Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 77/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- OUG 195/2002
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR.77
Ședința publică din 23 februarie 2009
PREȘEDINTE: Motan Traian
JUDECĂTOR 2: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 3: Biciușcă Ovidiu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra recursului de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, împotriva deciziei penale nr.228 A din 27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 16 februarie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 23.02.2009,
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1376/P/2006 din 20 martie 2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșania dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de "sustragerea conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei" prevăzută de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, comisă prin aceea că, în noaptea de 03/04 aprilie 2006, în jurul orei 00:30, fiind oprit de lucrătorii de poliție, în timp ce conducea autoturismul - pe str. - din mun. B s-a sustras de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Investită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Botoșani prin sentința penală nr.746 din 26 martie 2008, dispus condamnarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de sustragerea conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută și pedepsită de art. 79 alin. 4 (în prezent art. 87 alin. 5) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 74 lit. a) și 76 lit. d) Cod penal, la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare.
I s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de alt. 64 lit. a) teza a Il-a lit. b) Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal.
În temeiul art. 81 și 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală, s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei infracțiuni.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat sa plătească statului suma de 150 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în noaptea de 03/04 aprilie 2006, inculpatul a consumat băuturi alcoolice împreună cu martorul, la restaurantul din str. -, potrivit declarației acestui martor: inculpatul a băut un pahar de vin iar martorul restul până la o carafă, cei doi stând în restaurant aproximativ 2 (două) ore.
Întrucât inculpatul venise la restaurant cu autoturismul marca Wolkswagen cu nr. de înmatriculare -, acesta s-a oferit să-1 conducă pe martor acasă cu mașina.
Astfel, inculpatul, in jurul orelor 00:30, aflându-se la volanul autoturismului iar martorul pe bancheta din față dreapta, a pornit autovehiculul, circulând pe str. - dinspre B-dul - - spre str. -.
După ce au traversat intersecția cu str.- -, înainte de a ajunge la următoarea intersecție, cu str.-, aproximativ în dreptul magazinului "", un agent de poliție a semnalizat inculpatul să oprească autovehiculul.
După ce inculpatul a oprit autovehiculul, polițistul s-a apropiat de mașina inculpatului și i-a solicitat acestuia actele.
În timp ce inculpatul căuta actele prin autovehicul, martorul a coborât, întrucât ajunsese în apropierea locuinței (pe - -), angajându-se în traversarea str.-.
Inculpatul a căutat în torpedoul autovehiculul și i-a comunicat polițistului că nu are actele asupra sa.
Întrucât emana halenă alcoolică, polițistul i-a cerut inculpatului să se supună testării cu aparatul etilotest. C de-al doilea polițist din echipaj a oprit două mașini taxi, solicitându-le conducătorilor auto, și, să fie martori asistenți la testarea inculpatului cu aparatul etilotest.
Inculpatul a fost de acord cu testarea, dar nu a respectat indicațiile polițistului de a sufla in mod continuu o cantitate de aer pentru ca aparatul să poată indica valoarea concentrației de alcool în aerul expirat, testarea eșuând de două ori.
Văzând că inculpatul nu cooperează pentru testarea cu aparatul etilotest, polițistul i-a cerut inculpatului să meargă împreună la Spitalul Județean de Urgență "" pentru a i se recolta probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Inculpatul, sub pretextul că își caută niște documente aflate în mașină, a urcat la volanul autovehiculului, brusc a pornit motorul și a plecat în viteză pe str. -, apoi pe str. -.
Polițistul, surprins de gestul inculpatului, s-a urcat la volanul mașinii de poliție, dar 1-a pierdut pe inculpat, acesta conducând autoturismul de pe str. - pe Calea Națională și apoi până la locuința sa de pe str. - din mun. B, cel de al doilea polițist, care solicitase martorilor buletinele de identitate, nu a mai avut timp să se urce în mașina poliției, rămânând pe str. -.
