Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 429/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

-DECIZIA PENALĂ nr.429

Ședințapublică din data de 26 iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adrian Bogdan

JUDECĂTORI: Adrian Bogdan, Ioana Vorniceasa, Ștefan Nimineț președinte secție

- - -

GREFIER- - -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - a fost legal reprezentat de procuror -

La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva deciziei penale nr. 73/A din 6.03.2008, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns a lipsit inculpatul.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public - având cuvântul cu privire la recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ - consideră că cele două hotărâri pronunțate în cauză sunt netemeinice față de faptul că inculpatul a fost achitat pentru două infracțiuni de trecere ilegală a frontierei, deși faptele săvârșite pe inculpat prezintă pericolul social al unor infracțiuni și nu s-a avut în vedere că inculpatul este în stare de recidivă postcondamnatorie.

Solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri, reținerea spre rejudecare și pe fond condamnarea inculpatului pentru infracțiunile reținute, cu aplicarea art.37 lit.a p, revocarea pedepsei de 2 ani închisoare și adăugarea la pedeapsa aplicată în cauză.

CURTEA

- DELIBERÂND -

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1117 din 29.11.2007 a Judecătoriei Piatra Neamț, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală și art. 181Cod penal s-a dispus achitarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de trecere ilegală a frontierei unui stat străin, prevăzută de art. 1 al. 1 din OUG 112/2001, trecere ilegală a frontierei unui stat străin, prevăzută de art. 1 al.1 din OUG 112/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și trecere ilegală a frontierei de stat, prevăzută de art. 70 al. 1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În temeiul art. 181al.3 și art. 91 Cod penal s-a aplicat inculpatului sancțiunea amenzii administrative de 1000 lei.

S-a respins, ca neîntemeiată, cererea de recunoaștere a hotărârii penale din 2.03.2004 pronunțată de Judecătoria Districtuală în dosarul DG-/UD.

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

La 9.02.2003 inculpatul a părăsit în mod legal România, stabilindu-se pe teritoriul Croația, unde a rămas până în luna mai 2003, dată la care s-a deplasat în Italia, cu intenția de a ajunge în Franța prin tranzitarea Elveției.

În timp ce se afla în Italia, inculpatul a trimis prin poștă pașaportul său în România, soției sale, după care a pătruns în Elveția fără a avea viză legală de intrare în acea țară.

Inculpatul a fost reținut imediat de către autoritățile elvețiene până la 28.04.2004, când a fost repatriat în România.

Când a ajuns pe Aeroportul " " din B, prin intermediul numitului, ce o contactase pe soția sa, inculpatul a intrat în posesia pașaportului său cu care s-a prezentat în fața autorităților vamale române.

Lucrătorii vamali au verificat atent documentele inculpatului, constatând că acesta nu avea viză legală de intrare în Elveția și că fusese expulzat din acea țară.

Pentru acest fapt inculpatului i sa întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de trecerea ilegală a frontierei unui stat străin, prevăzută de art. 1 al. 1 din OUG 112/2001 și i s-a suspendat dreptul de a folosi pașaportul până la 24.08.2006.

Deși nu avea dreptul de a folosi pașaportul și, implicit, de a părăsi țara, la 27.11.2004 inculpatul s-a deplasat la punctul de trecere a frontierei. La 28.11.2004, în jurul orei 200, profitând de neatenția lucrătorilor vamali și motivând că dorește să meargă la toaletă, inculpatul a pătruns în Serbia.

Ulterior, un cetățean neidentificat l-a ajutat pe inculpat să traverseze fraudulos, într-un microbuz, frontiera dintre Serbia și Croația.

Inculpatul s-a stabilit la, unde a locuit până la 3.04.2005, când a fost identificat de autoritățile croate și returnat în România la 7.04.2005.

Situația de fapt a fost reținută în baza proceselor verbale de constatare, a declarației martorei audiată pe parcursul urmăririi penale, cu declarațiile inculpatului date pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței

Reținând că inculpatul a săvârșit faptele de trecerea ilegală a frontierei unui stat străin, prevăzută de art. 1 al. 1 din OUG 112/2001 și de trecere ilegală a frontierei de stat, prevăzută de art. 70 al.1 din OUG 105/2001 și ținând cont de modul concret și mijloacele de săvârșire a faptelor (fără folosirea de mijloace frauduloase), de scopul urmărit (anume de a ajunge în străinătate pentru a munci și a-și întreține familia, având contract de muncă), de împrejurările în care faptele au fost comise, de urmările puțin vătămătoare ce s-au produs, precum și de persoana și conduita inculpatului care, deși a fost condamnat și se află în stare de recidivă, este căsătorit, are în întreținere 2 copii minori, este bolnav (astfel cum rezultă din adeverința medicală din 20.11.2007 depusă la dosar) și a avut o atitudine sinceră, instanța a apreciat că faptele au adus o atingere minimă valorilor sociale apărate de lege prin textele incriminatorii, iar prin conținutul lor concret, nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni

În consecință, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală și art. 181Cod penal, s-a dispus achitarea inculpatului.

