Infractiuni silvice Spete. Decizia 10/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 10/2010

Ședința publică de la 07 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alina Lodoabă

JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu

JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de

Procuror -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 166/05.10.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.

La apelul nominal făcut în cauză a răspuns apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocata inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor penale atacate și rejudecând, în temeiul art.11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.d pr.penală achitarea inculpatului deoarece din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului și el nu a avut intenția de a comite vreo infracțiune. Inculpatul a tăiat arborii deoarece altfel nu putea tăia arborii marcați, a anunțat șeful districtului și a achitat contravaloarea acestora.

În subsidiar a solicitat aplicarea unei pedepse sub minimul special cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În acest sens a solicitat a se face aplicarea disp. art. 72, 74, 76 cod penal având în vedere atitudinea sinceră și cooperantă a inculpatului, faptul că nu are antecedente penale și este tânăr.

Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate precizând că în speță s-a făcut o apreciere corectă a materialului probator, iar apărarea făcută de inculpat nu are susținere în probele de la dosar, inculpatul revenind asupra declarației inițiale.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 84/3.07.2009 pronunțată de Judecătoria Avrigs -a dispus în baza art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 74 lit. a,b și c, art. 76 lit. c pen. condamnarea inculpatului -, CNP -, fiul lui și -, născut la data de 12.06.1977 în orașul, jud. Sibiu, domiciliat în orașul,-, jud. Sibiu, cetățean român, căsătorit, studii medii, administrator la, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la pedeapsa de:

-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori.

În baza art. 110 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 74 lit. a, b și c, art. 76 lit. c pen. a fost condamnat inculpatul -, la pedeapsa de:

-1 an și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod Penal, s-a aplicat inculpatului - pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art. 357 alin. 3.pr.pen. coroborat cu art. 71 alin. 2.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b pen. pe durata executării pedepsei principale, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 81.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, pe o durată de 3 ani și 2 luni, care constituie termen de încercare, potrivit art. 82 alin. 1.pen.

În baza art. 71 alin. 5.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 346 alin. 1.pr.pen. s-a luat act de faptul că partea vătămată comuna, jud. Sibiu - prin primar, nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat integral.

În baza art. 191 alin. 1.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat determinate în cursul urmăririi penale și al judecății în sumă de 500 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că "-" administrată de inculpat a obținut mai multe contracte de vânzare-cumpărare masă lemnoasă pe picior, respectiv contractul cu număr de înregistrare 1590/2008, 1591/2008, 2029/2008 pentru unitățile parcelare și amenajistice prevăzute în aceste documente, precum și autorizații de exploatare corespunzătoare pentru aceste suprafețe, începând cu 7.07.2008.

În perioada iunie-septembrie 2008, inculpatul având spre exploatare un parchet situat în zona, locul, personal a tăiat în plus față de arborii marcați un număr de 59 de arbori nemarcați de esență rășinoasă, echivalentul a 93,942 mc.în valoare totală de 16.853,67 lei (calculată conform tarifului în vigoare la data constatării faptei, conform Legii 84/2007 și a Ordonanței nr. 933/30.11.2007) și pe care i-a transportat în rampa de depozitare.

S-a mai reținut că materialul lemnos aparține com., iar paguba astfel creată depășește de circa 227 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a cărui valoare este de 74 lei.

Instanța de fond reține că inculpatul a dat o declarație contradictorie în cursul urmăririi penale și în fața instanței, declarațiile acestuia fiind infirmate de martorii și, care au arătat că s-au deplasat la fața locului la 16 octombrie 2008 și au constatat fapta.

În circumstanțiere se reține că inculpatul nu este la prima exploatare a unui parchet astfel că avea cunoștință că nu are voie să taie decât arborii marcați și ca atare instanța de fond înlătură apărarea inculpatului conform căreia a fost nevoit să taie și arborii nemarcați întrucât în timpul operațiunii de tăiere aceștia s-au rupt și nu exista o altă posibilitate de exploatare. Instanța reține în continuare, că inculpatul nu este la prima exploatare a unui parchet, cunoștea că nu are voie să taie decât arborii marcați, avea obligația înștiințării organelor silvice în vederea constatării imposibilității de exploatare.

De asemenea martorii audiați au infirmat și această variantă a inculpatului asupra modului de săvârșire a faptei, aceștia arătând că pentru o parte din arbori a existat posibilitatea tăierii fără afectarea arborilor din jur, iar pentru restul arborilor exista posibilitatea afectării arborilor din jur.

În drept, faptele inculpatului au fost reținute ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 precum și infracțiunea de furt de arbori, prevăzută și pedepsită de art. 110 alin. 1 lit. d din același act normativ, instanța aplicând câte o pedeapsă de 1 an închisoare pentru fiecare infracțiune.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate instanța de fond a reținut gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, modul concret de săvârșire și circumstanțele cauzei, circumstanțe ce țin de persoana inculpatului, respectiv vârsta, conduita acestuia, faptul că se află la prima abatere. În raport de aceste criterii instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea pedepsei în regim de detenție, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a formulat apel inculpatul, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și rejudecând să se dispună achitarea acestuia în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.d C.P.P. întrucât infracțiunile au fost săvârșite fără intenție.