Această situație de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile martorilor (filele 14 și 15 dosar urmărire penală și fila 80 dosar instanță), (filele 16 și 17 dosar urmărire penală) și declarația dată de martorul în fața organelor de poliție (fila 13), probe coroborate parțial și cu declarațiile inculpatului (declarațiile din 13 aprilie 2006 și 21 iunie 2006, probă administrată în mod legal, și declarația dată în fața instanței - filele 14-15 și 16 dosar urmărire penală și fila 25 dosar instanță).
La individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, împrejurarea că inculpatul, în mod invariabil nu a recunoscut săvârșirea faptei, încercând să acrediteze ideea că acest "dosar" ar fi o răzbunare a unui polițist, precum și gravitatea faptei, care a pus în pericol siguranța rutieră, lezând în același timp și relațiile sociale care impun ca autoritatea organelor de poliție să fie respectată.
Având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, își câștigă existența prin muncă, este căsătorit, corespunzător integrat în societate, prima instanță a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar tară executarea acesteia, astfel că a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul criticând-o pentru netemeincie și nelegalitate, constând în greșita condamnare a sa. Susține inculpatul apelant că, în realitate, în noaptea de 3/4 aprilie 2006, în timp ce se deplasa, la volanul unui autoturism, pe str.- din municipiul Baf ost oprit de un polițist și, la solicitarea acestuia, a suflat de 2 ori în aparatul etilotest dar de fiecare dată rezultatul a fost zero, motiv pentru care polițistul l-a lăsat să plece.
Prin decizia penală nr.228 A din 27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr- s-au dispus următoarele:
S-a admis apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.746 din 26 martie 2008 Judecătoriei Botoșani.
S-a desființat sentința și, în temeiul art.11 pct.2 lit.a și art.10 lit.d Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.și ped. de art.87 alin.5 din nr.OUG 195/2002 cu aplicarea art. 13 Cod penal.
Cheltuielile judiciare din ambele instanțe au rămas în sarcina statului.
S-a respins cererea de scutire de la plata amenzii judiciare aplicate în cauză formulată de martorul.
Pentru a pronunța această decizie s-au reținut următoarele:
Vinovăția inculpatului a fost reținută pe baza declarațiilor martorilor, și, coroborate parțial și cu declarațiile date de acesta la 13 aprilie și 21 iulie la urmărirea penală, precum și cea din fața instanței de judecată.
Din analiza acestor probe rezultă cert că inculpatul a circulat în noaptea de 3/4 aprilie 2006 la volanul autoturismului - prin municipiul B, iar pe strada - a fost semnalizat de o mașină a poliției să oprească, ceea ce a și făcut. Martorul ( 15 dosar urmărire penală și 80 dosar instanță), care era în mașina condusă de inculpat a coborât, întrucât locuia în acea zonă. Martorul susține că, până a se îndepărta de autoturism, a văzut că din mașina poliției, care oprise exact lângă cea a inculpatului, cu circa 1 în fața, blocându-i astfel plecarea, a coborât un singur polițist și a auzit când acesta i-a cerut inculpatului actele, apoi i-a solicitat să sufle în aparatul etilotest, necunoscând alte aspecte în legătură cu modul în care s-a făcut această testare.
Declarația acestui martor se coroborează cu cea a martorului (81 dosar instanță), care declară că se afla în zonă, pe trotuarul de vis-a-vis, la circa 4 distanță de mașina inculpatului și a văzut că practic aceasta era blocată de o mașină a poliției. Mai declară martorul că a văzut cum un polițist 1-a testat cu etilotestul pe inculpat, după care s-a urcat la volan și a plecat.
Fiind ziarist și crezând că a găsit un subiect de presă, martorul s-a apropiat de mașina inculpatului, pe care îl cunoștea și l-a întrebat dacă are probleme, iar acesta i-a răspuns că nu, apoi a plecat. Nici acest martor, nici martorul nu au văzut alte persoane la locul unde a fost oprit inculpatul.
