise de către instanță, depunându-se la dosar o caracterizare a inculpatului și fiind audiat martorul.
- alte acte încheiate în cauză, toate coroborându-se cu declarațiile inculpatului, date în ambele faze procesuale, prin care acesta recunoaște săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, făcându-se astfel, pe deplin, dovada vinovăției acestuia.
În drept,
Faptele inculpatului, așa cum au fost acestea reținute de către instanță și descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 86 alin. 2 și art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/22002, modificată, completată și republicată prin Legea nr. 49/2006, prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, conform art. 334 Cod procedură penală, în sensul reținerii stării de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b) Cod penal, raportat la pedeapsa totală rezultantă de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului - pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni - prin sentința penală nr. 1742 din 16.04.1998 a Judecătoriei Iași, pedeapsă executată în perioada 15.01.1998 - 06.05.1999, inculpatul fiind liberat condiționat, cu un rest de 618 zile închisoare.
Instanța a reținut că faptele au fost comise în forma concursului ideal de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. b) Cod penal.
Pentru infracțiunile săvârșite, inculpatul a fost condamnat.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, în lumina criteriilor generale de individualizare a pedepselor prescrise de <art. 72 din Codul penal, instanța, având în vedere - pe de o parte - gradul de pericol social concret al fiecărei infracțiuni săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia (respectiv, valoarea deosebit de mare a alcoolemiei inculpatului, respectiv 2,15 gr.%o, conducerea autoturismului în aceste condiții născând o stare de pericol real, concret și iminent pentru siguranța circulației și a persoanelor aflate în trafic), iar - pe de altă parte - având în vedere persoana inculpatului care este recidivist, fiind condamnat în antecedență de mai multe ori, pentru același gen de fapte, denotând perseverență infracțională deosebită a acestuia în comiterea acelorași gen de infracțiuni, care a avut o poziție procesuală corespunzătoare în fața organelor judiciare, în ambele faze procesuale, recunoscând săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, instanța deci, funcție de toate aceste criterii, a aplicat inculpatului câte o pedeapsă cu închisoarea, orientată spre limita minimă specială prevăzută de legea penală pentru fiecare infracțiune săvârșită.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că pedepsele aplicate sunt prea aspre, față de modalitatea concretă de săvârșire a faptelor.
Verificând sentința primei instanțe prin prisma motivelor de recurs invocate, Tribunalul a reținut următoarele:
Instanța de fond a reținut, în mod corect situația de fapt față de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, s-a constatat că inculpatul, deși consumase alcool, s-a urcat la volanul autoturismului proprietatea sa, în condițiile în care avea permisul de conducere anulat.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de fond a reținut că, față de valoarea ridicată a alcoolemiei și starea de recidivă a inculpatului, perseverența infracțională a acestuia în săvârșirea aceluiași tip de infracțiuni.
Instanța de fond nu a dat eficiență circumstanțelor personale ale inculpatului, acesta a recunoscut și regretat săvârșirea faptelor, este o persoană liniștită, a avut un comportament corespunzător în societate. În ceea ce privește valoarea alcoolemiei, instanța de fond a reținut doar valoarea acesteia, la recoltarea primei probe, fără a reține că, ulterior la prelevarea celei de a doua probe, valoarea alcoolemiei a fost de 1,70 gr%
În consecință, apelul inculpatului este fondat, sub aceste aspecte, urmând a se da eficiență maximă circumstanțelor personale ale inculpatului, până la limita minimă a pedepselor aplicate.
Față de considerentele arătate anterior, Tribunalul în conformitate cu disp. art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a admis apelul inculpatului, a desființat în parte, în latură penală, sentința primei instanțe și a redus pedepsele aplicate inculpatului și pedeapsa rezultantă, la 1 an și 4 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 33 lit. a și 34 lit. b și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpatul, fiind criticate pentru netemeinice.
Motivându-și recursul, inculpatul susținut că față de modalitatea concretă în care au fost săvârșite faptele, de poziția procesuală sinceră și de regretul manifestat, precum și de circumstanțele sale personale, se poate aprecia că se va putea realiza reeducarea și prin executarea unei pedepse mai mici ca durată.
A solicitat reaprecierea materialului probator administrat,admiterea apelului, casarea hotărârilor pronunțate și pe fond reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Curtea, verificând acele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, constată că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice.
Așa cum rezultă din amplul material probator administrat în cursul urmăririi penale și reconfirmat în faza cercetării judecătorești, în ziua de 25 noiembrie 2005, în jurul orelor 16,15 inculpatul a condus pe bulevardul - din municipiul I autoturismul proprietate personală 1300, cu număr de circulație -, în timp ce avea permisul de conducere anulat, pentru săvârșirea unor fapte similare și având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,15 gr. %
Din actele aflate la dosar rezultă că la data săvârșirii ultimelor infracțiuni, inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie, situație atrasă de pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1742/16 aprilie 1998 Judecătoriei Iași și din a cărei executare a fost liberat condiționat la data de 6 mai 1999, cu un rest de 618 zile închisoare.
Starea de recidivă postexecutorie în care se afla inculpatul la data săvârșirii ultimului concurs de infracțiuni, precum și perseverența acestuia în comiterea unor fapte de același gen dovedesc caracterul său refractar la procesul de reeducare și nu justifică reducerea cuantumului pedepselor aplicate.
Fiind verificată legalitate și temeinica hotărârilor, urmează ca în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul promovat de inculpatul.
Hotărârile recurate au fost verificate din oficiu și prin prisma dispozițiilor art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedură penală, constatându-se că nu sunt motive de casare.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMEL LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 525 din 12 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
08.05.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă, Aurel Dublea
