Infractiuni silvice Spete. Decizia 206/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 206/2008

Ședința publică de la 17 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Covaciu

JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș

JUDECĂTOR 3: Mircea Bădilă

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de

Procuror -

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpata împotriva deciziei penale nr. 416/A/26 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat cu delegație din oficiu pentru inculpata recurentă, lipsă fiind aceasta.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul parchetului susține recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și solicită admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și rejudecând, față de paguba substanțială produsă prin comiterea infracțiunii, a se proceda la majorarea pedepsei spre maximul prevăzut de lege cu menținerea suspendării condiționate a executării acesteia și înlăturarea disp. art. 64 lit.c Cod penal.

Avocata inculpatei solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și procedând la rejudecarea cauzei a se proceda la reanalizarea probelor și reducerea pedepsei aplicate spre minimul prevăzut de lege.

În ce privește recursul parchetului solicită respingerea acestuia.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpată.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 81/2007, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Brada condamnat pe inculpata la 6 luni închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, prev. și ped. de art. 25, art. 27 Cod penal, rap. la art. 32 al.1 și 3 din OUG nr. 96/1998, republicată ( a doua republicare) cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 74, 76 al. 1 lit. d Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tăiere ilegală de arbori în forma autoratului, prev. și ped. de art. 32 al. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, republicată ( a doua republicare).

În temeiul art. 81, 82 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

A atras atenția inculpatei asupra art. 83 Cod penal.

În baza art. 191 al. 1 Cod proc. penală, a obligat inculpata la plata sumei de 230 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 6 suma de 100 lei onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin titlul de proprietate nr. 88920/37 emis la data de 12 septembrie 2003 (fila 8) inculpatei i s-a constituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 1 ha și 1000 mp teren cu vegetație forestieră, teren situat în comuna de, în UA 72B/2, parcela 2075/2.

În cursul lunii septembrie 2006, inculpata a plătit o persoană de sex masculin, care căuta de lucru în piață la A, l-a dus în comuna de, unde avea pădurea proprietate personală înscrisă în titlul de proprietate nr- și la solicitarea inculpatei, acel a tăiat cu drujba un nr. de 271 arbori de esență fag, nemarcați, cu un volum total de 245,725 mc, în valoare de 89.6758,30 lei, conform procesului verbal de calcul al valorii pagubelor produse prin faptele consemnate în procesul verbal de constatare a infracțiunii silvice nr. 3 din 12 septembrie 2006 (fila 24 dosar ).

Inculpata fiind audiată (fila 7) a recunoscut faptul că la cererea sa un a tăiat cu drujba arbori de esență fag, din pădurea proprietatea sa, susținând că 56 mc material lemnos pe picior erau arbori marcați, restul fără a le putea preciza exact numărul, nu au fost marcați de organele silvice, volumul total al arborilor tăiați fiind de 226 mc; inculpata a susținut că a cerut acelei persoane să procedeze la tăierea tuturor arborilor, întrucât într-un studiu realizat în anul 2005, s-a constatat că pădurea era compusă din arbori vechi, că a formulat cerere de marcare a materialului lemnos, că i s-a aprobat numai cantitatea de 72 mc, marcându-se efectiv cantitatea de 56 mc, inculpata a mai arătat că ea personal nu a tăiat nici un, că nu a așteptat marcarea arborilor de către organele silvice deoarece avea nevoie urgentă de bani.

Susținerile inculpatei în sensul că arborii au fost tăiați cu drujba de un pe care l-a întâlnit în piață la A și căruia i-a solicitat tăierea, indicându-i în teren limitele de proprietate ale pădurii proprietatea sa, au fost confirmate de declarațiile martorilor și ( filele 14.15), ambii martori văzând personal pe acel necunoscut de ei, angajat de inculpată pentru tăierea arborilor. Cu privire la susținerile inculpatei referitoare la faptul că un volum de 56 mc cuprindea arbori marcați, din actele existente la dosarul de urmărire penală s-a constatat că aceasta s-a referit la autorizația de exploatare nr. 561 din 15 mai 2006 prin care se autoriza exploatarea unui nr. de 30 de arbori marcați cu ciocanul rotund -03HD, având un volum de 56 mc și pentru care s-a întocmit actul de punere în valoare nr. 1213 PR -CO (fila 22 dosar ).

La termenul de judecată din 14 mai 2007, instanța a pus în discuție din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 334 Cod proc. penală, schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei prin rechizitoriu, din infracțiunea de tăiere ilegală de arbori în forma autoratului, prev. și ped. de art. 32 al. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, republicată, a doua republicare, în instigare la săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, prev. și ped. de art. 25, art. 27 Cod penal raportat la art. 32 al. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, republicată ( a doua republicare) cu modificările și completările ulterioare; la același termen de judecată a fost pusă în discuție și cererea reprezentantului parchetului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tăiere ilegală de arbori în forma autoratului prev. și ped. de art. 32 al. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, în infracțiunea, rap. la art. 32 al. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, în forma participației improprii prev. de art. 31 al. 2 Cod penal.