În aceste condiții, rămân ca probe incriminatoare declarațiile martorilor și, date la urmărirea penală ( 11 -13 și 16-17). Cei doi au declarat că, fiind taximetriști, au fost opriți în seara critică de un echipaj al poliției și solicitați să participe ca martori asistenți la testarea cu etilotest a inculpatului, ocazie cu care au observat că acesta din urmă a suflat de două ori în aparat însă de fiecare dată insuficient și, când polițiștii i-au cerut să meargă la spital pentru recoltarea probelor biologice, el s-a urcat la volan și a pornit în trombă spre str. -, fiind urmărit de mașina poliției.
Audiat în instanță ( 102), martorul a arătat că nu a asistat la testarea inculpatului. Susține martorul că a fost oprit în trafic de un polițist, care i-a cerut buletinul apoi după câteva zile a fost chemat la poliție și i s-a dictat declarația autografa ( 11) iar mai târziu a fost chemat din nou și i s-a dat să semneze declarația de la fila 13 dosar.
Deși în declarația dată la urmărirea penală martorul susține că în aceeași seară a fost chemat la poliție și i s-au prezentat 5 fotografii între care el a recunoscut-o fără probleme pe cea a inculpatului, la instanță a declarat că nu i s-a cerut să facă recunoașterea inculpatului din fotografii, iar la dosar nu există un proces verbal încheiat cu acea ocazie. Martorul motivează poziția sa oscilantă prin aceea că, fiind taximetrist, i-a fost frică să nu aibă la rându-i probleme cu poliția și că a dat declarații asemănătoare și în alte cazuri, deși nu întotdeauna a asistat în realitate la testarea persoanelor respective.
Martorul nu a fost audiat la instanță întrucât nu a putut fi identificat. Din procesele-verbale de la filele 33 și 68 rezultă că la adresa unde a fost citat, respectiv cea indicată în declarația de la urmărirea penală, locuiește o altă persoană și că martorul a vândut acel apartament în urmă cu 5 ani și s-a mutat în loc necunoscut, neputând fi depistat și identificat.
În raport de toate acestea, se constată că, de fapt, declarația dată în instanță de martorul se coroborează cu celelalte declarații și, în mod greșit, prima instanță a respins-o ca nesinceră.
Parchetul și-a întemeiat acuzarea și în baza procesului verbal de sesizare din oficiu care însă nu constituie probă în procesul penal, precum și pe raportul din 4 aprilie 2006 întocmit de agentul de poliție (5 dosar urmărirea penală).
Mențiunile din acest raport sunt însă în contradicție cu declarațiile martorilor analizate în precedent.
Astfel, deși se menționează că la constatare au participat doi agenți de poliție (agentul și agentul ) martorii, inclusiv în declarația de la instanță arată că în mașina poliției se afla un singur polițist. Deși se menționează că la constatare au participat 2 martori asistenți nu este dovedită prezența efectivă a acestora la locul faptei.
În raport se face vorbire că inculpatul a fost pus să sufle în aparatul etilotest dar acesta nu a respectat instrucțiunile și nu a suflat suficient. Cu toate diligentele instanței de fond și ale celei de apel nu a fost depusă la dosar proba, respectiv bonul eliberat de aparat, din care să rezulte cu certitudine momentul testării, timpul de suflare, volumul aerului expirat și rezultatul. Cu adresele nr.77653/21 august 2008 (21 dosar apel) și nr.79818/18.09.2008 (34 dosar apel) B - Serviciul Poliției Rutiere a comunicat că nu are posibilitatea tehnică de a înainta fișa tip alcooltest printer întrucât inculpatul a refuzat să se supună testării alcoolscopice și s-a sustras recoltării probelor biologice, contrar celor menționate în raportul agentului și a celor reținute prin actul de trimitere în judecată.
Din actele dosarului rezultă că la 5 aprilie 2006 inculpatului i s-a reținut permisul de conducere, eliberându-i-se dovada seria - nr.- în care se menționează ca motiv al reținerii faptul că nu a oprit la semnul regulamentar al poliției, în scopul sustragerii de la control.
Ulterior, la 13 aprilie 2006 i se eliberează dovada - nr.- din care rezultă că motivul reținerii permisului îl constituie sustragerea inculpatului de la recoltarea probelor biologice, existând evident contradicții între cele 2 acte.
