Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 648/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
Ședința publică de la 02 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ NR. 648
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 157 din data de 04 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent asistat de av., apărător ales.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate despre prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Av. depune la dosar un înscris în susținerea recursului, respectiv o adresă emisă de SC SRL I, unitate la care inculpatul este angajat din conținutul căreia rezultă că unitatea este de acord ca inculpatul să execute pedeapsa la locul de muncă.
Interpelate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Av. solicită admiterea recursului declarat de inculpatul, care vizează modalitatea de executare a pedepsei, urmând a se avea în vedere conduita inculpatului, atât înainte de săvârșirea infracțiunii cât și după, că nu au existat prejudicii și poziția procesuală sinceră În mod greșit reprezentantul Ministerului Public a susținut că nerecunoașterea de către inculpat nivelului alcoolemiei reprezintă o încercare de eludare a mecanismului răspunderii penale, acest fapt fiind doar o exercitare dreptului la apărare. Solicită reținerea în favoarea inculpatului a disp. art. 74 raportat la art. 76 lit. d Cod penal și aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, iar în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicarea disp. art. 861Cod penal.
În subsidiar solicită reindividualizarea modului de executare, prin aplicarea disp. art. 867Cod penal, având în vedere că inculpatul a făcut dovada posibilității executării pedepsei la locul de muncă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, decizia recurată fiind legală și temeinică, la pronunțarea acesteia fiind avute în vedere toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările dosarului, constat:
Prin sentința penală nr. 3375/15.11.2007 a Judecătoriei Iașia fost condamnat inculpatul, recidivist, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. "b" Cod penal.
S-au aplicat disp. art. 71 și 64 Cod penal.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut:
La data de 23.12.2006, orele 16,55, lucrători din cadrul Serviciului Poliției Rutiere I, în timp ce efectuau activități de supraveghere și control al traficului rutier pe B-dul - din municipiul I, s-au sesizat din oficiu despre faptul că din direcția spre se deplasează un autoturism marca "" de culoare roșie, fără a avea montată plăcuța cu numărul de înmatriculare în partea din față, motiv pentru care a procedat la oprirea acestui auto.
Cu ocazia legitimării, lucrătorii de poliție au stabilit că autoturismul "" are nr. de înmatriculare - și a fost condus de numitul, iar în urma discuțiilor purtate, aceștia s-au sesizat despre faptul că inculpatul emana miros de băuturi alcoolice, motiv pentru care, la ora 16,58 fost testat cu aparatul alcooltest, stabilindu-se că avea o alcoolemie de 0,64 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Inculpatul a fost condus la Spitalul de Urgențe I unde, la ora 17,15 i s-a recoltat prima probă de sânge, iar la ora 18,15, i s-a recoltat cea de-a doua probă de sânge. Probele au fost sigilate și înaintate I, Laboratorul de care, prin adresa nr. 5471 din 29.12.2006, a înaintat buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 2736-7 din 27.12.2006 prin care s-a stabilit că avea o alcoolemie de 1,40 g%o (prima probă), respectiv 1,25 g%o (proba a doua).
Cu ocazia audierilor, inculpatul și-a recunoscut fapta comisă, însă a contestat valorile alcoolemiei, solicitând efectuarea unui calcul retroactiv pentru a se stabili ce valoare a avut alcoolemia la data de 23.12.2006, ora 16,55, când a condus autoturismul și a fost oprit de către organele de poliție. Solicitarea i-a fost acceptată, iar I - Comisia pentru interpretarea alcoolemiei a înaintat raportul de expertiză medico-legală nr. 267/A din 17.04.2007 privind calculul retroactiv al alcoolemiei în care s-a concluzionat că ar fi avut o alcoolemie, la ora depistării în trafic, de peste 0,80 g%o, circa 1 g%
Ulterior, s-a solicitat un supliment la raportul de expertiză inițial, avându-se în vedere duplicitatea declarațiilor de consum invocate de inculpat. Astfel, experții legiști au conchis faptul că, în eventualitatea în care inculpatul ar fi consumat 200 ml votcă și 500 ml bere în intervalul 15,45 - 16,45, alcoolemia acestuia ar fi fost de circa 1,10 g%
Fiind astfel evidențiată existența vinovăției penale în sarcina inculpatului, sub forma intenției directe, conform art. 19 pct. 1 lit. "a" Cod penal, în drept, fapta inculpatului care, în ziua de 23.12.2006, orele 16,55, a condus autoturismul marca "", cu nr. de înmatriculare - pe B-dul - din municipiul I, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,10 g%o, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge", faptă prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, republicată prin Legea nr. 49/2006.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului s-a ținut cont de disp. art. 72 din Codul penal, ce indică criteriile generale de individualizare a pedepsei, și anume: dispozițiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală.
Astfel, s-a reținut în sarcina inculpatului starea de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 alin. 1 lit. "b" din Codul penal, deoarece acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 145/2000 a Judecătoriei Huși, județul V, definitivă prin decizia penală nr. 58/23.01.2001 a Curții de APEL IAȘI pentru același gen de fapte (art. 36 alin. 1 din Decretul nr. 328/1966) a fost arestat la data de 27.03.2001, liberat condiționat la data de 26.11.2002,cu un rest rămas neexecutat de 485 zile.
