Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 75/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 75//
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Florin
Grefier:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara - este reprezentat de procuror -.
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 210/A din 09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent, personal și asistat de apărător ales, av. G, cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul ales al inculpatului recurent depune la dosarul cauzei înscrisuri constând în certificatele de naștere ale copiilor inculpatului și o comunicare prin care inculpatul recurent este încunoștințat de conducerea societății la care este angajat, despre desființarea postului pe care îl ocupă în cadrul societății.
Nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat în scris, în sensul casării deciziei Tribunalului Timiș și menținerea sentinței pronunțată de Judecătoria Timișoara, apreciind că în mod greșit Tribunalul Timișa făcut aplicabilitatea prevederilor art. 85 Cp privitoare la anularea suspendării condiționate a executării pedepsei, în condițiile în care în speță este vorba în mod clar de un concurs de infracțiuni conform art. 33 lit.a Cp.de asemenea, apreciază că se impune ca modalitatea de executare a pedepsei să fie cea prev. de art. 81 Cp, având în vedere că circumstanțele personale ale inculpatului - faptul că este căsătorit, are în întreținere un copil minor, nu are antecedente penale și, nu în ultimul rând, de la săvârșirea faptei s-au scurs aproximativ patru ani.
Procurorul pune concluzii de menținere a deciziei atacată ca legală și temeinică, în mod corect făcându-se aplicarea art. 85; de asemenea, pedeapsa aplicată este corect individualizată, având în vedere perseverența infracțională a inculpatului în acest tip de fapte.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului pentru motivele arătate de apărătorul său ales.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1007/15.04.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 87 al.1 din OUG 195/2002, republicată, a fost condamnat inculpatul, la 1(un) an închisoare.
S-a constatat concurenta infracțiunea cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin nr.647/2008, rămasa definitiva.
S-a decontopit pedeapsa de 1(un) an închisoare, aplicata prin respectiva sentința, în pedepsele componente de 6 (șase) luni, pentru art. 78 al.2 OUG 195/2002 și de 1(un ) an, pentru art.79 al.1 din OUG 195/2002.
S-a contopit, aplicând art.33-34.Cod Penal, pedeapsa aplicata, cu pedepsele decontopite, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1(un ) an închisoare.
S-a aplicat art. 81,82.Cod Penal și s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o perioadă de 3 (trei) ani.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 06.12.2007, în jurul orei 20.40, a condus autoturismul marca Volvo, cu număr de înmatriculare -, pe str. - din T, ocazie cu care a acroșat autoturismul cu numărul de înmatriculare TM -, condus de numitul, rezultând doar pagube materiale.
Cu ocazia controlului efectuat de către echipajul de poliție sosit la fata locului s-a procedat la testarea inculpatului cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,95 mg/l alcool în aerul expirat, după care a fost condus la Spitalul Clinic nr.1 Județean T pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din buletinul de analiza toxicologică a alcoolemiei nr.1164 din 10.12.2007 a rezultat ca inculpatul a avut o alcoolemie, la prima proba recoltata, ora 21.45, de 2,25 grame la mie, iar la cea de a doua proba recoltata, ora 22.45, de 2,10 grame la mie.
Prin raportul de expertiza medico legala privind interpretarea retroactiva a alcoolemiei nr.2467/2008 a rezultat ca în data respectiva, ora 20.40, inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretica de aproximativ 2,30-2,40 la mie.
Inculpatul a recunoscut fapta comisa, iar la data de 10.12.2008 i s-a prezentat materialul de urmărire penală. Inculpatul nu are antecedente penale raportat la data comiterii prezentei fapte.
În drept, fapta inculpatului de a conduce pe drumurile publice un autoturism având în sânge o alcoolemie peste limita legala, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de prevăzută de art. 87 al.1 din OUG 195/2002 republicata și se probează prin: proces verbal de constatare, declarații martori, declarații inculpat, buletin de examinare clinica, buletin de analiza toxicologică - alcoolemie, proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penala, cazier judiciar.
Fapta inculpatului este cu certitudine stabilita. La individualizarea pedepsei, prima instanță a ținut seama de elementele prevăzute de art.72 Cod Penal, de persoana inculpatului, de modul de săvârșire a faptei.
