Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 54/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 3: Aurel Dublea
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 54
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.175/A/24.09.2008 a Tribunalului Vaslui pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (G nr. 195/2002)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent asistat de av., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Av. depune la dosar împuternicire avocațială și motivele de recurs formulate în scris pentru inculpatul recurent.
Interpelate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. solicită admiterea recursului declarat de inculpatul, casarea deciziei penale nr.175/A/24.09.2008 a Tribunalului Vaslui și menținerea sentinței penale nr. 383/15.07.2008 pronunțată de Judecătoria Bârlad. În mod greșit, instanța de apel maximizat pericolul social și a reținut intenția inculpatului, apreciind nejustificat că este realizat pericolul pe care-l presupune o infracțiune, nereținând împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, motivația și starea psihică a inculpatului după accident. În fapt, inculpatul se deplasa cu autoturismul personal pe o stradă din mun. Bârlad și i-a apărut în cale, de pe un drum public nesemnalizat și fără prioritate o bicicletă condusă de minora . Inculpatul a frânat și deși viteza era sub limita legală, datorită apariției bruște a bicicletei, nu a putut evita impactul. Inculpatul a transportat victima la spital, unde fost dusă la compartimentul de urgențe, timp în care inculpatul a mers afară să îndepărteze autoturismul care se afla parcat pe calea de acces a compartimentului urgențe după care a discutat cu o asistentă medicală, martora I căreia i-a cerut detalii despre starea minorei. A într vădită stare de, inculpatul a hotărât să nu mai urce la volan și s-a întors la locul producerii accidentului pe jos, unde a adus la cunoștință organelor de cercetare penală că el este autorul accidentului fapta inculpatului nu poate fi reținută ca fiind infracțiunea prev. de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii amintite, lipsind intenția făptuitorului. Sintagma "imediat" folosită de legiuitor cu privire la obligația conducătorului auto de a se întoarce la locul faptei, trebuie interpretată în coroborare cu probele administrate în dosar.Instanța de apel, în mod greșit, nu a ținut cont de probele administrate și reținute de instanța de fond, reapreciind chiar și probele în circumstanțiere administrate de inculpat. Solicită admiterea recursului în baza dispă. Art. 385 indice 9, punctul 17 și celelalte Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public arată că inculpatul a criticat decizia Tribunalului Vaslui, prin care s-a dispus condamnarea acestuia și a solicitat menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Bârlad, dar potrivit legii inculpatul avea obligația de reveni la locul accidentului imediat după ce a transportat victima la spital însă acesta a revenit abia după o oră, timp în care a consumat băuturi alcoolice. Fapta comisă de inculpat prezintă pericolul unei infracțiuni, iar soluția Tribunalului Vaslui este legală și temeinică, motiv pentru care pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta, că a revenit la locul accidentului după o oră, timp în care a transportat victima la spital - împrejurare care a fost dovedită cu martori, nu a fost culpa lui la producerea accidentului, băuse înainte de accident o bere.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față;
Judecătoria Bârlad prin sentința penală nr. 383/15 iulie 2008 hotărât în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedură penală achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 89 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 modificat.
S-a aplicat inculpatului amenda administrativă de 1.000 lei.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 10.06.2007, inculpatul,se deplasa pe strada - din Mun. Bârlad cu autoturismul marca Opel, cu nr. de înmatriculare - prin jurul orelor 19,40.
În momentul în care a ajuns în apropierea străzii a apărut o bicicletă condusă de. Deși a frânat, iar viteza autoturismului era sub limita legală, datorită apariției bruște a bicicletei conducătorul auto nu a putut evita impactul cu victima.
De teamă ca victimei să nu i se agraveze starea de sănătate, inculpatul, împreună cu martorul, a luat-o și a transportat-o, cu autoturismul implicat în accident la Spitalul de Urgență - Bârlad.
Aici victima a fost dusă de martor la compartimentul primire urgențe, timp în care inculpatul a mers afară pentru a deplasa autoturismul de pe cale de acces la compartimentul respectiv, urmând să revină și el acolo.
Martorul a stat câteva minute și văzând că inculpatul nu mai vine a plecat de la spital.
Între timp inculpatul s-a întâlnit cu martora a, care lucrează la Spitalul sus menționat și care făcuse radiografia victimei și se cunoștea cu inculpatul.
În aceste împrejurări a A că inculpatul este autorul accidentului și i-a adus la cunoștință rezultatul radiografiei recomandându-i să vină a doua zi să discute cu doctorul care supraveghea victima.
