Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 413/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia nr.413
Ședința publică din data de 11 iunie 2009,
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 2: Georgescu Cristina
JUDECĂTOR 3: Dan Andrei
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, împotriva deciziei penale nr.46/03.04.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița prin care s-a admis apelul declarat de către inculpatul, fiul lui și, născut la data de 18.03.1972 în M, județul D, domiciliat în comuna, Colonia, bloc 6, scara A, etaj 2,. 9, județul D, nr.-, împotriva sentinței penale nr. 1006/07.10.2008 pronunțată în dosarul nr- de Judecătoria Moreni.
S-a desființat în parte sentința penală atacată numai cu privire la inculpatul apelant, și pronunțând o nouă hotărâre, s-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art.74 lit.c, 76, 80 Cod penal și art.71, 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal, s-a menținut aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal la încadrarea juridică a faptei prevăzută de art. 86 alin. 3 din OUG nr. 195/2002 și, reindividualizând pedeapsa, i s-a aplicat inculpatului 1.000 lei amendă penală, atrăgându-i-se atenția asupra dispozițiilor art. 631Cod penal .
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-inculpat personal, asistat de avocat desemnat din oficiu din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea apărătorului să ia legătura cu intimatul-inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, declară că nu are cereri de formulat.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-inculpat declară că nu are cereri de formulat.
Constatând că nu sunt excepții și cereri prealabile, în temeiul disp. art.385/13 pr.penală, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public critică soluția pronunțată de Tribunalul Dâmbovița prin care s-a admis apelul inculpatului pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că înlăturând circumstanțele atenuante reținute de instanța de fond în apelul exclusiv al inculpatului, tribunalul a încălcat principiul neagravării situației apelantului în propria cale de atac prev. de art.372 pr.penală
Potrivit art.72 penal în situația infracțiunilor pentru care legea prevede pedepse alternative, instanța are în vedere criteriile de individualizare atât la alegerea uneia dintre pedepsele alternative, cât și pentru proporționalizarea acesteia.
Odată ce au fost reținute de instanța de fond și aflându-se exclusiv în apelul inculpatului, ele nu mai pot fi înlăturate de instanța de apel chiar dacă soluția adoptată de instanță prin alegerea pedepsei alternative a amenzii penale creează inculpatului o situație mai favorabilă.
Înlăturarea circumstanțelor atenuante personale de către instanța de apel ca fiind greșit reținute în raport cu situația de fapt și persoana inculpatului lipsește de fundament modul de individualizare practicat de instanță prin alegerea pedepsei alternative a amenzii penale în locul închisorii pentru că inclusiv aceste considerente personale sunt cele ce pot conduce la alegerea pedepsei alternative a amenzii și proporționalizarea ei.
Raportat la cele de mai sus, apreciind că în cauză subzistă motivele de casare prevăzute de art.385/9 pct.9 și 14 pr.penală, în sensul că motivarea soluției contrazice dispozitivul iar aplicarea pedepsei alternative a amenzii reprezintă o greșită individualizare în raport cu criteriile art.72 penal reținute de instanță, solicită admiterea recursului, casarea în parte a deciziei penale, reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.c penal.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-inculpat, solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, hotărârea apelată fiind legală și temeinică. Instanța de apel a administrat probe din care rezultă situația inculpatului. Consideră că se impune menținerea amenzii penale apelate.
Intimatul-inculpat personal având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de parchet. Susține că martorii audiați în apel au spus adevărul.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față constată:
Prin sentința penală nr.1006/07.10.2008, pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr-, inculpatul, fiul lui și, născut la data de 18.03.1972 în M, județul D, domiciliat în comuna, Colonia, bloc 6, scara A, etaj 2,. 9, județul D, nr. -, a fost condamnat la pedeapsa închisorii de luni pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.86 alin.3 din nr.OUG195/2002, cu aplicarea art. 74 lit. c Cod penal, art. 76 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal și art. 80 Cod penal, i s-au interzis acestuia drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza II și lit. b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
În baza art. 86 alin.1 din nr.OUG195/2002 cu aplic. art. 74 lit. a și c și art. 76 Cod penal, inculpatul, fiul lui și, născut la data de 05.06.1988 în M, județul D, domiciliat în comuna, sat, bloc 1,. 7, județul D, nr. -, a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni.
