Infractiuni silvice Spete. Decizia 357/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNI

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR. 8435,-

DECIZIA NR. 357

Ședința publică din data de 09 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Florentin Teișanu

JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu

JUDECĂTOR 3: Mihai

Grefier -

*****

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Pe rol fiind judecarea admisibilității în principiu a contestației în anulare formulată de contestatorul G, fiul lui și, născut la 26.01.1969, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești împotriva deciziei penale nr. 940 din 12.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin care, a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva deciziei penale nr. 141 din 16.04.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova pe care a casat-o și a fost menținută sentința penală nr. 501 din 05.09.2006 pronunțată de Judecătoria Câmpina.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul G, în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațiale nr. 2967/2008, fila 25 dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Cu permisiunea instanței avocat a luat legătura cu contestatorul G și apoi având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea contestației.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea contestației.

Avocat, având cuvântul pentru constestator, solicită admiterea în principiu a contestației în anulare conform disp. art. 386 lit. c și d Cod procedură penală.

Critică decizia penală nr. 940 din 12.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, ca fiind netemeinică și nelegală, apreciind că în mod greșit a fost admis recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, considerând că în mod corect s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunea de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori, întrucât faptele nu au fost săvârșite de acesta.

Solicită să fie avută în vedere poziția fermă a contestatorului de negare a săvârșirii faptelor atât la urmărea penală cât și în timpul judecății în comparație cu poziția oscilantă a martorilor dar și a probele administrate în cauză care sunt în favoarea sa.

În concluzie, solicită admiterea contestației în anulare conform disp. art. 386 rap. la art. 392 alin. 1 și 2 Cod procedură penală și pe fond menținerea ca temeinică și legală a deciziei penale nr. 141 din 16.04.2007 pronunțată de Tribunalul.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, apreciiind că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art. 386 lit. c și d Cod procedură penală.

Contestatorul G, având ultimul cuvânt, consideră că deși nu recunoaște săvârșirea faptelor și a solicitat efecutarea unei expertize a fost condamnat doar pentru simplul motiv că este recidivist.

Solicită reanalizarea probelor din dosar, avându-se în vedere și adresa emisă de Ocolul Silvic potrivit căreia fapta nu există, iar procesul-verbal întocmit din punctul său de vedere fiind un fals. Contestă semnătura din procesul-verbal și solicită efectuarea unei expertize grafologice.

URTEA,

Asupra contestației în anulare de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 8435,- condamnatul Gas olicitat desființarea deciziei penale nr. 940 din 12.11.2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI și menținerea deciziei nr. 141/16.04.2007 a Tribunalului Prahova.

În motivarea acestei cereri arată contestatorul că în mod nejustificat în recursul procurorului a fost condamnat de către Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia atacată. În acest sens se arată că actele încheiate de către organele de constatare a infracțiunii sunt nule, conform art. 197 alin. 1 Cod procedură penală, deoarece nu cuprind toate mențiunile prev. de art. 214 Cod procedură penală. Se arată că deși constatarea faptei a avut loc în data de 30.01.2005 totuși procesul verbal a fost încheiat a doua zi pe 31.01.2005 când personal a fost de față, însă a refuzat să îl semneze. Precizează contestatorul că acest proces-verbal nu a fost înaintat procurorului în trei zile, așa cum prevede art. 214 Cod procedură penală, el fiind înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina la data de 28.02.2005, iar la organele de poliție la 02.03.2005.

Contestatorul a mai menționat că organele de poliție nu au efectuat o cercetare la fața locului imediat, ci abia în data de 10.05.2005, iar în procesul verbal încheiat au fost consemnate declarațiile pădurarului, dar și ale condamnatului, care a precizat că nu tăiat respectivele cioate și nu cunoaște locul unde acestea se află. În acest proces-verbal se precizează că arborii au fost tăiați cu toporul, însă din fotografiile efectuate și depuse la dosar rezultă că au fost tăiate cu un joagăr sau cu drujba.

Pe de altă parte contestatorul a mai menționat că în ziua de 30.01. 2005 nu se afla pe raza satului, ci la o familie în comuna G din județul

În continuare se mai face referire la diverse probatorii administrate în cauză din analiza cărora contestatorul menționează că nu poate fi considerat vinovat pentru fapta pentru care a fost condamnat, iar unii dintre martori ar fi vinovați de infracțiunile prev. de art. 260 și art. 206 Cod penal, iar pădurarul de cea prev. de art. 265 Cod penal.

Din oficiu s-a atașat dosarul nr- al Curții de APEL PLOIEȘTI în care s-a pronunțat decizia contestată.

Analizând această cale extraordinară de atac, Curtea apreciază că aceasta este nefondată, deoarece condamnatul nu invocă niciunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 386 Cod procedură penală, el practic solicitând o reanalizare a probatoriilor administrate cu ocazia primei judecăți, ceea ce însă nu se poate efectua în situația în care printre motivele invocate nu se află niciunul dintre aceste cazuri. Numai atunci când ar fi fost invocate unul dintre aceste cazuri, instanța ar fi putut admite în principiu contestația și ulterior să o examineze în fond, iar dacă ar fi fost găsită întemeiată s-ar fi putut rejudeca respectiva speță.

În această situație însă nefiind invocate niciunul dintre aceste cazuri, Curtea consideră că această contestație este inadmisibilă urmând aor espinge cu această motivație conform art. 386 și urm. Cod procedură penală.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de condamnatul G, fiul lui și, născut la 26.01.1969, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești împotriva deciziei penale nr. 940 din 12.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul penal nr-.

Obligă recurentul la 80 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 09 aprilie 2008.

Președinte, Judecători,

- - - - - - -

Grefier,

4 ex/21.04.2008

Red.

Tehnored.

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006

Președinte:Florentin Teișanu
Judecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu, Mihai

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni silvice Spete. Decizia 357/2008. Curtea de Apel Ploiesti