Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 74/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 74//
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Florin
Grefier:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror -.
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de petenta SC SRL împotriva deciziei penale nr. 696/R din 23.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc petenta recurentă și intimații și, reprezentați de avocat, cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul intimaților solicită respingerea recursului formulat de petentă și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțată de Tribunalul Timiș pentru motivele arătate în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, cu cheltuieli de judecată.
Instanța, din oficiu, pune în discuție excepția inadmisibilității recursului formulat de petentă împotriva unei hotărâri definitive.
Apărătorul petentei și procurorul pune concluzii de admitere a excepției.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1009/16.04.2009 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr-, în temeiul art. 2781al. 8 lit. a a C.P.P. fost respinsă plângerea formulată de petenta SC SRL, cu privire la ordonanțele din dosar nr. 10078/P/2007 și Dosar nr. 1739/II/2/2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. prima instanță a obligat petenta la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei.
În baza art. 193 al. 6.C.P.P. a obligat petenta să plătească fiecărui intimat suma de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin ordonanța dată în dosar nr. 10078/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, confirmată de prim-procuror ( 9,28), s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a intimaților și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 al. 1.Cod Penal și s-a aplicat fiecărui învinuit o amendă administrativă în sumă de 200 lei, reținându-se că prin conținutul concret, faptele nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, iar o amendă administrativă este suficientă pentru atingerea scopului preventiv al legii penale.
În fapt, la data de 09.08.2007, numita a depus o plângere la parchet prin care reclama faptul că în data de 08.08.2007 în timp ce se afla în locuința sa de pe str. - - din T, intimații i-au adus distrugeri geamului de la apartament și ușii de acces în apartament.
Efectuându-se cercetări privind fapta de distrugere, s-a constatat pe baza declarațiilor părților, a procesului verbal de cercetare la fața locului și a planșei fotografice că intimata a lovit ușa apartamentului părții vătămate cu un scaun din plastic producând o crestătură de circa 8 cm în plan vertical în partea inferioară a ușii iar intimatul a produs distrugeri geamului de la apartament.
Așadar, față de probele administrate, faptele intimaților de a aduce degradări bunului aparținând altei persoane, au fost dovedite în speță.
Deși prin aceste fapte s-a adus atingere valorii sociale ocrotite de norma care incriminează infracțiunea de distrugere, acest lucru nu este suficient pentru a se aprecia că gradul de pericol social este atât de ridicat încât faptele săvârșite să constituie infracțiune.
Pe lângă pericolul social generic apreciat de legiuitor trebuie analizat și pericolul social concret în funcție de condițiile în care s-a săvârșit fapta, circumstanțele acesteia, personalitatea făptuitorului, precum și atingerea adusă unei valori sociale.
Astfel, în speță, atingerea adusă valorii sociale a fost minimă, iar față de contextul în care a pornit altercația și anume nemulțumirea intimaților privind filmarea copiilor acestora de către partea vătămată, dar și împrejurarea că intimații nu sunt în evidențele serviciului cazier judiciar și nici nu există alte probe de natură a evidenția o perseverare în comportamentul antisocial, reținerea lipsei gradului de pericol social al infracțiunii a fost apreciată în mod corect de către procuror și de asemenea, în mod legal s-a stabilit că pentru sancționarea faptelor nu este necesara aplicarea unei pedepse penale.
Desigur, ca o manifestare contrară normelor de conviețuire socială, trebuie însă sancțiunea să fie corespunzătoare gradului de pericol social, tocmai această trăsătură a faptei fiind cea care delimitează ilicitul penal de alte forme de ilicit juridic, în lipsa gradului concret de pericol social care se apreciază în fiecare caz în parte, neputând fi angajată răspunderea penală ci doar cea administrativă.
Astfel, pentru considerentele arătate, prima instanță a apreciat ca fiind legală și temeinică soluția dată prin ordonanța nr. 10078/P/2007, motiv pentru care, în temeiul art. 278 al. 8 lit. "a" C.P.P. a fost respinsă ca nefondată plângerea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, petenta SC " " SRL, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 24.06.2009, sub același număr de dosar, respectiv -.
Recursul nu a fost motivat nici în scris și nici oral, petenta neprezentându-se la nici un termen de judecată în fața instanței de recurs.
Prin decizia penală nr. 696/R din 23 octombrie 2009, Tribunalul Timiș, în baza art. 38515alin.1 pct.1 lit.b Cpp a respins recursul declarat de petenta SC SRL
Examinând sentința recurată sub toate aspectele de fapt și de drept, în condițiile prevăzute de art.3856alin.3 C.P.P. tribunalul a constatat că recursul este nefondat, sentința Judecătoriei Timișoara fiind temeinică și legală.