Din acest motiv inculpatul a mers, pe jos, mai întâi la o cunoștință de a sa unde, pe fondul stării în care se afla, a consumat băuturi alcoolice în cantități modice așa cum evidențiază rezultatul alcooltestului - 0,69 g/l alcool pur în sânge apoi s-a deplasat tot pe jos până la locul accidentului unde a adus la cunoștință organelor de cercetare penală aflate acolo că el este autorul accidentului.
Ulterior a fost adus la fața locului de către o altă persoană și autoturismul implicat în accident.
Timpul scurs de la producerea accidentului și până la revenirea inculpatului la locul faptei a fost de o oră și cinci minute.
Cele ce preced s-au stabilit pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la fața locului, planșele foto,schița locului faptei, raportul de expertiză, buletinul de analiză toxicologică, raportul de expertiză privind calcului retroactiv, declarațiile martorilor audiați în cauză coroborate cu declarațiile inculpatului.
Fapta inculpatului de a părăsi locul accidentului, în urma căruia a rezultat vătămarea integrității corporale unei persoane, fără încuviințarea poliției întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.89 alin.1 din OUG.195/2002, modificată.
Reținând însă împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, motivația care a stat la baza scurgerii timpului de la data producerii accidentului și până la întoarcerea inculpatului la locul faptei,( deplasarea autoturismului de la locul faptei până la spital și din incinta Spitalului în stradă, discuția purtată cu persoana care a efectuat radiografia, deplasarea pe jos de la spital până la cunoștința sa și apoi până la locul faptei, deci nu imediat așa cum prevede articolul de lege, starea psihică a inculpatului după accident), instanța de fond a apreciat că prin această faptă s-a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege și că nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În consecință instanța de fond, în baza art. 11 pct.2 lit. a cu ref. la art.10 lit. b ind.1 Cod proc. pen. a dispus achitarea inculpatului, iar în temeiul art. 91 Cod pen. i-a aplicat acestuia sancțiunea administrativă a amenzii orientată spre maxim.
Potrivit art. 191 Cod proc. pen. inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuielile judiciare avansate în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prevăzut de art. 363 Cod procedură penală Parchetul de pe lângă Tribunalul Bîrlad criticând- pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului se apreciază că hotărârea instanței de achitare și aplicare a unei sancțiuni administrative este netemeinică și este bazată pe greșita reținere a situației de fapt și pe greșita apreciere a pericolului social al faptei săvârșite.
Potrivit art. 89 al. 1 din OUG 195/2002 modificată - "părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului. implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau a mai multor persoane, ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracțiuni, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani".
La alineatul 3 se dispune că "nu constituie infracțiune fapta conducătorului de vehicul, care în lipsa altor mijloace de transport, el însuși transportă persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului."
Se precizează în motivele de apel a parchetului că inculpatul nu s-a conformat depozițiilor legale: el nu a intrat în unitatea medicală, nu și-a declinat identitatea, nu a făcut declarația prevăzută de dispozițiile legale și a revenit la locul accidentului într-un interval de timp cu mult peste cel necesar deplasării.
Inculpatul a lăsat pe victimă și pe martorul ( pe care nu îl cunoștea și se afla în mod întâmplător la locul accidentului) în curtea spitalului și apoi a plecat.
Parchetul apreciază că la momentul când acesta a revenit la locul accidentului - infracțiunea de părăsire a locului accidentului era consumată.
In momentul producerii accidentului, inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice fără să cunoască nivelul real alcoolemiei, iar întregul comportament ulterior producerii accidentului a urmărit să asigure sustragerea de la răspunderea penală.
Astfel se explică faptul că inculpatul nu însoțește victima în unitatea medicală, pentru a constata starea ei, susținerea ulterioară că ar fi consumat băuturi alcoolice după producerea accidentului împreună cu un prieten și revenirea după un interval mare de timp la locul accidentului fără autoturism pentru a amâna momentul recoltării probelor biologice.
Toate aceste împrejurări conferă faptei un grad sporit de pericol social care ar fi impus aplicarea unei pedepse.
Aceasta se impunea cu atât mai mult cu cât în raport de dispozițiile art. 18 ind.1 al. 2 - instanța nu avea motive de a aplica o sancțiune administrativă.
Se mai constată că instanța a reținut pe deplin situația de fapt prezentată de inculpat, deși există neconcordanțe și contradicții evidente în declara succesive ale acestuia.
Astfel, deși la urmărirea penală inculpatul nu a pomenit despre vreo discuție cu martora, instanța a preluat versiunea acestei discuții deși aceasta este evident pro - cauza, iar declarația inculpatului este evident și contradictorie.
