Infractiuni silvice Spete. Decizia 606/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 606
Ședința publică de la 08 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena
JUDECĂTOR 3: Cenușă Maria
Grefier - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - reprezentat prin procuror
S- luat spre examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui împotriva deciziei penale nr. 5/A/ 07 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, în dosarul cu nr-.
Conform dispozițiilor articolului 297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și al celorlalte persoane citate în proces, constatându-se că se prezintă av., care substituie av., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, av., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, lipsă fiind, partea vătămată intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este al cincilea termen de judecată în cauză și, întrucât s-a constatat că se impune ascultarea celor doi inculpați în recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, însă, întrucât de pe dovezile de citare rezultă că ambii inculpați recurenți sunt plecați din țară, aceștia au fost citați și prin afișare la ușa Consiliului Local de la locul săvârșirii faptei și s-a dispus și emiterea de mandate de aducere, care nu au fost puse în executare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
-. pentru inculpații intimați solicită acordarea unui termen de judecată pentru a se emite noi mandate de aducere pentru aceștia, având în vedere că pentru termenul de azi mandatele de aducere nu au fost puse în executare, iar unul dintre inculpați - - a semnat personal de primire a citației.
Curtea arată că în cauză s-a constatat că se impune ascultarea inculpaților în recursul promovat în defavoare de către parchet, sens în care au fost emise mandate de aducere pentru aceștia, fiind și citați cu mențiunea de a se prezenta în instanță în vederea audierii, astfel încât se apreciază că li s-a respectat dreptul la apărare, împrejurarea că unul dintre inculpați a semnat personal pe dovada de citare nefiind de natură a atrage amânarea cauzei, fiind la latitudinea lor să se prezintă sau nu în instanță, cât timp au fost depuse toate diligențele în acest sens.
Apărătorul inculpaților arată că nu mai are de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că inculpații și au fost prinși la furat lemne, în cursul urmăririi penale aceștia au recunoscut fapta și au recuperat prejudiciul, instanța de fond dispunând achitarea lor, apelul parchetului fiind respins. Consideră că în cauză s-a făcut o gravă eroare de fapt și solicită admiterea recursului. În mod greșit s-a reținut că în cauză nu există probe privind vinovăția inculpaților, întrucât consideră că trebuiau a fi analizate toate probele administrate și să se stabilească o situație de fapt reală. Cu privire la prejudiciu, urmează a se constata că au fost efectuate demersuri pentru stabilirea cuantumului. Solicită casarea celor două hotărâri și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpaților.
-. pentru inculpații intimați și, având cuvântul, arată că situația de fapt este cea prezentată de reprezentantul Ministerului Public, însă soluția de achitare a acestora s-a dispus întrucât valoarea materialului lemnos sustras este mai mică decât cantitatea prevăzută de lege pentru a putea atrage răspunderea penală. Solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor instanței de fond și de apel ca fiind legale și temeinice.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 1284/18.09.2009 s-a dispus
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală achită inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 32 alin. 1 teza I, alin. 4 lit. a, c din nr.OG 96/1998 (art. 108 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a, c din Legea nr. 46/2008), cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 110 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a, c din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 13 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice, în baza art. 334 Cod procedură penală, din infracțiunile prevăzute de art. 32 alin. 1, 4 lit. a din nr.OG 96/1998 și art. 98 alin. 1, 4 din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală achită inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 32 alin. 1 teza I, alin. 4 lit. a, c din nr.OG96/1998 (art. 108 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a, c din Legea nr.46/2008), cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 110 alin. 1 lit. a, alin. 2 lit. a, c din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 13 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice, în baza art. 334 Cod procedură penală, din infracțiunile prevăzute de art. 32 alin. 1, 4 lit. a din nr.OG 96/1998 și art. 98 alin. 1, 4 din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Prin decizia penală nr. 5/A/07.01.2009 a Tribunalului Vasluis -a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui împotriva Sentinței penale nr.1284/18.09.2008 a Judecătoriei Vaslui.
Tribunalul Vasluia reținut următoarele:
Examinând actele și lucrările dosarului atât prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu, potrivit art.371 al.2 pr.pen. tribunalul constată că apelul este nefundat, pentru considerentele cer vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt, care diferă de aceea reținută în actul de sesizare a instanței, în ceea ce privește numărul de arbori sustrași de inculpați, ceea ce produce consecințe asupra calificării juridice a faptei și aprecierii îndeplinirii elementelor constitutive ale infracțiunilor deduse judecății.
La fond, s-a analizat în mod judicios amplul material probatoriu administrat atât din oficiu cât și la solicitarea părților. În considerentele sentinței apelate, s-a detaliat fiecare argument pentru care s-a apreciat că inculpații au tăiat și sustras un număr de 7 arbori și nu de 9 arbori din pădurea părții vătămate, respectiv din partea de est a terenului forestier, care se învecinează cu un drum de exploatare.
