Infracțiuni săvârșite în afara teritoriului româniei (g nr. 112/2001). Decizia 335/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 335/
Ședința publică din 24 martie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
Grefier: - -
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 419/A/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent, personal și asistat de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că s-au depus la dosarul cauzei motivele de recurs formulate de inculpatul recurent, după care:
Nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent solicită, în baza art. 364 alin.1 Cpp, repunerea în termenul de recurs, întârzierea fiind determinată de o cauză temeinică, respectiv starea de sănătate, așa cum rezultă din adeverința medicală eliberată de Spitalul Clinic "Dr. - " din Pe fond, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și, în rejudecare, să se rețină cazul de recurs prev. de art. 3859pct.14 Cpp, urmând să se dispună astfel reducerea pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege, cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit.a și c Cp, invocând în sprijinul acestei solicitări gradul mic de pericol social al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, poziția procesuală corectă, împrejurarea că este încadrat în muncă, se află în pragul căsătoriei.
Procurorul arată că recursul promovat de inculpat este tardiv, iar dacă se va trece peste această excepție, pune concluzii de admitere a recursului și reindividualizarea pedepsei.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, regretă fapta și solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1904 din 25.09. 2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în baza art. 1 alin.1 din OUG nr. 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b Cp, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trecere ilegală a frontierelor altor state.
În baza art. 71 Cp i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a,b,c Cp, pe durata executării pedepsei aplicate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în data de 10.02.2006, inculpatul a părăsit teritoriul României prin, jud. T; după ce a ajuns în Ungaria, s-a deplasat până în apropierea localității, unde s-a urcat, conform propriei declarații, într-un autocamion, fără știrea șoferului și a trecut fraudulos frontiera din Ungaria în Austria(întrucât organele poliției de frontieră austriece nu i-au permis ă intre pe teritoriul Austriei).
Ulterior, inculpatul a tranzitat teritoriile mai multor state europene și a ajuns în Italia, fiind depistat de organele de poliție și returnat în România, în data de 27.10.2006, pe Aeroportul B Băneasa.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitând desființarea sentinței penale apelate și, în rejudecare, achitarea sa în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.a Cpp, fapta nu există, sau în baza art. 11 pct.2 lit.a Cpp rap. la art. 10 lit.d Cpp, în sensul că lipsește elementul intențional al infracțiunii, iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de lege.
Prin decizia penală nr. 419/A din 14.12.2007, Tribunalul Timiș, în baza art. 379 pct.1 lit.b Cpp, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Analizând apelul declarat de către inculpat, tribunalul a constatat următoarele:
Prima instanță, din probatoriul administrat în cauză, a reținut în mod corect starea de fapt dedusă judecății și a făcut o legală încadrare juridică a faptei acestuia.
Acest probatoriu este indubitabil în sensul vinovăției inculpatului, nu doar pentru că se bazează pe declarația de recunoaștere a acestuia, dată în momentul când a fost returnat de autoritățile italiene în România, pe aeroportul B-Băneasa, dar și pe procesul-verbal de constatare semnat de martorii asistenți, de organul de constatare și de către inculpat, care cuprinde aceeași stare de fapt.
Aceeași faptă a fost dovedită și prin înscrisurile aflate la dosarul cauzei, în sensul că, deși inculpatul știa că are interdicție de intrare în spațiul, totuși acesta a părăsit teritoriul României în data de 10.02.2006, fiind returnat din Italia în România, în data de 27.10.2006.
Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului și la modul de individualizare a executării acesteia, tribunalul a constatat că prima instanță a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 Cp, dar și starea de recidivă postexecutorie a acestuia, astfel încât nu se impune o reducere de pedeapsă.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul, solicitând să fie pus în termenul de recurs, această întârziere fiind determinată de o cauză temeinică de împiedicare, datorită stării sale de sănătate, fiind imobilizat la pat în perioada 15.12.2007-26.12.2007, așa cum rezultă din actul medical depus la dosar.
Pe fondul cauzei a solicitat reducerea pedepsei aplicate sau aplicarea unei pedepse cu amendă, cu reținerea circumstanțelor atenuante, invocând în sprijinul acestor solicitări, gradul mic de periculozitate socială a infracțiunii, poziția procesuală corectă, împrejurarea că este încadrat în muncă și că este în pragul căsătoriei, intenționând să ducă o viață stabilă și ordonată.
Examinând decizia penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, instanța constată că recursul formulat de inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
În ceea ce privește aspectele procesuale invocate atât de inculpat cât și de reprezentanta Ministerului Public, primul solicitând repunerea sa în termenul de recurs, iar a doua a invocat excepția tardivității, instanța apreciază că ambele solicitări sunt totalmente nefondate.
Astfel, decizia penală nr. 419/A a Tribunalului Timiș prin care a fost respins ca nefondat apelul inculpatului, a fost pronunțată la data de 14 decembrie 2007, termenul de recurs de 10 zile curgând de la data pronunțării hotărârii, iar inculpatul a expediat recursul prin poștă, plicul fiind datat cu 21.12.2007, recursul fiind astfel formulat în termenul legal.
În aceste condiții, nu se mai justifică cererea de repunere în termenul de recurs formulată de către inculpat, deoarece acesta a formulat recursul în termenul legal, iar excepția tardivității formulării recursului, fiind invocată fără temei.
Pe fondul cauzei, instanța apreciază că Judecătoria Timișoaraa stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății, pe baza probelor existente la dosarul cauzei, dar și vinovăția inculpatului în ceea ce privește infracțiunea de trecere ilegală a frontierelor altor state, prev. de art. 1 alin. 1 din OUG 112/2001, aprobată prin Legea nr. 252/2002, dozarea pedepsei făcându-se cu respectarea disp. art. 72 Cp, privind individualizarea judiciară a pedepselor.
Principalul motiv invocat de către apărătorul inculpatului, a fost acela de a se aplica în favoarea inculpatului, circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit.a și c Cp, care să aibă consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, sau chiar a unei pedepse cu amenda penală.
Instanța de control judiciar apreciază că pedeapsa a fost corect dozată, luându-se în calcul gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, împrejurările comiterii infracțiunii, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care se află în stare de recidivă postexecutorie, poziția procesuală fiind oscilantă, astfel că instanța de fond în mod just a apreciat că nu se impune aplicarea unor circumstanțe atenuante facultative, în condițiile în care aspectele favorabile inculpatului au fost valorificate prin aplicarea unei pedepse spre minimul special prevăzut de legea penală.
De asemenea, și modalitatea de executare a fost corect aleasă, având în vedere și starea de recidivă postexecutorie a inculpatului, în așa fel încât să corespundă cu scopul pedepsei prev. de art. 52 Cp.
Văzând că nu există motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța va respinge ca nefondat recursul formulat de către inculpat.
Văzând și disp. art. 192 Cpp,
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 419/A/14.12.2007 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă inculpatul la 30 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR G - - - - -
GREFIER
- -
Red. Gh./10.04.08
Tehnored. 2 ex./10.04.08
PI. - - Jud.
-; - Trib.
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu, Constantin Costea