Astfel în cuprinsul aceleași declarații dată în fața instanței el afirmă: " eu am scos mașina din curtea spitalului, am mutat-o iarapoi m-am întors să vădstarea victimei. că după 50 de minute m-am întors la locul accidentului ". iar spre finalul declarației afirmă: " Așa cum am precizat anterior, după ce am scos mașina în stradă am încuiat-o, mi-am luat țigările și apoi m-am deplasat pe jos până la locul accidentului singur.".
Deci inculpatul singur împrejurarea că s-ar fi interesat de starea victimei - această revenire nefiind reală.
Față de aceste motive, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad solicită admiterea apelului și casarea sentinței pronunțate de Judecătoria Bârlad, conform art. 379 al. 2.
C.P.P.Tribunalul Vaslui prin decizia penală nr. 175 /24.09.2008 a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad împotriva sentinței penale 383/15.07.2008 a Judecătoriei Bârlad pe care a desființat-o și rejudecând a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal. S-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 81, 82, 83 Cod penal și art. 71 alin. 2 Cod penal.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat la fond. Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina statului.
Examinând actele și lucrările dosarului atât prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu, potrivit art. 371 al. 2 pr.pen. Tribunalul constată că apelul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a reținut, corect, în principiu, situația de fapt dar a dat o apreciere eronată pericolului social al faptei comise de inculpatul.
Astfel, probele au relevat faptul că inculpatul, la data de 10.06.2007, după ce a fost implicat într-un accident de circulație de pe urma căruia a rezultat vătămarea corporală a minorei, a dus victima la Spitalul municipal de urgență Bârlad și s-a întors la locul accidentului după un interval de aproximativ o oră și 5 minute.
Declarațiile inculpatului cu privire la activitățile pe care le-a desfășurat între momentul transportării victimei la spital și momentul la care s-a întors și s-a prezentat organelor de poliție sunt contradictorii.
Inculpatul a prezentat mai multe variante în declarațiile sale, spunând mai întâi că s- deplasat cu mașina la o rudă, unde consumat alcool ( 100 ml și 300 ml vin - 65 urm. pen.) și a lăsat mașina în fața blocului respectiv.
Ulterior (67 urm. pen. ), inculpatul precizat că de fapt a lăsat mașina în fața spitalului și a rugat pe un prieten să o aducă la locul accidentului iar între orele 18-19, la masă, a consumat 200 ml vodca și l bere.
Cu toate că în declarația sa (71 urm. pen.) inculpatul arată că din locul de unde a lăsat mașina, în fața spitalului, până la locul accidentului, era aproximativ un kilometru, nu există nici o explicație pentru care inculpatul a ajuns la fața locului atât de târziu, respectiv la aproximativ o oră de la producerea accidentului, după martorul, care a însoțit inculpatul și victima la spital și s-a ocupat de internarea fetiței.
De altfel, inculpatul recunoaște că declarația inițială a fost dată crezând că va scăpa de răspundere.
Expertiza de calcul retroactiv al alcoolemiei efectuată în cauză(218 urm.pen.) a stabilit, potrivit declarației de consum de alcool a inculpatului că la ora producerii accidentului acesta avea o alcoolemie de 0,65 .
Experții arată că rezultatele determinate teoretic pe baza declarației de consum a inculpatului corespund în principiu cu rezultatele analizei chimice, cu luarea în considerare și a erorilor inerente ultimei metode.
Un alt element relevant îl constituie faptul că în nici una dintre declarațiile date la urmărire penală inculpatul nu amintește despre faptul că s-ar fi întâlnit cu martora, asistentă la spital și că s-ar fi interesat de starea victimei, cu toate ca împrejurarea respectivă era foarte importantă pentru apărarea sa. Propunerea ca martor a acestei persoane la un an de la săvârșirea faptei în condițiile în care nu a menționat-o niciodată până la acel moment este de natură să pună sub semnul întrebării sinceritatea acestei martore.
Oricum, depoziția ei, chiar dacă ar fi apreciată ca fiind corespunzătoare realității, nu este de natură a înlătura vinovăția inculpatului.
Potrivit art.89 al.1 din OUG nr.195/2002. " locului accidentului de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, A în procesul de instruire, sau de examinatorul autorității competente, A în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracțiuni, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani."
Alineatul al treilea al aceluiași text stabilește că " Nu constituie infracțiune fapta conducătorului de vehicul care, în lipsa altor mijloace de transport, el însuși transportă persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului."
În cauză, se reține că inculpatul a dus victima la spital dar nu și-a declarat datele personale și numărul de înmatriculare al vehiculului. În plus, inculpatul nu s-a întors imediat la locul accidentului.