Astfel, din declarațiile inculpaților date în cursul judecății(43, 44 fond) rezultă că aceștia nu își amintesc cu exactitate numărul de arbori sustrași, declarațiile lor fiind diferite sub acest aspect dar concordante în ceea ce privește faptul că au tăiat arbori din partea de pădure situată lângă un drum de exploatare.
Acest drum de exploatare se află, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, care se coroborează cu adresa nr.1461/21.04.2008 a Primăriei comunei (93 fond) în partea de est a pădurii proprietatea părții vătămate. Arborii, care au fost transportați la domiciliul inculpatului, nu au fost identificați în ceea ce privește specia și numărul de bucăți de către organele de poliție. Pe de altă parte, sunt relevante depozițiile martorilor și, care au auzit și respectiv au văzut și alte persoane intrând în pădure, după care au perceput zgomot de arbori doborâți.
Este incorectă susținerea din motivele de apel în sensul că audierea acestor martori este inutilă, deoarece martorii nu au cunoscut nimic despre activitatea inculpaților intimați iar celelalte două persoane nu au fost trimise în judecată.
Instanța de fond avea obligația de a lămuri cauza sub toate aspectele și de a administra toate probele utile acestui scop, indiferent dacă aceste probe erau în favoarea sau în defavoarea inculpaților. Este greșit să se considere că organele judiciare trebuie să administreze doar probe în susținerea acuzării. Dimpotrivă, dacă apar indicii în sensul că există posibilitatea unei erori în modul de instrumentare a cauzei, este nu numai oportun ci și obligatoriu să se administreze probe pentru a se clarifica situația de fapt astfel încât să se pronunțe în cauză o soluție corectă.
Dacă se pune în discuție modul de percepere a realității de către un om obișnuit, este de remarcat faptul că un drum de exploatare poate fi confundat cu un drum de țară, ceea ce caracterizează ambele categorii de drumuri fiind dimensiunile reduse și gradul minim de amenajare.
Posibilitatea unei confuzii între cele două categorii de drumuri trebuia exclusă de organele de urmărire penală, prin identificarea corespunzătoare, a acestora, cu ajutorul organelor administrației locale, astfel cum a procedat instanța de fond.
Unele probe trebuiau obligatoriu administrate imediat după săvârșirea faptelor cercetate, fiind corectă respingerea solicitării de a se efectua o cercetare la fața locului, la o perioadă de peste un an și J de la comiterea faptelor, în lipsa inculpaților, care ar fi putut să dea lămuririle necesare cu privire la locul exact de un de au sustras arbori.
Faptul că inculpații au nuanțat la cercetarea judecătorească declarațiile date la urmărire penală nu trebuie interpretat neapărat în defavoarea lor, în condițiile în care ei au dat dovadă de sinceritate, relatând faptele așa cum s-au petrecut și au manifestat regret, plătind părții vătămate o sumă de bani pentru aod espăgubi.
Este de asemenea nefondat motivul de apel prin care se susține că nu are relevanță din care parte a pădurii au sustras inculpații arbori, în condițiile în care de acest aspect depinde și stabilirea cantității sustrase, respectiv a caracterului infracțional al faptelor deduse judecății.
existente în modul de instrumentare a cauzei pe parcursul urmăririi penale, referitor la identificarea părții de pădure din care au fost sustrași arbori de către inculpați, la identificarea materialului lemnos aflat la domiciliul inculpatului sub aspectul cantității și esenței, apariția unor depoziții de martori referitoare la prezența și a altor persoane în locul săvârșirii faptelor, nu pot decât să profite inculpaților, potrivit principiului in dubio pro reo.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a analizat existența elementelor constitutive ale infracțiunii prin prisma faptului că s-a reținut sustragerea de către inculpați a unui număr mai mic de arbori decât acela indicat în actul de sesizare a instanței, pentru care s-a determinat în mod corespunzător și valoarea.
Raportat valorii reduse a prejudiciului, care nu depășește valoarea minimă de incriminare stabilită de textele incidente, s-a procedat în mod temeinic și legal la schimbarea încadrării juridice a faptelor și reținerii art. 13.pen., urmată de achitarea inculpaților, potrivit art.11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.d pr.pen. soluție conformă și cu decizia în interesul legii nr.12/2008 a ÎCCJ.
În termen legal procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iașia recurat decizia penală sus menționată, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât greșit instanța de fond a achitat inculpații pentru infracțiunile prev. de art. 108 alin. 1 lit.a, alin. 2 lit.a, c Legea 46/2008 și art. 110 alin. 1, lit.a, alin. 1 lit.a,c Legea 46/2008.
