Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 135/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 135R
Ședința publică de la 25 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Cerbu- -
JUDECĂTOR 2: Lucia Rog
JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, împotriva încheierii de ședință din data de 25 ianuarie 2010, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a-II- Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că împrejurarea că a fost contactat apărătorul ales al intimatului-inculpat, acesta refuzând să se prezinte la termenul fixat.
Curtea, în raport de această situație, desemnează avocat din oficiu pe d-na, aceasta depunând delegația de asistență judiciară obligatorie nr. -/26.01.2010, care a fost atașată la fila 8/dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC,având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 25 ianuarie 2010, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a-II-a Penală sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
Sub aspectul nelegalității, consideră că în mod nelegal s-a dispus în baza art. 145/1 pct.1/1Cod procedură penală înlocuirea măsurii arestării preventive și obligarea inculpatului doar la respectarea obligațiilor prevăzute la pct. d,e și
Totodată, apreciază că încheierea atacată nu este temeinică, întrucât motivarea judecătorului este confuză în ceea ce privește existența sau inexistența indiciilor temeinice.
Astfel, în paragraful 3 al încheierii de ședință, instanța de fond reține că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru menținerea măsurii arestării preventive, ulterior precizând că există indicii temeinice din care rezultă vinovăția inculpatului și se referă la acestea, după care revine și arată că nu există indicii temeinice, ceea ce denotă grave contradicții în considerentele hotărârii, iar referirile la jurisprudența CEDO, le face fără a constata că acestea nu au nici o relevanță în prezenta cauză.
De asemenea, motivează că lăsarea inculpatului în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică câtă vreme inculpatul acesta a fost audiat, referindu-se la limita minimă și maximă prevăzută de lege, recunoscând că o înțelege ca fiind o măsură foarte aspră față de cea pentru care se cere menținerea măsurii arestării preventive.
Se motivează că inculpatul la momentul săvârșirii faptei avea loc de muncă și realiza venituri din care își întreținea familia, însă la dosar nu există nici dovadă în acest sens.
Mai mult decât atât, instanța de fond omite să facă referire la circumstanțele personale ale inculpatului, la împrejurarea că infracțiunea a fost săvârșită în stare de recidivă și că la acel moment inculpatul era arestat preventiv în altă cauză și nu se mai menține măsura arestării preventive fără a se ține cont de natura infracțiunii, pericolul ridicat, forma continuată a infracțiunii prevăzută de art. 257 Cod penal reținându-se la pct. 3 din rechizitoriu 1 act material iar la pct. 4 din rechizitoriu 8 acte materiale.
Totodată consideră că, hotărârea este contradictorie și în raport de hotărârea prin care s- menținut măsura arestării preventive față de inculpatul.
În concluzie acestea sunt argumentele pentru care încheierea de ședință atacată este nelegală și netemeinică și ca atare, se solicită admiterea recursului și casarea instanței de fond.
Apărătorul recurentului-inculpat,având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, menținerea încheierii de ședință atacată ca legală și temeinică, considerând că în mod legal instanța de fond a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura preventiva a obligării de a nu părăsi localitatea.
Astfel, din analiza întregului ansamblu probator nu rezultă indicii care să conducă la concluzia că inculpatul ar fi săvârșit fapta reținută în sarcina acestuia.
Totodată, solicită să se constate că inculpatul se află arestat de 1 an și 3 luni, depășindu-se astfel termenul rezonabil.
Ca atare, consideră că încheierea atacată este legală și temeinică și solicită menținerea acesteia.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, precizează că lasă pronunțarea soluției la aprecierea instanței și solicită să se constate că susținerea reprezentantului MINISTERULUI PUBLIC, în sensul că nu există dovezi la dosar că anterior săvârșirii faptelor pentru care este cercetat în această cauză avea loc de muncă și își întreținea familia nu este reală, întrucât la dosar s-au depus dovezi din care rezultă că a lucrat la PRO TV.
CURTEA,
Președinte:Silvia CerbuJudecători:Silvia Cerbu, Lucia Rog, Andreea Cioată