În baza art.87 alin.1 din nr.OUG 195/2002 cu aplic. art. 74 lit. a și c și art. 76 Cod penal, s-a dispus, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa închisorii de 6 luni.
În baza art. 33, 34 Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
În baza disp. art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 Cod penal, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor disp. art. 83 Cod penal.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a, teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
În baza disp. art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza disp. art. 191 Cod proc. penală au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 150 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, incluzând și onorariul apărătorului din oficiu.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în noaptea de 2/3.02.2008, orele 2,00, inculpatul a încredințat autoturismul 1300, 4 uși, cu nr. -, inculpatului, spre a-l conduce pe drumurile publice, știind că acesta se află sub influența băuturilor alcoolice, iar acesta din urmă, a și condus autoturismul respectiv (apelantul-inculpat fiind pe locul dreapta-față), pe DN 72, pe raza comunei, județul D, fără a deține permis de conducere și având o alcoolemie de 2g o/oo (cf. buletin de analiză toxicologică alcoolemie, a doua probă fiind refuzată),situație constatată după oprirea autoturismului în trafic de către organele de poliție (în dreptul Popasului "" ).
S-a apreciat de prima instanță că scopul educativ preventiv al pedepsei poate fi atins în cauză și fără privare de libertate, având în vedere că inculpatul a manifestat o atitudine sinceră în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței, că a avut o conduită bună anterior săvârșirii infracțiunii, instanța dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal, acesta urmând să fie 2 ani și 6 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal, ce reglementează cazurile de revocare a suspendării, de către instanță.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, instanța de fond a constatat că fapta acestuia de a încredința celuilalt inculpat autoturismul său pentru a-l conduce, în condițiile în care cunoștea că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de disp. art. 86 alin.3 din nr.OUG 195/2002, text de lege în baza căruia a și dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea judiciară a pedepsei s-a reținut de instanță pe de o parte, circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin.1 lit. c Cod penal, pe de altă parte, starea de recidivă postcondamnatorie în care a fost săvârșită fapta, prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal și în final dispozițiile art. 80 Cod penal, ce reglementează aplicarea pedepsei în cazul concursului de circumstanțe atenuante cu circumstanțe agravante și stare de recidivă.
Împotriva acestei soluții a declarat apel, în termen legal, inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în motivele scrise de apel că coinculpatul nu a avut acceptul său de a-i lua autoturismul și a circula pe drum public, ci numai acceptul de a merge în interiorul autoturismului staționat spre a consuma o sticlă de băutură, așa cum a susținut și în declarația de la urmărire penală din 21.05.2008. A mai susținut inculpatul că se consideră nevinovat și a solicitat reaudierea sa și a martorilor și, martori care știu ce s-a întâmplat în realitate.
Prin decizia penală nr.46/03.04.2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis apelul declarat de către inculpatul, a desființat în parte sentința penală atacată, numai cu privire la inculpatul apelant, și pronunțând o nouă hotărâre, a înlăturat aplicarea dispozițiilor art.74 lit.c, 76, 80 Cod penal și art.71, 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal, menținând aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal la încadrarea juridică a faptei prevăzută de art. 86 alin. 3 din OUG nr. 195/2002 și, reindividualizând pedeapsa, a aplicat inculpatului 1.000 lei amendă penală, atrăgându-i-se atenția asupra dispozițiilor art. 631Cod penal.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit, în mod corect și complet situația de fapt, a reținut just vinovăția inculpaților și a dat încadrarea juridică legală și temeinică faptelor comise de aceștia, însă nu s-a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate apelantului-inculpat, circumstanțele reale și personale ale cauzei, raportate la dispozițiile art.72 și 52 Cod penal, la limitele și specia de pedeapsă conținute de art.86 alin.3 din OUG nr.195/2002, republicată, impuneau o pedeapsă cu amenda penală și nu cu executare în detenție, cum a stabilit greșit prima instanță.