În motivarea apelului inculpatul învederează că, din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul nu a avut intenția săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina acestuia, întrucât a anunțat organele silvice asupra imposibilității de exploatare, a anunțat cu privire la acest aspect șeful districtului din litigiu, a achitat prejudiciul produs.

Prin decizia penală nr. 166/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- a fost respins ca <nefondat apelul inculpatului, iar în temeiul art. 192 alin.2 pr.penală a fost obligat inculpatul apelant la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:

Susținerile inculpatului privind lipsa vinovăției sale la săvârșirea faptelor reținute în sarcină sunt infirmate de probele administrate în cauză.

Astfel, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, inculpatul a mai exploatat și anterior material lemnos, astfel că avea cunoștință despre procedurile privind modul de tăiere al arborilor și de altfel chiar dacă nu ar fi avut o astfel de experiență avea obligația de a informa autoritățile.

De altfel, numărul foarte mare de arbori pe care inculpatul i-a tăiat în plus dovedește perseverența inculpatului și nicidecum o împrejurare accidentală.

De asemenea nu este reală nici susținerea inculpatului că ar fi anunțat în timp util Ocolul Silvic în a cărei administrare se afla fondul iere din litigiu, întrucât conform mențiunilor din procesul verbal de constatare a infracțiunii, se consemnează că inculpatul a fost surprins la fața locului de către agentul constatator. Același agent constatator, audiat în calitate de martor, arată că nu a fost anunțat de inculpat nici înainte de tăierea arborilor nemarcați, nici după tăierea acestora, și mai mult, inculpatul și-a însușit acești arbori pe care i-a transportat de la fața locului. Numai după descoperirea faptelor inculpatul a recunoscut tăierea unor arbori nemarcați și a achitat contravaloarea acestora.

Starea de fapt dovedită în cauză confirmă săvârșirea cu intenție a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, astfel că în mod legal instanța de fond a dispus condamnarea acestuia.

Analizând individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de apel a constatat că acestea corespund gradului de pericol social al faptelor săvârșite, întrucât tăierea nesupravegheată de arbori produce nu numai prejudicii materiale administratorului fondului ier, dar și prejudicii mediului înconjurător, ce sunt greu de recuperat, și ca atare se impune sancționarea energică a unor astfel de fapte.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs inculpatul.

Recursul a fost declarat în termen și nu a fost motivat în scris.

În motivarea orală a recursului, apărătorul desemnat din oficiu a criticat hotărârea atacată, susținând că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea faptelor de care este acuzat, solicitând achitarea, iar în subsidiar reducerea pedepselor și suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Motivele invocate se încadrează în cazurile de casare prev. de art. 385/9 alin.1 pct. 14 și 18.pr.penală, care se iau în considerare din oficiu, chiar dacă recursul nu a fost motivat în termenul prevăzut de art. 385/10 alin.2 pr.penală.

Din perspectiva cazurilor de casare invocate, verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, din următoarele considerente:

Instanțele au administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, din care rezultă că inculpatul în perioada iunie - septembrie 2008, din parchetul situat în zona, locul, a tăiat un număr de 59 de arbori nemarcați de esență rășinoasă, echivalentul a 93,942 mc, în valoarea de 16.853.67 lei pe care i-a transportat la rampa de depozitare.

Raportat la starea de fapt, instanțele au făcut o justă încadrare juridică a faptelor, potrivit art. 110 alin.1 lit.d din Legea nr. 46/2008, fiind întrunit conținutul constitutiv al infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori.

Primul motiv de recurs, prin care se susține că instanțele au comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare, este nefondat deoarece inculpatul cu intenție a tăiat un nr. de 59 de arbori nemarcați, pe care i-a sustras din pădure.

Inculpatul nu a respectat dispozițiile Ordinului 635/23 decembrie 2002 (art. 12) și Ordinului nr. 606/2008 (art. 12 lit.n) care reglementează obligația titularului autorizației de exploatare de a sesiza administratorul fondului ier dacă au fost prejudiciați - rupți, dezrădăcinați - arbori nemarcați, iar agentul constatator, audiat în calitate de martor, confirmă că inculpatul nu a anunțat de tăierea arborilor nemarcați.

Prin însușirea arborilor, pe care i-a transportat la rampa de depozitare, este evidențiată vinovăția inculpatului, care avea cunoștință în domeniu, nefiind la prima exploatare a unui parchet.

Al doilea motiv de recurs este nefondat, instanțele făcând o judicioasă individualizare a răspunderii penale, ținând seama de volumul de masă lemnoasă tăiat și însușit precum și de împrejurarea că prejudiciul a fost integral recuperat.

Raportat la lipsa antecedentelor penale, la lipsa antecedentelor penale, la comportarea inculpatului pe timpul procesului penal, instanțele au reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 1 an și 2 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 2 luni.

În cauză nu se impune o reindividualizare judiciară a pedepselor.

Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 385/15 alin.1 pct. 1 lit.b pr.penală instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

Conform art. 192 alin.2 pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 166/5.10.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.

În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 360 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondurile.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 07.01.2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. -

Tehnored. VV 2 ex/13.01.2010

, DM

Președinte:Alina Lodoabă
Judecători:Alina Lodoabă, Maria Covaciu, Leontin Coraș

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni silvice Spete. Decizia 10/2010. Curtea de Apel Alba Iulia