În raport de aceste probe contradictorii nu se poate trage concluzia certă că inculpatul s-a sustras de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, nefiind îndeplinite condițiile referitoare la latura obiectivă a acestei infracțiuni, astfel încât se impune achitarea sa în temeiul art. 11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit.d din același cod.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că din probele administrate în cauză rezultă că în noapte de 3-4 aprilie 2006 inculpatul a fost oprit în timp ce conducea un autoturism, de un echipaj al poliției pentru un control de rutină, întrucât emana halenă alcoolică i s-a solicitat acestuia în prezența martorilor audiați și, testarea cu aparatul etilotest. Deoarece nu a respectat indicațiile referitoare la utilizarea în condițiile optime ale aparatului, fapt ce a dus la eșuarea testării, agenții de poliție i-au solicitat deplasarea la Spitalul județean în vederea prelevării de probe biologice necesare stabilirii alcoolemiei. Fără a avea acordul organelor de poliție inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului său și a plecat, ignorând faptul că mașina sa era urmărită de poliție. Faptul că inculpatul s-a sustras de la recoltarea probelor biologice rezultă din raportul întocmit la data de 04 aprilie 2006, din declarațiile martorilor asistenți, dar și din declarațiile inițiale date de inculpat în cursul cercetărilor. Instanța de apel a reținut că, declarațiile martorilor vin în contradicție cu mențiunile raportului întocmit la data de 04.04.2006 în sensul că, deși s-a inserat că la fața locului s-au aflat doi agenți de poliție, în realitate la acel moment nu se afla decât un singur polițist, iar persoanele consemnate în act nu au participat în mod real la constatarea faptei. Din adresa nr.- din 21 august 2008 Serviciului Poliției Rutiere B rezultă că în acea noapte Serviciul de supraveghere și control trafic rutier Baf ost asigurat, potrivit planificării, de agentul împreună cu agentul din cadrul Biroului de Siguranță Publică. Susținerea inculpatului că precizările făcute în primele declarații referitoare la fapta reținută s-ar datora influenței altor persoane nu se coroborează cu alte probe, având în vedere că declarațiile au fost date la scurt timp după săvârșirea faptei și că o eventuală legătură cu alte persoane realizându-se mult mai târziu. Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, în sensul casării deciziei penale recurate și menținerea sentinței penale nr.746 din 26 martie 2008 Judecătoriei Botoșani.
Examinând recursul declarat de parchet sub aspectul motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată următoarele:
Din probatoriul administrat în cauză în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească, respectiv raportul întocmit de agentul de poliție (fila 5 dosar urmărire penală), procesul verbal de sesizare din oficiu (fila 4 dosar urmărire penală), declarațiile martorilor (filele 14-15 dosar urmărire penală, fila 80 dosar fond), (filele 16-17 dosar urmărire penală) și (fila 90 dosar fond) coroborate cu declarațiile inculpatului (filele 6-7 dosar urmărire penală) rezultă cu certitudine că în noaptea de 4.04.2006 în jurul orelor 300organele de poliție au oprit în trafic pentru un control de rutină, autoturismul marca Wolkswagen, cu numărul de înmatriculare -, condus de inculpatul. Datorită faptului că acesta emana halenă alcoolică i s-a cerut să fie testat cu aparatul etilotest.
Întrucât inculpatul nu a respectat indicațiile referitoare la utilizarea în condiții optime a aparatului, fapt ce a dus la imposibilitatea testării, organele de poliție i-au cerut acestuia să se supună recoltării probelor biologice la unitatea sanitară.
Profitând de acest fapt și fără a avea acordul organelor de poliție inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului său, deplasându-se cu acesta pe străzile -, apoi pe -.
Deși a fost urmărit de către autoturismul organelor de poliție, inculpatul nu a mai fost ulterior identificat.
Inculpatul a adoptat pe parcursul procesului penal o atitudine oscilantă dând în acest sens, mai multe declarații a căror conținut diferă de la o declarație la alta.