Din ansamblul probelor administrate în cauză nu a rezultat însă nici un element de fapt care să permită concluzia că autorul tăierii arborilor, respectiv acel adus din A și plătit de inculpată să taie arborii, ar fi săvârșit fapta fără vinovăție, probele administrate relevând că este vorba de o persoană majoră și cu siguranță a remarcat că arborii nu sunt marcați și totuși i-a tăiat; în consecință apare ca vădit neîntemeiată cererea procurorului în sensul reținerii aplicabilității prevederilor art. 31 al. 2 Cod penal, în condițiile în care nici o probă administrată în cauză nu conduce la concluzia că acel a comis fără vinovăție fapta de tăiere fără drept a arborilor.

În speță, au rezultat în cursul judecății date cu privire la participarea și a unei alte persoane la săvârșirea faptei prevăzute de legea penală pusă în sarcina inculpatei, în sensul prevederilor art. 337 al. 1 Cod proc. penală, însă procurorul deși a participat la judecată, nu a cerut extinderea procesului penal cu privire la acea persoană, astfel că în lipsa unei astfel de cereri, nu este posibilă aplicarea art. 337 al. 2 Cod proc. penală, rap. la art. 336 Cod proc. penală.

La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal.

Împotriva sentinței a declarat apel în termen Parchetul de pe lângă Judecătoria Brad.

În motivarea apelului s-a solicitat desființarea sentinței atacate, schimbarea încadrării juridice din instigare la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori, prev. și ped. de art. 25 Cod penal rap. la art. 32 al. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, în participație improprie la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori, prev. și ped. de art. 31 al. 2 Cod penal rap. la art. 32 al. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, ca urmare a faptului că tăierile au avut loc pe parcursul a două zile.

S-a solicitat aplicarea unei pedepse mai mari raportat la cantitatea foarte mare de arbori nemarcați tăiată și la limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită.

S-a solicitat totodată aplicarea pedepselor accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, în condițiile prev. de art. 71 Cod penal și suspendarea executării acestora în baza art. 71 al. 5 Cod penal.

Prin decizia penală nr. 416/A/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- s-a admis ca fondat apelul parchetului, a fost desființată în parte sentința atacată și în consecință, în baza art. 334 Cod proc. penală, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din instigare la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori, prev. și ped. de art. 25 Cod penal rap. la art. 31 al. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, cu modificările și completările ulterioare, în participație improprie la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori, prev. și ped. de art. 31 al. 2 Cod penal, rap. la art. 32 al. 1 și 3 din același act normativ, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.

S-a stabilit pedeapsa aplicată inculpatei la 1 an închisoare iar termenul de încercare la 3 ani.

Inculpata a fost privată de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b și c Cod penal, în condițiile prev. de art. 71 Cod penal.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii menționate pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale aplicate.

Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței atacate.

Cheltuielile judiciare în apel, în sumă de 120 lei au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:

Prima instanță a stabilit corect starea de fapt și vinovăția inculpatei cu privire la fapta reținută în sarcina acesteia pe baza probelor administrate în cauză, a căror apreciere s-a făcut în condițiile prev. de art. 63 al. 2 Cod penal.

S-a făcut o încadrare juridică greșită a faptei.

Din probele administrate a rezultat că inculpata a plătit o persoană, neidentificată, care căuta de lucru în piață la A și pe care l-a adus în comuna de, pentru a tăia arborii din pădurea proprietate personală.

Din dispoziția inculpatei, persoana neidentificată a tăiat un nr. de 271 arbori în decurs de 2 zile.

Nu a existat nici o dovadă că respectiva persoană ar fi acționat cu vinovăție.

Raționamentul reținut în motivarea sentinței atacate potrivit căruia cel ce a tăiat arborii, fiind major, a remarcat cu siguranță că nu erau marcați, nu poate duce la concluzia că a acționat cu vinovăție, în lipsa unui suport probator.

Prin urmare, a fost justificată solicitarea apelantului de schimbare a încadrării juridice din instigare la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori, prev. și ped. de art. 25 Cod penal rap. la art. 32 al. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, în participație improprie la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori, prev. și ped. de art. 31 al. 2 Cod penal rap. la art. 32 al. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, ca urmare a faptului că actele materiale de tăiere s-au săvârșit pe durata a două zile, pe baza unei rezoluții infracționale unice.

Criticile aduse sentinței atacate au fost întemeiate și în ceea ce privește individualizarea pedepsei sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate.

