Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 733/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 733/R/MF
Ședința publică din 04 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător
JUDECĂTOR 2: Elena Minodora Rusu
JUDECĂTOR 3: Teodora G--
Grefier
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism - Serviciul Teritorial Pitești
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, DIRECȚIA DE ÎNVESTIGARE A ÎNFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - BIROUL TERITORIAL VÂLCEA, împotriva încheierii din 2 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: intimații inculpați G, G și G, în stare de arest, asistați de apărătorul ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, emisă de Baroul Vâlcea - cabinet individual, inculpata G și G -, în stare de arest, asistați de apărătorul ales, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -, emisă de Baroul Vâlcea, cabinet individual.
Intimata inculpată G arată că este de acord să fie asistată de domnul avocat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art. 172 alin. 7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorilor recurenților inculpați să ia legătura cu aceștia în vederea pregătirii apărării, întrucât se află în stare de arest.
Reprezentantul parchetului și apărătorii recurenților inculpați, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond menținerea arestării preventive a intimaților inculpați, având în vedere periculozitatea acestora, gradul ridicat de pericol social al faptelor reținute în sarcina lor, cât și faptul că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării față de aceștia. Intimații inculpați au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, aceștia timp de 5 ani au exploatat mai multe tinere obținând foloase materiale.
De reținut este și faptul că intimatul inculpat G are cinci imobile, aproximativ 5 kg. de aur, fără a avea activități productive.
De altfel, reprezentantul parchetului apreciază că în cauză nu s-a scurs termenul rezonabil și trebuie avut în vedere faptul că intimații inculpați au mai fost puși în libertate de instanța de fond, iar Curtea de APEL PITEȘTIa admis recursul declarat de DIICOT și a menținut starea de arest a acestora.
Apărătorul intimaților inculpați G, G și G, avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de DIICOT - Biroul TERITORIAL VÂLCEA, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că în mod corect Tribunalul Vâlceaa apreciat că nu se mai impune menținerea stării de arest a acestora și a dispus înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În susținere, apreciază că simpla afirmație că inculpații sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni grave nu este suficientă pentru menținerea lor în stare de arest.
În mod corect instanța de fond a apreciat că în speță termenul rezonabil a fost depășit și nu mai sunt suficiente argumente care să conducă la ideea că în prezent s-ar mai impune menținerea inculpaților în stare de arest.
Pe de altă parte, nu există niciun fel de probe care să evidențieze pericolul de fugă al inculpaților, a riscului că aceștia ar săvârși noi infracțiuni de același gen și nu generic. Nu se mai poate susține după scurgerea timpului de când inculpații se află în stare de arest, că s-ar mai impune menținerea în arest pentru protejarea ordinii publice. De altfel, martorii au fost audiați, cu excepția unuia singur, care este în Anglia, au fost audiate părțile vătămate, celelalte nu sunt de găsit, toate acestea sunt argumente pentru care instanța de fond a pronunțat o astfel de soluție. Părțile vătămate fac declarații din care nu rezultă că asupra lor s-ar face presiuni pentru alterarea procesului penal.
În ceea ce o privește pe intimata inculpată G nimeni nu a declarat că ar fi aptă de a conduce la influențarea procesului penal dacă ar fi pusă în libertate.
Avocat pentru intimații inculpați G și achiesează la concluziile celuilalt apărător și solicită respingerea recursului declarat de DIICOT - Serviciul TERITORIAL VÂLCEA, menținerea soluției ca fiind legală și temeinică.
Apreciază că în mod corect magistratul de la fond a considerat că nu se mai impune menținerea măsurii arestării inculpaților, după scurgerea a peste un an de zile de când aceștia se află în stare de arest, nu există riscul ca puși în libertate să influențeze probatoriul, întrucât majoritatea părților vătămate au fost audiate, martorii au fost ascultați, cu excepția unuia singur care rezultă că este în Anglia.
De altfel, după o perioadă atât de mare nu ne mai putem raporta la aceleași temeiuri vechi, iar în speța de față au fost depuse copiii din dosarul aflat pe rolul instanței din G, unde părțile vătămate au relatat o altă situație, astfel că probatoriul se atenuează în ce privește gradul de vinovăție.
Intimata inculpată G, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, și-a recunoscut partea sa de vină, nu a sechestrat și nu a înșelat pe nimeni, a fost rugată de partea vătămată să o însoțească, are o de 10 ani. Nu a făcut nici o presiune asupra martorilor.
