Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 73/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 73//
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Florin
Grefier:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara - este reprezentat de procuror -.
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 215/A din 09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent, personal și asistat de apărător ales, av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent solicită ca, pentru motivele arătate pe larg în scris și depuse la dosarului cauzei, să se dispună admiterea recursului, casarea celor două hotărâri pronunțate în cauză și, în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.d cpp, achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de rt. 87 alin.1 din OUG 195/2002, deoarece acestei fapte îi lipsește unul din elementele constitutive, mai exact elementul material al laturii obiective, datorită faptului că au fost încălcate în mod flagrant normele legale în vigoare cu privire la procedura recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. În situația în care instanța nu va împărtăși temeiul de achitare de mai sus, solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.b Cpp, deoarece fapta concretă săvârșită de acesta nu este prevăzută de legea penală. În subsidiar, solicită menținerea soluției de achitare în temeiul art. 10 lit.1Cpp, pronunțată de prima instanță.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, întrucât în mod corect s-a apreciat de către instanța de apel existența infracțiunii și s-a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 al.1 din OUG nr. 195/2002. în ceea ce privește modalitatea de recoltare a probelor biologice invocată în apărare, arată că prin această modalitate nu a fost alterat conținutul probelor.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului pentru motivele arătate de apărătorul său ales.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 916/08.04.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, s-au hotărât următoarele:
În baza art.11 pct.2 lit.a) rap.C.P.P. la art.10 lit.1C.P.P. rap. la art.181, a fost achitat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15.12.1981 în mun. T, jud. T, -, cetățean R, studii superioare, domiciliat în T,-, jud. T, pentru art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 -republicată.
În baza art.91 lit. c), a fost aplicată făptuitorului amendă administrativă, în cuantum de 1000 lei.
În baza art.191 al.2 C.P.P. a fost obligat făptuitorul la 500 lei, cheltuieli judiciare statului.
S-a dispus prelungirea dreptului de circulație cu 30 zile.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 24.05.2008, în jurul orelor 0800, inculpatul a condus sub influența băuturilor alcoolice autoturismul marca cu nr. de înmatriculare -, pe BD. - - din mun. T, unde a fost oprit de către organele de poliție, pentru o verificare de rutină care au constat faptul că inculpatul se află sub influența băuturilor alcoolice. După ce au testat inculpatul cu aparatul etilotest, care a arătat o valoare pozitivă, organele de poliție l-au condus pe acesta la Spitalul Clinic Municipal de Urgență T, în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei.
Conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.429/A/27.05.2008, emis de T, la ora 0850, inculpatul a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15%0iar la ora 0950, valoarea alcoolemiei a fost de 1,00%0iar potrivit raportului de expertiză medico-legală privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei nr.2525/12.09.2008, emis de T, la data de 24.05.2008, la ora 0800, inculpatul a fi putut avea o alcoolemie teoretică de aproximativ 1,25 gr.%0, în cazul consumului de alcool înainte de ora 0700și de aprox. 0,40 gr.%0, în cazul în care ar fi consumat alcool numai la ora 0750. S-a mai menționat că valorile alcoolemiei stabilite la analize, la ora 0850și 0950, pot proveni atât dintr-un consum de alcool înainte ora 0700cât și ingestie de băutură numai la ora 0750.
În drept, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art.87 al.1 din nr.OUG195/2002, fapta săvârșită de către inculpat prezentând în concret pericolul social al respectivei infracțiuni.
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, elementul material realizându-se prin acțiunea inculpatului de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, urmarea imediată - constând în starea de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice creată prin acțiunea inculpatului, iar existența raportului de cauzalitate dintre faptă și urmarea imediată - rezultând din însăși comiterea faptei, fiind vorba despre o infracțiune de pericol.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a intenției indirecte, având în vedere că acesta a avut reprezentarea și a acceptat faptul că acțiunea sa constituie un pericol pentru siguranța circulației, chiar dacă nu l-a urmărit.