Instanța de fond a apreciat în mod just că raportat la datele ce caracterizează persoana inculpatei, conduita acesteia și având în vedere că se află la primul contact cu legea penală, se justifică reținerea de circumstanțe atenuante și aplicarea față de inculpată a dispozițiilor art. 74 și 76 lit. d Cod penal, cu consecința coborârii pedepsei sub limita minimă, prevăzută pentru infracțiunea săvârșită.

Cu toate acestea instanța de apel a apreciat că în condițiile în care inculpata a dispus practic defrișarea întregii păduri pe care o deținea în proprietate, fără aprobare, pedeapsa aplicată este prea mică, astfel încât se impunea majorarea acesteia la un an închisoare.

Prima instanță a stabilit în mod corect că raportat la fapta comisă și persoana inculpatei, scopurile pedepsei se pot realiza și fără o privare de libertate, dispunând suspendarea executării pedepsei în baza art. 81 și 82 Cod penal, dar a omis să aplice pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a,b și c Cod penal, în condițiile prev. de art. 71 Cod penal și să dispună suspendarea executării acestora în baza art. 71 al. 5 Cod penal.

Împotriva hotărârii penale pronunțate de instanța de apel a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpata.

Recursurile au fost declarate în termen.

În motivarea recursului, parchetul a criticat hotărârea atacată, sub aspect penal, susținând că instanța de apel a aplicat o pedeapsă greșit individualizată, în alte limite decât cele prevăzute de lege, deoarece nu s-au reținut circumstanțe atenuante, iar minimul pedepsei, în condițiile în care infracțiunea a fost continuată, este de 2 ani închisoare. De asemenea, s-a susținut că în mod grețit instanța de apel a privat-o pe inculpată de exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.c cod penal.

Inculpata nu și-a motivat în scris recursul.

Criticile formulate de parchet se încadrează în cazul de casare prev. de art. 385/9 alin.1 pct. 14.pr.penală.

În susținerea orală a recursului, apărătorul desemnat din oficiu a solicitat reducerea pedepsei aplicate sub minimul special.

Din perspectiva cazului de casare prev. de art. 385/9 alin.1 pct. 14.pr.penală, verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța de recurs apreciază ca fondate criticile parchetului, din următoarele considerente:

Potrivit art. 31 alin.1 și 3 din OUG 96/1998 tăierea, distrugerea și scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori din fondul forestier, indiferent de forma de proprietate, dacă valoarea arborilor este de peste 50 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Prin înlăturarea circumstanțelor atenuante, reținute de prima instanță în favoarea inculpatei și aplicarea unei pedepse sub minimul special de 2 ani, s-a aplicat inculpatei o pedeapsă greșit individualizată.

Prin decizia nr. LXXIV a ÎCCJ în interesul legii, s-a stabilit că pedepsele accesorii, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a-c cod penal, nu se face automat, ci se supune aprecierii instanței funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin.3 din codul penal.

În cauză, inculpata nu a exercitat o profesie sau a ocupat o funcție neavând o calitate care să impună interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 alin.1 lit.c cod penal.

Având în vedere considerentele de mai, în temeiul art. 385/15 alin.1 pct. 2 lit.d pr.penală instanța v admite recursul parchetului, va casa decizia penală atacată și sentința penală nr. 81/2007 a Judecătoriei Brad, sub aspect penal, și în rejudecare, va condamna pe inculpată la 1 an închisoare, reținând în favoarea acesteia circumstanțele atenuante și schimbând încadrarea juridică din actul de sesizare a instanțe, iar în temeiul art. 71 cod penal va interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit.a și b cod penal.

Instanța a reținut ca circumstanță atenuantă judiciară în favoarea inculpatei - lipsa antecedentelor penale.

Menținerea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, constituie o judicioasă individualizare judiciară a pedepsei neimpunându-se o nouă reindividualizare.

Având în vedere considerentele de mai, în temeiul art. 385/15 alin.1 pct.1 lit.b pr.penală instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatei.

Conform art. 192 alin.2 pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpata recurentă.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Admite ca fondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr. 416/A/2007 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.

Casează decizia penală atacată și sentința penală nr. 81/2007, pronunțată de Judecătoria Brad în dosarul nr-, sub aspect penal, și procedând la o nouă judecată în aceste limite, condamnă pe inculpata la 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori prev. și ped. de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 și 3 din OG nr. 96/1998, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 74, 76 Cod penal și art. 13 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din instigare la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori prev. și ped. de art. 25 Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 și 3 din OG nr. 96/1998.

În temeiul art. 81, 82 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

pe inculpată de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal în condițiile art. 71 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Respinge ca nefondat recursul inculpatei.

Menține celelalte dispoziții din hotărârile penale atacate.

Obligă pe inculpată să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 17.04.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. LC

Dact. VV 2 ex/25.04.2008

, DI

Președinte:Maria Covaciu
Judecători:Maria Covaciu, Leontin Coraș, Mircea Bădilă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni silvice Spete. Decizia 206/2008. Curtea de Apel Alba Iulia