Criticile recurentului vizează greșita interpretare a probelor, iar inculpații au recunoscut săvârșirea faptei, au plătit parțial părții civile (la 10 decembrie 2006) prejudiciul calculat.
Inculpații intimați nu s-au prezentat în instanță, în fața Curții de APEL IAȘI, deși au fost legal citați.
Instanța de recurs a reanalizat probele administrate în cursul urmăririi penale, al judecății în cele două faze procesuale - fond și apel - prin prisma motivelor de recurs invocate de recurent, cât și al limitelor procesuale, constatându-se următoarele:
Inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de legea silvică (OG 96/98 - art. 32 alin. 1, 4 lit.a și Legea 26/96 - art. 98 alin.1, 4).
Față de situația de fapt reținută prin actul de sesizare al instanței și de încadrarea juridică - instanța de fond a coroborat temeinic probele administrate în cursul urmăririi penale cu un amplu probatoriu, administrat în cursul judecății, respectiv: reaudierea inculpaților, martorilor, relații la Direcția Silvică V, Ocolul Silvic și Primăria comunei, audierea părții vătămate.
Urmare a unei aprecieri probatorii juste, în conformitate cu dispozițiile art. 63 alin.2 pr.pen. - s-a constatat următoarea situație de fapt (de instanța de fond și de apel): inculpații și s-au deplasat în pădurea "", în lotul părții vătămate, unde, folosind un ferăstrău, au tăiat 9 arbori, pe care i-au ales să fie cât mai drepți, astfel încât să-i poată folosi la construirea unui solar. Arborii au fost curățați de crengi cu o secure, apoi tăiați în două, rezultând 18 bucăți, pe care le-au încărcat în căruță și transporta la domiciliu. Inculpații au săvârșit fapta pe timp de noapte, întrucât la orele 2030- 2100în luna octombrie este întuneric. Fiind întuneric, nu a fost necesar să pătrundă foarte mult în interiorul pădurii, pentru a nu fi văzuți de alte persoane. Nu au știut cui aparține lotul de pădure din care au tăiat arborii și nici nu i-a interesat. Prejudiciul cauzat prin tăierea ilegală a celor 9 arbori este de 796,5 lei, potrivit calculației nr. 968/07.04.2008 întocmită de Direcția Silvică V (90, dosarul instanței), fiind de peste 5 ori valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, prin urmare fapta fiind considerată infracțiune.
Inculpații nu au fost trimiși în judecată prin rechizitoriu pentru că ar fi tăiat ilegal arbori din partea de est sau din partea de vest a pădurii părții vătămate, ci pentru că au tăiat fără drept 9 arbori din pădurea părții vătămate.
În consecință, a rezultat probator și a fost legal reținut faptul că inculpații au sustras un număr mai mic de arbori (decât cel reținut prin rechizitoriu), încât raportat valorii reduse a prejudiciului, care nu depășește valoarea minimă de incriminare stabilită de textele incidente, s-a procedat în mod temeinic și legal la schimbarea încadrării juridice a faptelor și reținerii art. 13.pen. urmată de achitarea inculpaților, potrivit art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit. d pr.pen.
Motivele de recurs susținute de procuror atât în apel, cât și în recurs (aceleași fiind) - referă la un prejudiciu calculat pentru un număr de 7 arbori tăiați și sustrași (deci un număr mai mic și ca valoare decât cel reținut în rechizitoriu), iar aspectul referitor la declarațiile inculpaților de recunoaștere a faptei - nu pot constitui, arbitrar și automat o reținere a vinovăției acestora.
În mod legal - raportat la valoarea prejudiciului cauzat prin fapta inculpaților și calculat corespunzător normelor legislative în vigoare (OUG 85/2006 față de infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată) cât și al deciziei nr. 12/2008 a în interesul legii - s-a constatat lipsa unuia dintre elementele constitutive al infracțiunii, respectiv obiectul material al infracțiunii la legea silvică concretizat prin valoarea prejudiciului cauzat.
Prin prima acestor argumente (în și drept) urmează a se constata nefondate probator criticile recurentului, decizia penală recurată este legală și temeinică.
În conformitate cu dispozițiile art. 385 ind. 15 pct. 1 lit.b pr. pen. urmează a fi respins ca nefundat recursul procesului Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.
În baza disp. art. 192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare către stat urmează a rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge ca nefondat recursul formulat de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui împotriva deciziei penale nr. 5/ din 7.01.2009, a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Cheltuielile judiciare efectuate în recursul procurorului rămân în sarcina statului.
Suma de câte 300 lei, onorariu de avocat oficiu pentru fiecare inculpat va fi avansată din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier,
- -
Red.
Tehn.
2 ex/04.11.2009
Tribunalul Vaslui:
Jud. /
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Scriminți Elena, Cenușă Maria