Art.181al.1 pen. prevede că nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni iar în aliniatului 2 prevede că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele desăvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Prima instanță a apreciat că gradul de pericol social concret al faptei, potrivit criteriilor prevăzute de art. 18 pen. lipsește, având în vedere că alcoolemia inculpatului a fost una redusă, la limita incriminării la momentul opririi de către organele de poliție, în raport de cele două valori ale alcoolemiei și având în vedere persona și conduita inculpatului, acesta nu are antecedente penale și a avut o atitudinea sinceră în fața organelor judiciare, recunoscând și regretând comiterea faptei și prezentându-se în fața acestora.
Astfel, prima instanță a apreciat că prin fapta săvârșită s-a adus o atingere minimă valorilor sociale apărate de legea penală, iar prin conținutul său concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Pentru aceste considerente instanța a dispus în temeiul baza art.11 pct.2 lit.a) rap.C.P.P. la art.10 lit.1C.P.P. rap. la art.181, achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.87 al.1 din nr.OUG195/2002, republicată, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Cu privire la cererea formulată de inculpat, prin apărător ales, de prelungire a dovezii privind dreptul la circulație, a dispus prelungirea dreptului de circulație cu 30 zile.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și inculpatul.
În motivarea apelului formulat, Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul aplicării sancțiunii cu caracter administrativ, apreciind că aceasta incompatibilă cu infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 87 din OUG 195/2002. S-a arătat pe de o parte că această sancțiune este inoportună sub aspectul circumstanțelor personale ale inculpatului, vizând atitudinea sa oscilantă în legătură cu cantitatea de alcool consumată. Pe de altă parte, s-a arătat că instanța trebuia să aibă în vedere valorile științifice incontestabile, iar nu cele stabilite pe calcule pur teoretice.
Inculpatul nu a motivat în scris apelul său, dar l-a dezvoltat oral, în fața instanței, solicitând în principal achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit. a pr.pen. deoarece modalitatea de prelevare a probelor a fost viciată, și în subsidiar, achitarea inculpatului în temeiul art. 1 pct. 2 lit. d pr.pen, având în vedere concluziile expertizei întocmite în cauză care a concluzionat că există posibilitatea ca la oprirea în trafic, inculpatul să fi avut o alcoolemie de 0,40
Prin decizia penală nr. 215/A din 09.10.2009, Tribunalul Timiș, în baza art. 379 pct 1 lit b C.P.P. a respins apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 916 din 08.04.2009 a Judecătoriei Timișoara pronunțata în dosar -
În baza art. 379 pct. 2 lit. a C.P.P. a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentințe penale nr. 916 din 08.04.2009 a Judecătoriei Timișoara pronunțata în dosar -.
A desființat sentința apelată și rejudecând pe fond:
În baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002. a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 71 alin.2 pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b pen.
În baza art. 81.Cod Penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind termen de încercare de 3 (trei) ani, în condițiile art. 82.
Cod PenalÎn baza art. 71 alin. 5.Cod Penal, a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate.
În baza art. 359.C.P.P. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.Cod Penal, în sensul că, săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării condiționate, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară. A menținut în rest dispozițiile sentinței apelate.
Din analiza hotărârii penale apelată, atât din prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de disp. art. 371 alin. 2.C.P.P. tribunalul a reținut următoarele:
Prin prisma Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice și a stării de influență a produselor ori substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducătorilor de autovehicule și tramvaie, aprobate prin Ordinul nr. 376/10.04.2006 al Ministrului sănătății (Of. nr.363 din 26.04.2006), mijlocul de probă pe care instanțele îl rețin ca fiind fundamental pentru pronunțarea unei soluții de condamnare a inculpatului sunt constatările tehnico-științifice ale căror rezultate sunt înscrise în buletinele de analiză toxicologic Inculpatul, prin apărător arată că în cazul de față mijlocul de probă este unul obținut în mod nelegal, în sensul dispozițiilor art. 64 alin.(2) pr.pen. Argumentul invocat constă în dispozițiile art. 6 alin.(1) lit. c din Norme potrivit cu care:"prelevarea sângelui se face cu seringi de unică folosință, până la înlocuirea acestei metode cu trusa standard de prelevare special destinată acestui scop". acestei truse standard este prevăzută în Anexa nr.5 la Normele metodologice, iar, potrivit art. 30, "utilizarea trusei standard de prelevare, a cărei componență este prevăzută în anexa nr.5, înlocuiește metoda clasică în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare.