Chiar dacă legiuitorul nu cuantifică perioada de timp în care o persoană ce a produs un accident de circulație și care transportă victimele la o unitate sanitară trebuie să se întoarcă la locul faptei, este folosit cuvântulimediat, care se apreciază în raport de circumstanțele concrete ale cauzei.
Inculpatul a ajuns la locul săvârșirii faptei, în mod evident după o perioadă mai mare de timp decât i-ar fi fost necesar dacă de la spital s-ar fi îndreptat direct spre locul respectiv, aspect reliefat de faptul că martorul (25 fond) a ajuns acolo înaintea inculpatului. Inculpatul avea posibilitatea de a folosi serviciile unui taxi sau de a apela la o cunoștință cu mașină dacă ar fi dorit să se întoarcă deîndată pentru a se prezenta organelor de poliție. Chiar dacă s-ar fi deplasat pe jos, direct la locul respectiv, situat la o distanță de aproximativ un kilometru după aprecierea sa, inculpatul ar fi ajuns mult mai repede la locul faptei.
Dimpotrivă atitudinea sa oscilantă reliefează că a încercat inițial să se sustragă de la asumarea răspunderii, pe fondul consumului de alcool, în condițiile în care nu avea certitudinea dacă alcoolemia sa era sub limita legală deoarece acest aspect s-a clarificat doar în cursul cercetărilor.
Probabil că la un moment dat a realizat că nu este corect cum procedează și a mers la locul accidentului dar se reține că la acel moment infracțiunea era consumată, pentru considerentele expuse.
Nu se poate considera că fapta astfel reținută nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, în condițiile în care inculpatul se afla sub influența alcoolului iar victima accidentului a fost o minoră învârstă de 9 ani. Circumstanțele concrete ale cauzei reflectă intenția inițială a inculpatului de a se sustrage de la urmărire sau cel puțin de a se eschiva în ceea ce privește consumul de alcool.
Pentru aceste motive, se reține că sunt întrunite în mod cumulativ elementele constitutive ale infracțiunii deduse judecății,inclusiv în ceea ce privește gradul de pericol social al faptei, soluția corectă în cauză fiind cea de condamnare și nu de achitare a inculpatului.
În considerarea celor expuse,în baza art. 379 pct.2 lit. a pr.pen., urmează a fi admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad împotriva sentinței penale nr.383/2008 a Judecătoriei Bârlad, care va fi desființată.
Rejudecând, având în vedere considerentele arătate, urmează să fie condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție care efectuează cercetarea locului faptei, prev. de art. 89 al.1 din OUG nr.195/2002.
La individualizarea pedepsei se vor avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72. pen. și se va reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 74 al.1 lit. a pen., constând în conduita bună anterior săvârșirii faptei, reflectată de actele în circumstanțiere depuse.
Pe cale de consecință, pedeapsa va fi coborâtă sub minimul special prevăzut de textul incriminator din legea specială, în limita permisă de art. 76 lit. d pen.
Se vor avea în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei,care va fi îndreptată spre minimul general, toate elementele favorabile privind fapta și persoana inculpatului respectiv condițiile concrete ale săvârșirii faptei, faptul că s-a întors la locul accidentului, chiar dacă după mai mult timp, faptul că a transportat victima la spital.
Toate aceste aspecte sunt de natură a conduce la concluzie că pentru reeducarea inculpatului nu este necesară aplicarea unei pedepse foarte aspre iar prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni se poate realiza și printr-o sancțiune mai ușoară.
Starea de tulburare psihică în care se afla inculpatul, circumstanțiază fapta dar pentru determinarea atitudinii subiective a inculpatului în raport de comportamentul său infracțional trebuie avut în vedere și profilul socio-profesional al inculpatului. Astfel, rezultă din actele în circumstanțiere depuse că inculpatul este o persoană instruită, subofițer la o unitate de pompieri, care a îndeplinit funcția de comandant de echipaj și conducător auto(19 fond). În acest context, este evident că inculpatul a cunoscut foarte bine dispozițiile legale aplicabile și consecințele faptelor sale, acesta fiind și motivul pentru care, știind că a consumat alcool, a avut o atitudine oscilantă.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, Tribunalul constată că sunt întrunite în mod cumulativ condițiile prevăzute de art. 81.pen. pentru a se putea dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, față de cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată de lipsa antecedentelor penale pentru inculpat, care poate fi reeducat și fără executarea în regim de detenție, astfel încât în baza textului citat se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Se va fixa termen de încercare potrivit art.82 pen. și se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.pen.