S-a avut în vedere și faptul ca prin nr.647/10.03.2008 definitiva la 17.09.2008, prin neapelare pronunțată în dosarul nr-, inculpatul a mai fost condamnat la o pedeapsa rezultata de 1 an (un an) închisoare.
Ca urmare, prima instanță, n baza art. 87 al.1 din OUG 195/2002, republicată, a condamnat inculpatul la 1(un) an închisoare. A constatat concurenta infracțiunea cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin nr.647/2008, rămasa definitiva. A decontopit pedeapsa de 1 (un) an închisoare, aplicata prin respectiva sentința, în pedepsele componente de 6 (șase) luni, pentru art. 78 al.2 OUG 195/2002 și de 1 (un )an, pentru art. 79 al.1 din OUG 195/2002. A contopit, aplicând art.33-34.Cod Penal, pedeapsa aplicată, cu pedepsele decontopite, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1(un ) an închisoare. A aplicat art. 81,82.Cod Penal și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o perioadă de 3 (trei) ani.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara. În motivele de apel depuse la dosar, s-a arătat că sentința penală apelată este nelegală deoarece s-a dispus anularea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei conform art. 85.Cod Penal, întrucât inculpatul a mai săvârșit o infracțiune înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, acesta săvârșind infracțiunea în data de 06.12.2007, fiind condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendare prin sentința penală nr. 647/10.03.2008 a Judecătoriei Timișoara, definitivă la data de 22.03.2208, prin neapelare. De asemenea, Parchetul a criticat sentința primei instanțe sub aspectul individualizării pedepsei raportat la împrejurarea că inculpatul avea o alcoolemie foarte ridicată, respectiv de 2,90 și pedeapsa aplicată inculpatului nu reflectă gravitatea faptei.
Prin decizia penală nr. 210/A din 09.10.2009, Tribunalul Timiș, în baza art. 379 pct 2 lit a C.P.P. a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, a desființat sentința apelată și rejudecând pe fond:
În baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de2 (doi) ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 85 alin. 1.pen a anulat beneficiul suspendării condiționate privind pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 647 din 10.03.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-.
În baza art. 36.pen. a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 647 din 10.03.2008.
A decontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare în pedepsele componente de:
- 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 78 alin. 2 din OUG 195/2002.
- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 79 alin. 1 din OUG 195/2002.
În baza art. 33 lit. a pen. coroborat cu art. 34 lit. b pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pe care o sporește cu 3 luni, urmând ca inculpatul să execute2 (doi) ani și 3 (trei) luni închisoare, cu executare în regim de detenție prev. de art. 57.pen.
În baza art. 71 alin.2 pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b pen.
A menținut în rest dispozițiile sentinței apelate.
Din analiza sentinței penale apelată, atât din prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 aliniat 2.C.P.P. tribunalul a constatat că prima instanță, din probatoriul administrat în cauză, a reținut în mod corect starea de fapt dedusă judecății și a făcut o legală încadrare juridică a faptei săvârșite de inculpat.
În ce privește însă individualizarea pedepsei, a constatat că aplicarea unei pedepse cu minimul special, este neîntemeiată.
Tribunalul a apreciat că, raportat la toate împrejurările cauzei (alcoolemie de 2,25 ) și infracțiunea săvârșită de inculpat, de un pericol real evident, nu se impune aplicarea unei pedepse cu minimul special, cu atât mai mult cu cât inculpatul a comis fapta în timp ce era cercetat penal pentru același gen de infracțiuni.
Instanța de apel a considerat că o pedeapsă de 2 ani închisoare este de natură a atinge scopul acesteia, respectiv reeducarea inculpatului.
S-a mai constatat că din fișa de cazier a inculpatului rezultă că acesta a fost condamnat pentru aceleași gen de fapte și prin sentința penală nr. 647 din 10.03.2008 la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare. Astfel la data de 16.11.2006, inculpatul a condus sub influența alcoolului și cu permisul de conducere suspendat, pedeapsa pronunțată în cauza respectivă fiind suspendată condiționată.
Potrivit art. 85.pen. "dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârșise o infracțiune înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de încercare, suspendarea condiționată a executării pedepsei se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni sau recidivă".