Astfel, s-a susținut că neprelevarea probei de sânge cu trusă standard după ce începând cu data de 26.10.2006, acest lucru era obligatoriu echivalează cu încălcarea dispozițiilor legale privind prelevarea probei atrăgând incidența dispozițiilor art. 64 alin. 2.pr.pen.
Tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art. 64 alin. 2.pr.pen"Mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal".În lipsa unor alte dispoziții, sancțiunea aplicabilă nu poate fi decât cea care rezultă din dispozițiile art. 197.pr.pen. 1 și 4.pr.pen. "Încălcările dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui actÎncălcarea oricărei alte dispoziții legale decât cele prevăzute în alin. 2 atrage nulitatea actului în condițiile alin. 1, numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului. Instanța ia în considerare din oficiu încălcările, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei." Raportat la aceste prevederi legale, instanța a reținut pe de o parte că inculpatul nu a invocat această nulitate după efectuarea constatării tehnico-științifice care a stabilit nivelul alcoolemiei, deși a beneficiat de apărător ales, care în faza de urmărire penală a solicitat efectuarea unei expertize tehnice de calculul retroactiv al alcoolemiei, fără a face nici o mențiune referitoare la nulitatea constatării tehnico-științifice. De asemenea, nu s-a precizat în ce constă vătămarea adusă și în ce măsură proba a fost alterată prin prelevare cu seringă de unică folosință. S-a mai reținut că în cauză, constatarea tehnico științifică a fost confirmată de expertiza medico legală întocmită în cauză și care a analizat în funcție de declarațiile oscilante ale inculpatului calculul retroactiv al alcoolemiei, confirmând constatarea prin aceea că s-a concluzionat că valorile alcoolemiei stabilite la analize pot proveni atât dintr-un consum de alcool înainte de ora 7 cât și din ingestie numai după ora 7,50.
Prin urmare, instanța reținând valabilitatea mijlocului de probă constând în constatarea medicală confirmată de expertiza medico legală, a apreciat că fapta există și deci nu se impune achitarea inculpatului în baza art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit.a Cpp.
În ce privește invocarea incidenței dispozițiilor art. 10 lit. d pr.pen, relativ la împrejurarea că în concluziile expertizei medico legale s-a reținut că inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie de 0,40 în cazul unui consum de alcool numai la ora 7,50, tribunalul a reținut că această ipoteză este exclusă din următoarele considerente: inculpatul este oscilant în declarații, dar relevant este că în primele declarații a susținut că a consumat whisky 300 ml la ora 1 noaptea, ulterior declarând că a consumat băuturi alcoolice între orele 21.00 - 3.00 whisky 300 ml și 2 beri, iar în cererea de probațiune formulată în faza de urmărire penală, apărătorul inculpatului a susținut că acesta a băut 160 ml Ť. la ora 7,50. Tribunalul a reținut că expertiza a concluzionat că valorile alcoolemiei stabilite la analize pot proveni atât dintr-un consum de alcool înainte de ora 7, cât și din ingestie numai după ora 7,50, astfel că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, de vreme ce potrivit buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1381/26.05.2008, acesta avea o alcoolemie de 1,15 la ora 8,50 și de 1,00 la ora 9,50, raportul suplimentar de expertiză concluzionând că inculpatul a consumat mai multă băutură decât a declarat.