Pe durata prev. de art. 71 al.2 pen. i se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 al.1 lit.a teza a II-a, lit. pen. și se va suspenda executarea pedepsei accesorii potrivit art. 71 al.5 pen.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel inculpatul criticând- pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului inculpatul arată că decizia Tribunalului Vaslui este nelegală solicitând casarea ei și menținerea hotărârii Judecătorie Bârlad.
Arată inculpatul că instanța de apel maximizat pericolul social al faptei, nereținând împrejurările concrete în care s-au petrecut acestea, motivația și starea psihică a inculpatului după accident și l- condamnat în mod greșit, în cauză lipsind intenția sa de săvârșire a faptei, întrucât s-a prezentat la locul accidentului după ce a transportat victima la spital, ajungând după aproximativ o oră.
Solicită inculpatul achitarea sa și menținerea hotărârii instanței de fond.
Examinând recursul declarat în raport de criticile formulate și cu decizia dată în cauză, Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele de urmează:
În mod corect și în concordanță cu actele și lucrările cauzei, instanța de apel reținut că inculpatul a comis o infracțiune de părăsire a locului accidentului prevăzută de art. 89 alin. 1 din nr.OUG 194/2002, cu aplicarea art. 74 lit. a Cod penal și art. 76 lit. d Cod penal.
Situația de fapt reținută de instanța de apel este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate.
La data de 10 iunie 2007, în jurul orelor 19,40, inculpatul se deplasa cu autoturismul proprietate marca Opel cu nr. de înmatriculare - prin municipiul Bârlad, pe strada - și în aproprierea străzii i-a apărut o bicicletă în față condusă de minora, în vârstă de 9 ani.
Deși a frânat, iar viteza autoturismului era sub limita legală, inculpatul nu a putut evita impactul cu victima. Apoi inculpatul împreună cu martorul au transportat victima la Spitalul de Urgență Bârlad, cu autoturismul implicat în accident.
De acolo inculpatul a plecat la o cunoștință și apoi a mers la locul accidentului la aproximativ o oră după producerea accidentului.
Coroborând probele administrate în cauză instanța de apel a ajuns la concluzia justă că fapte există, a fost comisă de inculpatul și s-a stabilit în mod corect vinovăția acestuia.
În cauză inculpatul nu poate invoca dispozițiile art. 89 alin. 3 din nr.OUG 195/2002, modificată, care stabilește cazul în care fapta conducătorului de vehicul nu constituie infracțiune, întrucât el nu întrunește condițiile prevăzute de acest caz. Deși a transportat victima la spital împreună cu martorul, el nu și-a declarat datele personale și numărul de înmatriculare al vehiculului spre a fi consemnate în registrul special și nici nu s-a întors imediat la locul accidentului.
Toate aceste elemente duc la concluzia certă că inculpatul a urmărit să se sustragă de la asumarea răspunderii pe fondul consumului de alcool sub care se afla, după cum recunoaște chiar la data producerii accidentului, fiind lipsit de relevanță dacă a consumat alcool după accident, pe fondul stării psihice.
Instanța de apel a reținut temeinic că fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni neputând fi vorba în cauză de o atingere minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și care prin conținutul ei concret să fie lipsită în mod vădit de importanță.
Astfel, din atitudinea inculpatului manifestată după săvârșirea faptei chiar dacă a transportat victima la spital și s-a întors după o oră la locul producerii accidentului, nu rezultă că acesta nu a avut intenția de părăsire a locului accidentului, în condițiile în care cunoștea și trebuia să cunoască obligațiile conducătorului de vehicul în cazul producerii unui accident de circulație.
De aceea în mod temeinic și legal instanța de fond a apreciat că în cauză se impune condamnarea inculpatului pentru fapta comisă la o pedeapsă pe care a individualizat- judiciar ținând cont de dispozițiile art. 72 Cod penal și 52 Cod penal.
De asemenea în mod just s-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a Cod penal și s-a coborât pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, apreciindu-se corect că scopul educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal poate fi atins în cazul inculpatului și fără executarea efectivă a pedepsei în regim de detenție, aplicându-i-se dispozițiile art. 81, 82, 83 Cod penal și art. 71 alin. 2 Cod penal.
Constatând din examinarea cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, că nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 175/A/24 septembrie 2008 Tribunalului Vaslui, pe care o va menține.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală instanța va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 175/A/24.09.2008 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 27 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
15.02.2009
Tribunalul Vaslui
Jud.
Jud.
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Mihaela Chirilă, Aurel Dublea
