Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 1427/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(2330/2009)

DECIZIA PENALĂ NR. 1427/R

Ședința publică de la 07 octombrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Viorica Costiniu

JUDECĂTOR 2: Cristina Rotaru Judecătpr Luciana

- - -

GREFIER -

.-.-.-.-.-.-.

MINISTERULUI PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea recursului declarat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, împotriva încheierii de ședință din data de 30 septembrie 2009 pronunțată de către Tribunalul București -Secția a II a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, răspunde; intimatul inculpat 7 cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 85701/03.03.2009 emisă de Baroul București - Cabinet individual.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care;

Curtea constatând că nu sunt cereri prealabile apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.

Reprezentantul Parchetului, arată că recursul vizează nelagalitatea și netemeinicia încheierii din 30.09.2009 a Tribunalului București - Secția a II a Penală prin care s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului în sensul obligării acestuia de a nu părăsi localitatea.

Consideră încheierea recurată nelegală și netemeinică pentru următoarele argumente: din datele cauzei rezultă că față de acesta s-a început urmărirea penală la data 07.10.2008 pentru infracțiunea de lovire cauzatoare de moarte, fapta fiind comisă în 31.07.2008- 01.-08.2008 pe calea din B, inculpatul aplicându-i o lovitură cu piciorul victimei în vârstă de 57 de ani, lovitură în urma căreia acesta a căzut suferind leziuni grave iar a doua zi a decedat la Spitalul clinic de urgență. Temeiurile care au stat la baza emiterii mandatului de arestare preventivă au fost cele prevăzute de dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală. Având în vedere natura și modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii, faptul că prin infracțiunea comisă au fost violate regulile și normele referitoare la interesul general al societății, au fost perturbate la nivel instituțional și interpersonal prestigiul autorităților și instituțiilor publice.

Față de aceste argumente, respectiv fapta care a fost comisă de către inculpat, materialul probator existent la dosarul cauzei, chiar în condițiile în care acesta este la primul conflict cu legea penală și faptul că la dosar s-a depus o caracterizare pozitivă, consideră că temeiurile de fapt și de drept nu s-au schimbat la momentul prin care instanța s-a pronunțat asupra stării de arest preventiv a inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea în totalitate a încheierii recurate și rejudecând în fond, menținerea stării de arest preventiv, urmând a înlătura măsura obligării de a nu părăsi localitatea care a fost dispusă de către Tribunalul București.

Apărătorul intimatului inculpat, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală solicită respingerea recursului formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București ca fiind nefondat. Faptul că s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării, ceea ce s-a susținut de către instanța de fond în încheierea de înlocuire, este confirmat în primul rând datorită trecerii unui interval mare de timp de când inculpatul este privat de libertate, respectiv 1 an de zile. În al doilea rând dar și cel mai important, tribunalul a constatat în mod direct că s-au schimbat temeiurile și sub aspectul probațiunii. Astfel, singurul aspect care a determinat arestarea la data de 07.10.2008 a inculpatului a fost că la aceea dată existau probe și indicii temeinice de vinovăție ceea ce a dus la reținerea infracțiunii în sarcina acestuia și față de pericolul social al infracțiunii, s-a apreciat că ar exista și un pericol concret pentru ordinea publică datorită rezonanței infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte. Or, în prezent, datele avute în vedere la început s-au schimbat, în sensul că singurii martori oculari la acel eveniment nefericit au declarat în fața tribunalului că nu pot recunoaște victima infracțiunii. În plus, un alt martor a arătat că locul infracțiunii nu era cel descris de parchet în rechizitoriu ci, era cu totul altul. Așa fiind, există cel puțin un dubiu esențial cu privire la vinovăția inculpatului după audierea martorilor în etapa cercetării judecătorești. Toate aceste considerente au determinat tribunalul să dispună înlocuirea măsurii arestării preventive apreciind modificarea evidentă a temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea acesteia.

În ultimul cuvânt intimatul inculpat, se raliază la concluziile puse de apărătorul său.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față, deliberând constată următoarele:

Prin încheierea din 30 septembrie 2009, dată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a dispus în baza art. 139 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 145 Cod procedură penală înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea

S-au stabilit, pe durat acestei măsuri următoarele obligații în sarcina inculpatului:

- să se prezinte la instanță ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa;

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 145 alin. 34Cod procedură penală privind consecințele încălcării cu rea-credință a măsurii preventive.

Instanța a reținut că există indicii temeinice ce justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, Parchetul afirmând că în noaptea de 31 iulie/1 august 2008, pe. din B, în cursul unei altercații, acesta a lovit cu piciorul victima G care a căzut, a suferit leziuni grave și a decedat câteva ore mai târziu la spital.

Inculpatul a fost reținut și apoi arestat preventiv de la data de 7 octombrie 2008, cercetarea judecătorească este aproape finalizată, iar temeiurile privării în continuare de libertate nu mai subzistă în lumina prevederilor art. 5 din CEDO și în raport de circumstanțele sale personale favorabile.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București, reprezentantul acestuia susținând, cu ocazia dezbaterilor, că în mod greșit a fost înlocuită măsura arestării preventive, temeiurile acesteia subzistând, inclusiv sub aspectul pericolului social concret pe care îl reprezintă punerea în libertate a inculpatului.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că recursul este întemeiat în sensul considerațiilor ce succed.

Înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligația de a nu părăsi localitatea B este justificată, tribunalul reținând în mod corect că temeiurile care au condus la privarea de libertate a inculpatului nu mai subzistă. După un an de arest preventiv, inculpatul, care este fără antecedente penale și cu o comportare anterioară bună, poate într-adevăr să fie supus unei măsuri preventive mai puțin severe, deoarece gradul de pericol social pe care îl prezenta s-a diminuat.

Așadar, pe fond, măsura dispusă de către tribunal este justificată, inclusiv prin prisma prevederilor art. 5 din CEDO, care se referă la situații excepționale și vremelnice când privarea de libertate apare ca necesară.

Recursul va fi însă admis în temeiul prevederilor art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, cu consecința casării în parte a încheierii și a rejudecării întrucât, sub un prim aspect, hotărând înlocuirea măsurii arestării preventive, tribunalul a omis să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Pe de altă parte, tribunalul stabilit într-un mod care este incomplet și insuficient obligațiile ce-i revin inculpatului pe perioada măsurii preventive, nepronunțându-se asupra interdicției deținerii, folosirii și portului oricărei categorii de arme și a interzicerii comunicării cu cei trei martori ai cauzei.

Curtea va complini aceste omisiuni, menținând celelalte dispoziții ale încheierii și va face aplicarea art. 145 alin. 21Cod procedură penală cu privire la comunicarea prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii de ședință din 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

Casează în parte încheierea de ședință mai sus menționată și rejudecând:

Dispune punerea în libertate de îndată a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză, ca urmare a înlocuirii măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Conform art.145 alin.11 și art.145 alin.12 proc. pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte în fața instanței ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiește, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

e) să nu comunice, direct sau indirect, cu martorii din cauza de față, respectiv cu numiții, și.

Conform art.145 alin.22 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului că, în cazul încălcării cu rea-credință a acestor obligații, se va lua măsura arestării preventive.

Conform art.145 alin.21 Cod procedură penală, copie de pe prezenta va fi comunicată inculpatului, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră, în vederea asigurării respectării obligațiilor mai sus menționate.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 7.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact.

2 ex.-28.10.2009

Președinte:Viorica Costiniu
Judecători:Viorica Costiniu, Cristina Rotaru Judecătpr Luciana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 1427/2009. Curtea de Apel Bucuresti