Pentru considerentele expuse, tribunalul a respins ca nefondat apelul inculpatului.
În conformitate cu prevederile art. 181.pen, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În alin. 2 al aceluiași articol se precizează că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita inculpatului.
Examinând cauza, tribunalul a constatat că fapta săvârșită de inculpat prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Conducerea autoturismului pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică în sânge de 1,15. constituie o faptă ce poate avea urmări dintre cele mai grave pentru viața, sănătatea sau integritatea corporală a altor persoane, ca și pentru integritatea unor bunuri, ceea ce îi conferă un caracter grav.
La aprecierea gradului de pericol social nu se poate face abstracție de persoana și conduita inculpatului, care a recunoscut parțial fapta, nefiind sincer referitor la cantitatea de alcool, nesinceritatea acestuia rezultând și din declarațiile oscilante date în faza ce urmărire penală și în cea de cercetare judecătorească și, deci, nu a regretat-
Numai lipsa antecedentelor penale și limita redusă a alcoolemiei, nu sunt de natură să ducă la concluzia lipsei de pericol social a faptei săvârșite, limita redusă putând constitui doar un criteriu de aplicarea a unei pedepsei spre minimul special.
Față de considerentele expuse, tribunalul a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentințe penale nr. 916 din 08.04.2009 a Judecătoriei Timișoara pronunțata în dosar -.
Apreciind că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG -, atât din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv, deoarece inculpatul, cu intenție a condus pe drumurile publice un autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de depășea limita legală, l-a condamnat a fi condamnat inculpatul la o pedeapsă de:- 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
La aplicarea pedepsei cu minimul special, tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 72.pen, reținând că inculpatul nu are antecedente penale, este la prima abatere de acest gen, limita redusă a alcoolemiei.
Împotriva deciziei penale nr. 215/A/09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 10.07.2009 a declarat recurs în termen (la data de 15.10.2009), pentru inculpatul, apărătorul ales, înregistrate pe rolul Curții de Apel Timișoara - Secția Penală sub nr- din 19.11.2009.
Recursul nu a fost motivat în scris, fiind susținut oral de către inculpat și apărătorul ales, conform concluziilor menționate în partea introductivă a prezentei decizii, în sensul reducerii pedepsei.
Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs analizate din oficiu potrivit art. 38510alin 2. proc. pen. Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerente ce urmează.
Din probatoriul administrat rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul recurent a comis infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 aprobată cu modificări și completări și republicată prin Legea nr. 49/2006, reținută în sarcina sa.
Astfel, sub acest aspect, declarațiile inculpatului (filele 7, 9-10, 11-12 și 26 dosar de urmărire penală; filele 10 dosar primă instanță și 11 dosar apel) și ale martorului ( 13-14 dosar urmărire penală și 18 dosar primă instanță) se coroborează cu procesul-verbal de constatare a infracțiunii ( 5-6 dosar urmărire penală), buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 429/A/27.05.2008 întocmit de Institutul de Medicină Legală T - Laboratorul de ( 15 dosar urmărire penală), buletinul de examinare clinică ( 16 verso dosar ).
Contrar susținerilor apărătorului inculpatului, instanța de apel a argumentat pe larg și convingător înlăturarea mijloacelor științifice de probă, respectiv raportul de expertiză medico-legală privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei întocmit în faza de urmărire penală ( 20).
Curtea de apel își însușește starea de fapt reținută de prima instanță, precum și raționamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală și judecată (primă instanță și apel).
Inculpatul nu a avut o poziție procesuală constantă, dând declarații diferite sub aspectul felului și cantității de alcool consumat și neoferind explicații plauzibile pentru revenirea asupra declarațiilor anterioare, împrejurare care denotă nesinceritatea, confirmată și de concluziile raportul de expertiză medico-legală privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei întocmit în faza judecății în primă instanță ( 17-18).