Astfel, în faza de urmărire penală în primele declarații date la data de 5.04.2006, filele 6-7 dosar urmărire penală, inculpatul arată că în data de 4.04.2006 împreună cu martorul a consumat 50 gr. după care, la solicitarea acestuia, s-a urcat la volanul autoturismului său, marca Wolkswagen, pe care l-a condus pe străzile -, Calea Națională, - -, fiind oprit pe str. - de un echipaj de poliție rutieră pentru control.
În declarația de la fila 6 dosar urmărire penală, inculpatul arată că în momentul în care organele de poliție i-au făcut regulamentar semnul să oprească autoturismul, era singur în autoturism, a redus viteza și aducându-și aminte că nu are documentele la el, atunci când organul de poliție i-a cerut documentele, a intrat în, a stins farurile și a accelerat brusc, continuându-și deplasarea în scopul de a se sustrage controlului.
Mai arată inculpatul, în această declarație, că a observat în spatele său echipajul de poliție rutieră care a plecat în urma sa, având girofarele în funcțiune însă, și-a continuat deplasarea până la domiciliul său unde s-a culcat, fiind a doua zi anunțat de fiul său, că a fost căutat de către organele de poliție.
În declarația de la fila 7 dosar urmărire penală, inculpatul arată că a fost oprit de un echipaj al poliției rutiere pentru control și întrucât emana miros de alcool, i s-a cerut să fie testat cu aparatul etilotest.
A arătat inculpatul, în aceeași declarație, că de față nu mai erau alte persoane și întrucât era stresat după o zi grea de muncă, a pornit autoturismul fără ca verificările efectuate de organul de poliție să fie finalizate.
A recunoscut ca și în prima declarație că a greșit și a arătat că a plecat înainte ca agentul de poliție să-l fi legitimat și testat cu aparatul etilotest.
Declarațiile inițiale ale inculpatului, așa cum au fost prezentate anterior, se coroborează atât cu raportul din 4.04.2006 întocmit de agentul de poliție, procesul verbal de sesizare din oficiu de la filele 4-5 dosar urmărire penală cât și declarațiile martorilor, filele 16-17 dosar urmărire penală și, fila 90 dosar fond.
Ulterior cu ocazia reaudierii la data de 13.04.2006 inculpatul revine de la primele declarații și arată conform declarației de la filele 8-9 dosar urmărire penală că, în momentul în care a fost oprit de către organele de poliție, în autoturism se afla împreună cu martorul.
Arată inculpatul că organele de poliție i-au solicitat să sufle în etilotest, lucru pe care l-a făcut, rezultatul fiind 0, după care a repetat testarea, fiind ulterior lăsat să plece.
În aceeași declarație inculpatul arată că nu i s-a solicitat să meargă la unitatea sanitară pentru recoltarea probelor biologice, nu a fost urmărit de către mașina poliției și nu poate face precizări dacă la fața locului mai erau alte persoane.
Aceeași situație de fapt o prezintă inculpatul și cu ocazia audierii din data de 21.07.2006, fila 10 dosar urmărire penală, însă de această dată arată că, înainte cu cca. 2 ore de a fi oprit de echipajul de poliție rutieră, a băut un șpriț de vin cu martorul, iar datorită mirosului de alcool care persista, a fost solicitat de organele de poliție să sufle în aparatul etilotest.
Față de modificările intervenite în declarațiile inculpatului, organele de urmărire penală au audiat pe martorul care, conform declarațiilor de la filele 14-15 dosar urmărire penală, a arătat că într-adevăr, în seara zilei de 3.04.2006, după orele 2000, s-a întâlnit cu inculpatul cu care a consumat băuturi alcoolice într-un restaurant de pe strada - din mun.
A arătat martorul că inculpatul a consumat un șpriț de vin după care au plecat cu autoturismul, el ocupând locul din față dreapta a autoturismului.
La intersecția străzii - cu str.- - au fost opriți de un echipaj al poliției rutiere, polițistul solicitând inculpatului documentele.