Astfel, infracțiunea dedusă judecății, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii, a fost comisă la data de 06.12.2007, înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, astfel că, potrivit dispozițiilor mai sus enunțate, tribunalul a apreciat că se impune anularea suspendării condiționate aplicate inculpatului prin sentința penală 647/10.03.2008, definitivă prin neapalare a Judecătoriei Timișoara și pe cale de consecință, aplicarea regulilor prevăzute la concursul de infracțiuni.
La individualizarea judiciară e executării pedepsei, tribunalul a apreciat că executarea pedepsei cu suspendare condiționată nu este de natură să ducă la reeducarea inculpatului de vreme ce inculpatul a condus din nou sub influența alcoolului, deși cunoștea că este cercetat pentru încă o astfel de infracțiune. De asemenea, gradul mare de alcoolemie pe care îl avea inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii deduse judecății denotă împrejurarea că acesta nu conștientizează valorile sociale ocrotite prin incriminarea acestei infracțiuni și pericolul deosebit pentru siguranța traficului rutier și pentru conducătorii care respectă rigorile legii. Neaplicarea unei pedepse ferme și care să reflecte gradul de pericol al faptei nu ar realiza nici scopul prevenției generale, respectiv ar putea crea concluzia că și alte persoane care comit astfel de fapte ar executa doar o pedeapsă cu suspendarea condiționată.
Împotriva deciziei penale nr. 210/A din 09.10.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr- a declarat recurs inculpatul recurent înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 19.11.2009, sub nr-.
În motivarea recursului inculpatul a arătat că hotărârea atacată este nelegală, deoarece au fost greșit aplicate prevederile art. 85.Cod Penal privind anularea suspendării condiționate a executării penale, sentința primei instanțe fiind temeinică și legală.
A mai arătat inculpatul că este căsătorit, are un copil în întreținere, este încadrat în muncă, a avut o comportare bună în timpul procesului, astfel încât nu se justifică executarea pedepsei în regim de detenție.
Din analiza deciziei recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și analizate din oficiu, potrivit art.3859al.3 Curtea C.P.P. reține următoarele:
Critica adusă de către inculpat hotărârii recurate sub aspectul aplicării art. 85.Cod Penal, este nefondată.
În conformitate cu dispozițiile art. 85.pen. dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârșise o infracțiune înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de încercare, suspendarea condiționată a executării pedepsei se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni sau recidivă.
Anularea suspendării executării pedepsei nu are loc, dacă infracțiunea care ar fi putut atrage anularea a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.
În cazurile prevăzute în alin. 1, dacă pedeapsa rezultată în urma contopirii nu depășește 2 ani, instanța poate aplica dispozițiileart. 81. În cazul când se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, termenul de încercare se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunțat anterior suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În mod corect instanța de apel a dat eficiență acestor prevederi legale, deoarece infracțiunea dedusă judecății din prezenta cauză a fost comisă la data de 06.12.2007, înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea.
Apărările invocate de către inculpat nu se încadrează în prevederile articolului sus menționat, aceste prevederi sunt imperative, iar nu dispozitive, astfel încât instanța este obligată să le aplice.
Celelalte motive invocate, respectiv faptul că inculpatul este căsătorit, are un copil în întreținere, este încadrat în muncă, a avut o comportare bună în timpul procesului, nu sunt însă de natură să determine schimbarea modalității de executare a pedepsei, având în vedere pedeapsa aplicată raportat la faptul că inculpatul a săvârșit fapta în timpul în care era cercetat pentru o faptă de aceeași natură, iar valoarea alcoolemiei era ridicată, dând dovadă de perseverență infracțională și de ignorare a legii.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.
Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.
Curtea apreciază că în raport de gradul de pericol social al faptei, rezultat din modalitatea și împrejurările concrete de comitere a acesteia, menținerea cuantumului pedepsei și a modalității de executare este justificată, raportat la dispozițiile art.72 și 52.
Cod PenalAvând în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. pr. pen va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 210/A din 09.10.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. pr. pen respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 210/A din 09.10.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red /27.01.10
Tehnored. 2.ex./03.02.10
Pi. - - Jud.
-; - Trib.
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Codrina Iosana Martin, Florin