Referitor la apărarea inculpatului în sensul că nu s-ar fi respectat condițiile pentru recoltarea probelor biologice, curtea de apel constată că aceasta este neîntemeiată. Pe de o parte, în cuprinsul buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie s-a consemnat că metoda folosită a fost "oficială" și că s-a utilizat trusa standard (a se vedea adresa de înaintare a acestui buletin de analiză toxicologică-alcoolemie către Serviciul Poliției Rutiere T, unde se menționează că "trusa standard de prelevare a sângelui se taxează cu 47,6 RON" - 15 dosar urmărire penală). Pe de altă parte, deși art. 21 din nr. 376/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, prevede că utilizarea altor metode de analiză pentru determinarea alcoolemiei sau modificarea metodei oficiale atrage anularea valorii probatorii a rezultatelor, nefiind enumerate printre cazurile de nulitate absolută prevăzute expres în art. 197 alin. 2. proc. pen. eventualele neregularități comise cu ocazia recoltării probelor biologice pot constitui motive de nulitate relativă, potrivit alin. 4 al aceluiași articol, ce nu pot fi invocate decât în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului; or, la primul termen de judecată în fața primei instanțe inculpatul a declarat că nu contestă alcoolemia stabilită ( 10).
Față de cele expuse mai sus, prima instanță și instanța de apel au apreciat în mod corect că fapta a fost comisă de către inculpat cu vinovăție și că este prevăzută de legea penală.
Instanța de recurs remarcă și faptul că în mod just tribunalul a considerat că fapta prezintă pericolul social al unei infracțiuni, față de criteriile stabilite de art. 181alin. 2. pen. - nivelul alcoolemiei, conduita procesuală necorespunzătoare a făptuitorului (care a încercat în mod constant să inducă în eroare organele judiciare cu privire la felul și cantitatea de alcool consumat) și urmările care s-ar fi putut produce asupra unor persoane sau bunuri prin conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului pe un bulevard din municipiu intens circulat (Bd. - -, unde este situat chiar și sediul T) și la o oră de vârf a traficului rutier (08:00).
În privința sancțiunii, instanța de recurs remarcă faptul că instanța de apel a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare, în cuantumul minim prevăzut de lege (de la 1 la 5 ani - art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, aprobată cu modificări și completări și republicată prin Legea nr. 49/2006, cu modificările și completările ulterioare), bine individualizată în raport de criteriile prev. de art. 72. pen. în condițiile în care, pe de o parte, inculpatul nu are antecedente penale, are loc de muncă și studii superioare, iar, pe de altă parte, a avut un comportament procesual necorespunzător (încercând să inducă în eroare organele judiciare și îngreunând desfășurarea procesului penal) și un nivel al alcoolemiei relativ ridicat (1,15 la prima probă, la circa 50 de minute după depistarea în traficul rutier, respectiv 1,00 la a doua probă, la circa 1 oră și 50 de minute după depistarea în traficul rutier).
Referitor la individualizarea executării pedepsei închisorii, se constată că în mod corect s-a dispus suspendarea condiționată a executării, văzându-se lipsa antecedentelor penale și aprecierea că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
Curtea de apel observă că tribunalul a individualizat în mod corect și pedepsele accesorii, interzicând inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. pe durata pedepsei închisorii și suspendând apoi executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării pedepsei închisorii, deoarece prin săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat inculpatul devine nedemn să fie ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice ori să ocupe o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Se mai constată că în cauză nu sunt incidente alte motive de recurs ce pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art. 3859alin. 3. proc. pen.
Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 38515pct. 1 lit. b) proc. pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 215/A/09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 10.07.2009.
În temeiul art. 192 alin. 2. proc. pen. inculpatul recurent va fi obligat la plata sumei de 100 lei cheltuielile judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b) proc. pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 215/A/09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 10.07.2009.
În temeiul art. 192 alin. 2. proc. pen. obligă inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red /26.01.10
Tehnored. 2.ex./01.02.10
Pi. - - Jud.
-; - - Trib.
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Codrina Iosana Martin, Florin