Potrivit dispozițiilor art.2781alin.1 împotriva C.P.P. ordonanței de scoatere de sub urmărire penală date de procuror, poate face plângere la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, persoana vătămată precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate prin măsura procurorului.
Or, în prezenta cauză, petenta nu a justificat sub nicio formă modalitatea în care au fost vătămate interesele sale legitime prin ordonanța procurorului. Dosarul nr.10078/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoaraa avut la bază plângerea formulată de partea vătămată, care a reclamat faptul că la data de 08.08.2007, cei doi intimați au lovit geamul de la apartamentul său și ușa de acces în locuință, provocând urme de distrugere la nivelul ușii. În cursul urmăririi penale nimeni nu a amintit de existența SC SRL și nu există nicio probă din care să rezulte că interesele societății respective ar fi fost vătămate prin faptele numiților și care au făcut obiectul cercetării în dosarul nr.10078/P/2007. Este adevărat faptul că între părți, după cum a arătat și petenta, există pe rol mai multe dosare penale în curs de cercetare, însă această împrejurare nu poate conduce la concluzia că în orice dosar care îi privește pe cei doi intimați în mod automat au fost lezate și interesele petentei.
Urmărirea penală a fost finalizată prin aplicarea unor amenzi administrative celor doi făptuitori, soluție cu care partea vătămată, ale cărei interese legitime au fost vătămate, a fost mulțumită, în condițiile în care aceasta nu a mai contestat măsura ordonanța procurorului.
În acest context, atâta timp cât petenta nu a justificat vreun interes legitim care să fi fost vătămat prin ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, plângerea sa apare ca fiind inadmisibilă.
Inadmisibilitatea plângerii petentei rezultă și din împrejurarea că aceasta a fost îndreptată împotriva ordonanței nr.1739/II/2/2008 din data de 23.09.2008 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara și nu împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală nr.10078/P/2007 din data de 04.01.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, sub acest aspect Înalta Curte de Justiție și Casație, prin decizia nr.57/2007 pronunțată într-un recurs în interesul legii, statuând că plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procuror ori în baza dispoziției date de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată reglementate de art.2781alin.1 C.P.P. este inadmisibilă.
În consecință, în condițiile în care societatea recurentă a arătat că plângerea sa nu este îndreptată împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală, ci împotriva ordonanței Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara prin care i s-a respins plângerea formulată în condițiile prevăzute de art.275-278.C.P.P. și nu a justificat nici un interes care să fi fost vătămat prin măsurile procurorului, plângerea apare ca fiind inadmisibilă.
Însă, potrivit dispozițiilor art.3858alin.1 instanța C.P.P. de recurs, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat recurs.
Ca atare, tribunalul nu a îmbrățișat soluția inadmisibilității plângerii pentru a nu agrava situația petentei în propria cale de atac, motiv pentru care s-a raportat la soluția primei instanțe, analizând tardivitatea plângerii.
Împotriva decizie Tribunalului Timișa declarat recurs petenta SC SRL criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate pe motiv că instanța de recurs nu și-a îndeplinit rolul activ și de a ordona măsurile necesare în vederea judecării cauzei și aflarea adevărului, prin aplicarea corectă a legii și pronunțarea unei hotărâri temeinice.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, conform prev.art. 3856, al. 3 cpp, se constată că recursul petentei este inadmisibil.
Potrivit actelor de la dosar, la data de 24.11.2008, Judecătoria Timișoaraa fost investită, în condițiile prev. de art.2781cpp, de petenta SC SRL cu soluționarea unei plângeri împotriva Ordonanțelor Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr.10078/P/2007 și a soluției pronunțată în dosarul 1739/II/2/2007.
Judecătoria Timișoara, prin Sentința penală nr.1009/2009, a respins plângerea petentei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta care a fost respins prin Decizia penală nr.696/R/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș.
Hotărârea pronunțată de Tribunalul Timiș este definitivă, conform prev. art. 2781al.10 cpp și, împotriva acesteia, nu mai poate fi formulată nici o cale ordinară de atac.
Așa fiind, în baza art.38515, pct. 1 lit. a cpp, se va dispune respingerea recursului petentului ca inadmisibil.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. pr. pen respinge, ca inadmisibil recursul declarat de petenta SC SRL împotriva deciziei penale nr. 696/R/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Obligă petenta să plătească intimaților și suma de 800 lei cheltuieli judiciare și suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red /26.01.10
Tehnored. 2.ex./05.02.10
Pi. - - Jud.
-;; - Trib.
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Codrina Iosana Martin, Florin