Arată martorul, conform declarației de la fila 15 dosar urmărire penală, că în acest timp el a coborât din mașină, a traversat strada și a plecat acasă, iar în timp ce se îndepărta l-a auzit pe polițist invitându-l pe inculpat undeva însă nu a înțeles unde anume.
În fața instanței de fond inculpatul revine de la declarațiile anterioare și arată, conform declarației de la fila 25 dosar, că într-adevăr în noaptea de 3-4.04.2006, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe str.- din mun. Baf ost oprit de o mașină a poliției, dar nu a poliției rutiere, a fost testat cu aparatul etilotest de două ori, rezultatul fiind 0, după care a plecat.
În această declarație inculpatul arată pentru prima dată pe parcursul procesului penal că a fost victima unei răzbunări venite din partea unui polițist și că la locul incidentului a fost prezent și martorul.
De asemenea, a arătat că nu a fost invitat la unitatea sanitară pentru recoltarea probelor biologice.
în fața instanței de apel, fila 9 dosar, inculpatul reiterează aspectele prezentate în fața instanței de fond arătând în plus că a fost oprit de un singur polițist ci nu de un echipaj al poliției rutiere, așa cum a reținut organele de urmărire penală.
Întrucât susținerile inculpatului recurent arătate doar în fața instanței de fond și apel nu se coroborează cu întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv actele procedurale efectuate de organele de urmărire penală, cât și declarațiile martorilor, și, în mod corect a apreciat instanța de fond că acestea sunt nesincere și făcute doar în scopul înlăturării sau diminuării răspunderii sale penale.
De asemenea, în mod corect a reținut instanța de fond că declarațiile martorilor și de la filele 81-102 dosar, sunt nesincere și părtinitoare și nu se coroborează cu întreg materialul probator administrat.
În acest sens se pot observa declarațiile inculpatului de la urmărirea penală a martorului care nu îl indică, ca fiind prezent, pe martorul la data și locul incidentului, cât și a martorului de la urmărirea penală, martor care, din motive obiective nu a mai putut fi reaudiat în faza cercetării judecătorești.
În ceea ce privește prezența a doi agenți de poliție sau a unuia singur, așa cum arată inculpatul în declarația dată în fața instanței de apel, din conținutul raportului întocmit la data de 4.04.2006, fila 5 dosar urmărire penală, rezultă că în noaptea respectivă, de serviciu erau agenții de poliție și.
Acest fapt a fost confirmat și de adresele nr.77653 din 21.08.2008 și listele anexe emise de IPJ B - Serviciul Poliției Rutiere, de la filele 21-23 dosar apel, cât și din adresa nr.- din 29.09.2008, emisă de IPJ B - Biroul de Poliție de la fila 41 dosar apel.
De asemenea, se poate observa că pe parcursul întregii urmăriri penale, atât inculpatul cât și martorii audiați, anterior prezentați, fac precizarea că autoturismul condus de inculpat a fost oprit de un echipaj al poliției rutiere.
În ceea ce privește contradicția dintre dovezile emise de organele de poliție inculpatului la data de 5.04.2006 și 13.04.2006 reținută de către instanța de apel, aceasta nu prezintă în lipsa altor probe, relevanță juridică sub aspectul existenței sau inexistenței infracțiunii reținute în sarcina acestuia.
Față de cele ce preced și apreciind că în cauză a fost dovedită vinovăția inculpatului, aspect ce a fost reținut în mod corect de către instanța de fond, cât și văzând că apelul declarat de acesta a fost față de probatoriul administrat, în mod greșit admis de către instanța de apel, Curtea urmează ca în baza art.38515pct.2 lit.a pr.pen. să admită recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și să mențină hotărârea primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Văzând și disp. art.192 alin.3 pr.pen.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani.
Casează, în totalitate, decizia penală nr.228 A din 27 noiembrie 2008 Tribunalului Botoșani și în rejudecare:
Menține sentința penală nr.746 din 26 martie 2008 Judecătoriei Botoșani.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex.
13.03.2009
Jud. -
Președinte:Motan TraianJudecători:Motan Traian, Ilieș Titiana, Biciușcă Ovidiu