În temeiul art. 181al.3 și art. 91. și având în vedere dispozițiile deciziei nr. XXXV/6.11.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a aplicat inculpatului o singură sancțiune cu amendă administrativă în cuantum maxim.

Instanța a respins, ca neîntemeiată, cererea de recunoaștere a hotărârii penale din 2.03.2004 pronunțată de Judecătoria Districtuală în dosarul DG-/UD, cu motivarea că din cuprinsul acesteia rezultă că inculpatul nu a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru infracțiunea de trecere a frontierei de stat a Elveției, ci pentru infracțiunile de tăinuire, încălcarea expulzării și împiedicarea unei proceduri oficiale, precum și parțial ca pedeapsă suplimentară la decizia de condamnare pronunțată la 21.11.2000 de Tribunalul Penal -Stadt.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, considerând hotărârea netemeinică sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 181Cod penal, având în vedere caracterul grav al infracțiunilor, modalitatea de comitere, precum și antecedentele penale ale inculpatului.

Analizând sentința atacată, în raport cu motivele de apel invocate, TRIBUNALUL NEAMȚa respins apelul ca nefondat prin decizia penală 73/A din 6.03.2008.

Împotriva deciziei, în termen legal a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, reiterând motivele din apel, respectiv netemeinicia hotărârilor pronunțate de cele două instanțe, care au ignorat gradul ridicat de pericol social pe care îl prezintă ambele infracțiuni, aspect ce rezultă din modalitatea în care au fost comise de către inculpat.

Totodată s-a susținut că au fost ignorate și circumstanțele personale agravante ale inculpatului, respectiv împrejurarea că acesta este recidivist, suferind o condamnare anterioară de4 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de deținere de droguri pentru consum propriu, fără drept.

În raport de cele arătate s-a apreciat că aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ nu este de natură să conducă la reeducarea inculpatului, solicitându-se admiterea recursului, casarea hotărârilor anterioare, iar în rejudecare, inculpatul să fie condamnat.

Instanța de control judiciar, examinând în temeiul art.385/14 cod pr. penală, hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului cauzei în raport de motivele de recurs ale inculpatului, cât și din oficiu conform art. 385/9 alin. 3 cod pr. penală, a constatat că aceasta este temeinică și legală.

Astfel instanțele anterioare au reținut o situație de fapt corectă cu încadrare juridică în concordanță cu aceasta, apreciind însă că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni potrivit dispozițiilor art. 18/1 cod penal prin raportarea la conținutul ei concret, la modalitatea și împrejurările de comitere, de scopul urmărit, de urmarea produsă, de persoana făptuitorului și de atingerea adusă valorilor apărate de lege.

Din dosar rezultă că inculpatul a comis faptele deduse judecății, întrucât avea contract de muncă în Croația și avea nevoie de bani pentru întreținerea familiei.

Desigur existența recidivei reprezintă un temei de reflexie specială în privința aplicării art. 18/1 cod penal, dar oricum nu constituie un impediment legal și nici o situație ce ar face inutilă orice analiză în acest sens.

În speță, fiind vorba de o persoană cu o situație socială și personală deosebită, care a recunoscut și regretat cu sinceritate faptele, condiții care raportate la obiectul cauzei, susțin concluzia că în raport cu conținutul ei concret și cu atingerea minimă adusă unor valori sociale, fapta fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni în sensul art. 18/1 cod penal.

Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, în condițiile în care nu fost identificată nici o cauză care analizată din oficiu să ducă la casarea hotărârii recurate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 cod pr. penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 38515pct.1 lit. b cod pr. penală respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva deciziei penale nr. 73/A din o6 martie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ, în dosarul nr-.

În temeiul art. 192 alin. 3 cod pr. penală cheltuielile judiciare avansate în recursul Parchetului rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26 iunie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Adrian Bogdan, Ioana Vorniceasa, Ștefan Nimineț

- - - -

- -

GREFIER,

- -

Red.

Red. /

Red. I/ 27.06.2008

Tehnored. D/30.06.2008/ 2 ex

Președinte:Adrian Bogdan
Judecători:Adrian Bogdan, Ioana Vorniceasa, Ștefan Nimineț

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 429/2008. Curtea de Apel Bacau