Intimatul inculpat G, în ultimul cuvânt, arată că și-a recunoscut fapta, nu prezintă pericol social pentru ordinea publică, este singur, are 2 copii și dacă va fi pus în libertate nu va încălca legea. De asemenea, învederează instanței că nu are antecedente penale și a avut o firmă.
Intimata inculpată G -, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, întrucât nu prezintă pericol public. Cunoaște doar două părți vătămate și nu le-a sechestrat.
Intimata - inculpată G, având ultimul cuvânt, precizează că cele două părți vătămate au rugat- să le ia în spațiu, nu le-a sechestrat. Este bolnavă, nu a mai fost condamnată pentru proxenetism. Solicită judecarea sa în stare de libertate.
Intimatul inculpat G solicită judecarea sa în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol social, a venit singur din Spania când a aflat că pe numele său s-a emis un mandat de arestare.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea din 2 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul penal nr-, s-a dispus între altele în baza art.3002rap. la art. 160 rap. la art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților:
-, fostă, fiica lui si, născută la data de 22.01.1951 în C, județul O, cu domiciliul în orașul,-, județul V, CNP--, aflată în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul A,
- G (fostă zisă ), fiica lui și, născută în data de 29.02.1972, în C, jud. O, cu domiciliul în or.,-, jud.V, CNP -, aflată în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
- G, fiul lui și, născut în data de 20.12.1975, în C, jud. O, cu domiciliul în or.,-, jud. V, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul A,
- G, fiul lui si, născut la data de 19.01.1977 in C, județul O, CNP--, domiciliat în orașul,-, județul V, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul A;
- G (fostă ), fiica lui și, născută în data de 10.09.1982, în C, jud. O, cu domiciliul în,- A, jud. V, cu CNP -, aflată în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
cu măsura prev. de art. 145 Cod procedură penală, a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv localitatea, județul
În baza art. 145 alin. 11Cod procedură penală, s-a pus în vedere inculpaților să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
- să se prezinte la organul desemnat cu supravegherea conform programului de supraveghere sau ori de câte ori sunt chemați;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
În baza art. 145 alin. 12Cod procedură penală, s-a pus în vedere
inculpaților:
- să nu se apropie de persoanele vătămate, membrii familiilor acestora și martorii din prezenta cauză, experți și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect;
- să nu se afle în locuințele persoanelor vătămate;
S-a atras atenția inculpaților că în caz de încălcare a obligațiilor măsura va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
S-a desemnat ca organ de supraveghere din cadrul IPJ
S-a dispus punerea în libertate a inculpaților dacă nu sunt arestați în altă cauză.
S-au aplicat disp. 145 alin. 21Cod procedură penală.
În motivarea încheierii instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Inculpații susmenționați sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni de constituire în grup criminal organizat, trafic de persoane, iar inculpatul G și pentru spălare de bani, reținându-se că sub pretextul mincinos al găsirii unui loc de muncă decent în Spania, inculpații au recrutat, primit, găzduit și transportat pe părțile vătămate, ce au fost determinate să practice prostituția în folosul inculpaților, prin constrângere fizică și psihică, violențe și lipsire de libertate.
Temeiurile luării și menținerii măsurii arestării preventive le-au constituit dispozițiile art.148 lit. e și f Cod procedură penală, respectiv, că au exercitat presiuni asupra părților vătămate pentru a-și schimba declarațiile și că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Referindu-se la prevederile art. 3002rap. la art. 160/b din Codul d e procedură penală, cum și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ( în concret la cauza Shabani vs. Elveția invocată de procuror), prima instanță a ajuns la concluzia că în speța dedusă judecății au fost audiați martorii, cu excepția martorului care este plecat în Anglia, au fost audiate J din părțile vătămate, urmând a fi audiate și restul părților, fiind emise mandate de aducere pe numele acestora și că înlocuind măsura arestării preventive a inculpaților, aceștia nu vor putea influența părțile vătămate care mai sunt de audiat și care domiciliază în alte județe.
În cauză, fără îndoială, că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive pentru fiecare inculpat nu au dispărut. Datele privind persoana inculpaților, gravitatea faptelor de care sunt acuzați ori împrejurarea că au încercat la un anumit moment să împiedice aflarea adevărului prin presiuni sau încercare de înțelegere frauduloasă cu părțile vătămate, există în continuare, întrucât acestea fiind fapte concrete consumate, nici nu vor dispărea vreodată.