Pentru acestea, s-a dispus de către prima instanță condamnarea inculpatului la o pedeapsă legală prevăzută în limitele textului de incriminare, cu executare în regim privativ de libertate, deoarece este în stare de recidivă postexecutorie, manifestând persistență infracțională.
În termenul prev. de art. 363 Cod procedură penală, hotărârea Judecătoriei Iașia fost apelată de către inculpatul, care a criticat-o sub aspectul netemeiniciei laturii penale, invocând greșita individualizare a cuantumului pedepsei aplicate.
Astfel, acesta a solicitat instanței de control reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege sau, chiar, aplicarea unei amenzi administrative, urmând a se da o mai mare eficiență situației sale personale, respectiv are o familie aparte și a avut o atitudine corespunzătoare atât la locul de muncă cât și în comunitate.
Prin decizia penală nr. 157/04.04.2008, Tribunalul Iașia respins ca nefondat apelul și a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.
Tribunalul a reținut că, în ceea ce privește situația de fapt stabilită de prima instanță, și necontestată de către inculpatul-apelant, s-a făcut o apreciere justă a materialului probator administrat în cauză, pe baza căruia s-a format convingerea existenței faptei prevăzute de legea penală, precum și a vinovăției acestuia, încadrând corect în dispozițiile legii infracțiunea săvârșită de acesta.
Astfel, s-a reținut, în mod temeinic, că, în ziua de 23.12.2006, în jurul orelor 16,55, inculpatul a condus autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare - pe B-dul - din municipiul I, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv de 1,10 g%
Potrivit art. 72 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea generală, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana făptuitorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Din formularea dată de textul de lege mai sus arătat acestor criterii, rezultă că ele sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în totalitate de fiecare dată la stabilirea și aplicarea pedepsei.
Or, solicitarea inculpatului-apelant de a se analiza cu preponderență doar datele ce caracterizează persoana acestuia, respectiv că a avut o poziție procesuală sinceră pe tot parcursul procesului penal, o atitudine corespunzătoare în societate și în familie și că are un loc de muncă, ignorându-se celelalte criterii de stabilire în concret a gradului de pericol social, intră în contradicție cu dispozițiile legale mai sus menționate.
Drept urmare, în mod legal și temeinic, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului de a conduce autoturismul marca 1310 la o oră de vârf, respectiv 16,55, pe un bulevard din mun. I cu o circulație intensă, având o îmbibație alcoolică de cca. 1,10 g%o (0,64 mg/l în aerul respirat), ignorând total faptul că pune în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, precum și a pietonilor prezintă un grad de pericol social corespunzător infracțiunii reținute, ținând seama de modul de săvârșire și împrejurările comiterii acesteia, ce anterior au fost descrise și, în special, de urmarea ce s-ar fi putut produce, respectiv vătămarea integrității corporale sau a sănătății persoanei, precum și de persoana inculpatului.
Este adevărat că are o inserție socială corespunzătoare, are un loc de muncă stabil, dar acesta are în antecedență două condamnări pentru încălcarea acelorași relații sociale referitoare la siguranța circulației, fapt ce denotă o lipsă de corijare și o perseverență infracțională aparte.
În consecință, în mod temeinic, prima instanță a apreciat că aceste împrejurări constituie doar circumstanțe personale, pe care, ulterior, le-a avut în vedere, coroborat și cu celelalte criterii de individualizare, prevăzute de art. 72 Cod penal, la aplicarea unei pedepse dozate spre minimul special prevăzut de lege.
În consecință, tribunalul a constatat că au fost respectate cerințele legale arătate, că nu există temeiuri de reconsiderare a cuantumului pedepsei principale stabilite, precum și faptul că instanța de fond, cu ocazia individualizării judiciare, a păstrat, totodată, o proporție între gravitatea acțiunii infracționale, consecințele importante ale acesteia și durata în timp necesară procesului educațional de resocializare.
În termen, hotărârile au fost recurate de inculpat cu motivarea că față de conduita lui generală bună, de poziția procesuală corectă, reeducarea este posibilă prin executarea pedepsei la locul de muncă sau suspendarea sub supraveghere a executării.
Recursul formulat nu este fondat.
Pentru că recurentul a fost condamnat anterior la o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 1 an și nu există unul din cazurile prevăzute de art. 38 Cod penal, cerințele art. 861ori 867Cod penal, nu sunt îndeplinite, executarea pedepsei nu poate fi suspendată sub supraveghere ori la locul de muncă.
Prima instanță și instanța de apel au avut în vedere toate circumstanțele personale atenuante și au aplicat o pedeapsă orientată la limita minimă prevăzută de lege.
Pedeapsa nu mai poate fi redusă, dacă avem în vedere perseverența infracțională pentru același tip de infracțiune și necorijarea inculpatului chiar dacă a mai executat pedepse privative de libertate.
Pentru aceste motive, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 157/4.04.2008 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
--
16.12.2008
2 ex.-
Președinte:Aurel DubleaJudecători:Aurel Dublea, Maria Cenușă, Mihaela Chirilă