S-a reținut de instanța de apel că fapta comisă de apelantul-inculpat prevăzută de art.86 alin.3 din OUG nr.195/2002, republicată, constând în încredințarea autoturismului 1300, 4 uși, cu nr. de înmatriculare -, intimatului-inculpat, spre a-l conduce pe drumurile publice, știind că acesta se află sub influența băuturilor alcoolice (au consumat împreună mai multe sticle cu vin), este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și că trebuia avută în vedere poziția procesuală a acestuia, oscilantă în raport de comiterea faptei.
În raport de dispozițiile art.63, 69 Cod proc.pen. s-a apreciat că, fapta există și a fost săvârșită de apelantul-inculpat și că, nu există temei legal pentru acordarea circumstanțelor atenuante, așa cum greșit au fost reținute la judecata în fond, avându-se în vedere antecedența penală a acestuia (conform fișei de cazier judiciar, inculpatul a mai fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare în baza art.208-209 lit.a,g și i Cod penal, la 2 ani închisoare în baza art.36 alin.2 din Decretul nr.328/1966, executând închisoare în perioada 2.02.2000-6.11.2001, cu un rest de 451 zile neexecutate, respectiv, 1 an și 6 luni închisoare în baza art.79 alin.4 din OUG nr.195/2002, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, executând închisoare în perioada 2.06.2004-8.07.2005, cu un rest de 146 zile neexecutate).
Individualizând pedeapsa, prin adaptarea unui tratament penal la datele particulare ale cazului - modul cum s-a comis fapta ( noaptea, în condițiile unui trafic rutier inexistent, distanța mică parcursă, lipsa de amploare și de prejudiciu), s-a apreciat că eficient este să se aplice apelantului-inculpat pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1000 lei, de altfel, pedeapsă alternativă, ceea ce înseamnă că legiuitorul a considerat-o aptă a avea efect punitiv, preventiv, educativ.
Împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Dâmbovițaa declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că înlăturând circumstanțele atenuante reținute de instanța de fond în apelul exclusiv al inculpatului, tribunalul a încălcat principiul neagravării situației apelantului în propria cale de atac prev. de art.372 pr.penală.
Potrivit art.72 penal în situația infracțiunilor pentru care legea prevede pedepse alternative, instanța are în vedere criteriile de individualizare atât la alegerea uneia dintre pedepsele alternative, cât și pentru proporționalizarea acesteia.
Odată ce au fost reținute de instanța de fond și aflându-se exclusiv în apelul inculpatului, ele nu mai pot fi înlăturate de instanța de apel chiar dacă soluția adoptată de instanță prin alegerea pedepsei alternative a amenzii penale creează inculpatului o situație mai favorabilă.
Înlăturarea circumstanțelor atenuante personale de către instanța de apel ca fiind greșit reținute în raport cu situația de fapt și persoana inculpatului lipsește de fundament modul de individualizare practicat de instanță prin alegerea pedepsei alternative a amenzii penale în locul închisorii pentru că inclusiv aceste considerente personale sunt cele ce pot conduce la alegerea pedepsei alternative a amenzii și proporționalizarea ei.
Apreciind că în cauză subzistă motivele de casare prevăzute de art.385/9 pct.9 și 14 pr.penală, în sensul că motivarea soluției contrazice dispozitivul iar aplicarea pedepsei alternative a amenzii reprezintă o greșită individualizare în raport cu criteriile art.72 penal reținute de instanță, s-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei penale și reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.c penal.
Examinând decizia recurată, în raport de actele și lucrările dosarului, de motivele invocate de parchet prevăzute de art.385/9 punctele 9 și 14 pr.penală, Curtea constată că recursul este parțial fondat.
În primul rând se constată că, în cauză este incident motivul de casare prevăzut de art.385/9 punctul 9 pr.penală referitor la situația când " motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii", deoarece în considerentele deciziei atacate se motivează înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute de prima instanță, lucru dispus prin dispozitivul deciziei respective.
Astfel, tribunalul a arătat textual că "văzând antecedența penală a inculpatului . instanța de control judiciar apreciază că în cauză nu există temei legal pentru acordarea circumstanțelor atenuante, așa cum greșit au fost reținute la judecata în fond".
Ca atare, sub acest aspect, recursul parchetului nu este întemeiat.
În schimb, critica referitoare la încălcarea de către instanța de apel a principiului "non reformatio in pejus"- neagravarea situației în propria cale de atac - consacrat de dispozițiile art.372 alin.1 pr.penală, este pe deplin întemeiată, fiind totodată incidente dispozițiile cuprinse în art.385/9 pct.14 pr.penală.
Astfel, prima instanță - Judecătoria Moreni - prin sentința penală nr.1006/6 octombrie 2008 reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.1 lit.c penal " atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului" și prin raportarea la dispozițiile art.76 lit.e penal, a dispus aplicarea pedepsei închisorii într-un cuantum de 3 luni.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel doar inculpatul, nu și parchetul, astfel încât instanța de control judiciar înlăturând circumstanța atenuantă reținută de prima instanță, a încălcat flagrant principiul enunțat mai sus. În lipsa apelului parchetului, indiferent dacă circumstanța atenuantă se justifica sau nu, tribunalul nu putea s-o înlăture fără a agrava situația inculpatului în propria cale de atac.
Ca atare, în această privință hotărârea primei instanțe intrase în puterea lucrului judecat, astfel încât, în conformitate cu disp. art.385/15 pct.2 lit.d pr.penală, Curtea va admite recursul parchetului, va casa în parte decizia și va dispune menținerea circumstanței prevăzute de art.74 lit.c penal la încadrarea juridică a faptei comise de inculpatul.
Ca efect al reținerii acestei circumstanțe atenuante, pentru aplicarea sancțiunii penale, Curtea se va raporta la dispozițiile art.76 lit.e penal și art.80 penal, stabilind spre executare inculpatului o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 1.000 lei.
Astfel dispozițiile art.76 lit.e penal, prevăd că "în cazul în care există circumstanțe atenuante, când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general sau se aplică o amendă care nu poate fi mai mică de 250 lei"
Curtea consideră că, față de împrejurarea că recursul parchetului este declarat în favoarea inculpatului și de circumstanțele speței, referitoare la situația de fapt (inculpatul și-a dat acordul ca o persoană ce consumase alcool să-i conducă autoturismul, însă pe timp de noapte, în condițiile unui trafic redus și pe o distanță mică, fără survenirea vreunui eveniment rutier), se poate alege, în condițiile tezei a-II-a a articolului 76 lit.e penal, pedeapsa amenzii penale mai mare de 250 lei și nu o pedeapsă cu închisoarea cum a dispus prima instanță.
Văzând și disp. art.192 alin.3 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița împotriva deciziei nr. 46/03.04.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița (sentința penală nr.1006/07.10.2008 pronunțată de Judecătoria Moreni ), casează în parte decizia și în consecință:
Menține aplicarea față de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 18.03.1972, domiciliat în comuna, sat,.6,.A,.2,.9, județul D, a dispozițiilor art. 74 lit. c pen. raportat la art. 76 lit. e și art. 80.pen. și în raport de aceste dispoziții aplică acestuia sancțiunea amenzii penale în cuantum de 1000 lei.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei urmând a fi avansat din fondul special al Ministerului Justiției și Libertăților prin decontare în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11.06.2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
Dosar nr-
-
2 ex./25.06.2009
fond
Judecătoria Moreni
Gh.
Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Georgescu Cristina, Dan Andrei