Pornind de la faptul că unele din părțile vătămate au fost deja audiate într-o altă cauză aflată pe rolul Tribunalului Gorj, în opinia instanței de fond este lipsit de sens să se susțină că lăsați în libertate inculpații ar mai încerca să exercite presiuni asupra respectivelor părți vătămate sau să ajungă la o înțelegere frauduloasă cu acestea.
Invocând dispozițiile art.160 din Codul d e procedură penală, tribunalul a considerat că, chiar dacă măsura arestării preventive a fost justificată la un moment dat, pentru buna desfășurare a procesului penal, în prezent, aceasta nu se mai impune întrucât finalitatea ei s-a estompat prin trecerea timpului - inculpații sunt arestați de un an și două luni -, ceea ce atenuează pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților. Totodată, la dosar nu sunt probe de sustragere de la judecată, nici că inculpații ar putea comite alte infracțiuni, că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea unor părți din proces sau a unor martori sau că vor exercita presiuni asupra vreunei victime.
În fine, trimițând la situația personală a fiecărui inculpat, tribunalul a apreciat că la acest moment, scopul procesului penal astfel cum este definit în art.136 din Codul d e procedură penală se poate asigura în bune condiții fără privarea în continuare de libertate a inculpaților.
Ca urmare, apreciind că deși temeiurile ce au dus la luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut, totuși nu mai impun privarea în continuare de libertate a inculpaților, astfel că s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea cu instituirea în sarcina inculpaților a obligațiilor prev. de art.145 alin.11din Codul d e procedură penală.
Împotriva încheierii a declarat recurs Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul TERITORIAL VÂLCEA care a solicitat casarea hotărârii și, pe fond menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților G, G -, G, G și G, în conformitate cu art.3002rap.la art.160 alin.1 și 3 din Codul d e procedură penală.
În motivarea recursului, procurorul a reținut, în esență, că cerința prevăzută de art.139 alin.1 din Codul d e procedură penală, anume aceea de a se fi schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu este îndeplinită; de la data de 23.09.2009 când instanța de fond a dispus menținerea arestării preventive față de inculpați, respectiv, de la data de 9.11.2009 când instanța de recurs a dispus aceeași soluție față de aceștia, până la momentul înlocuirii măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, nu a intervenit nici o modificare care să justifice soluția pronunțată de tribunal. Referitor la rezonabilitatea duratei procedurii, procurorul, invocând jurisprudența CEDO a susținut că în cauză, multitudinea părților din proces, împrejurarea că activitatea delictuoasă a inculpaților s-a desfășurat, atât în țară, cât și în străinătate, intervalul mare de timp în care aceasta s-a derulat și, nu în ultimul rând, persoana inculpaților care, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și al judecății au încercat să încheie înțelegeri frauduloase cu părțile vătămate se circumscriu condițiilor cerute de legislația europeană referitoare la respectarea rezonabilității termenului în care s-a dispus privarea lor de libertate.
Examinând încheierea atacată, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu potrivit dispozițiilor art.3856alin. ultim din Codul d e procedură penală, curtea constată că recursul este fondat.
Din actele și lucrările de la dosar rezultă că intimații inculpați G, G, G - și G au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunilor de constituire în grup criminal organizat și de trafic de persoane, fapte prev. și ped. de art.7 dn Legea nr.39/2003 și, respectiv, de art.12 alin.1 și 2 lit.a) din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, iar inculpatul G și pentru infracțiunea de spălare de bani, faptă prev. și ped. de art.23 alin.1 lit.c) din Legea nr.656/2002. În esență, în rechizitoriu s-a reținut că inculpații, sub pretextul mincinos al găsirii unui loc de muncă decent în Spania, au recrutat, primit, găzduit și transportat pe părțile vătămate, ce au fost determinate să practice prostituția în folosul inculpaților prin constrângere fizică și psihică, violențe și lipsire de libertate în mod ilegal.
Temeiurile de drept ale luării măsurii arestării preventive le-au constituit dispozițiile art.148 lit. e și din Cod procedură penală, respectiv, că inculpații au exercitat presiuni asupra părților vătămate pentru a-și schimba declarațiile și că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Articolul 160/ alin.2 din Codul d e procedură penală, la care face trimitere art. 3002din același cod, care instituie obligația instanței de a verifica în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, prevede că revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului se dispune dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. Pe de altă parte, art.139 alin.1 din Codul d e procedură penală, prevede că măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Raportând dispozițiile legale susmenționate la speța, dedusă judecății, curtea constată că de la data de 23.09.2009 când tribunalul a menținut măsura arestării preventive luată împotriva intimaților-inculpați, confirmată de instanța de recurs la 9.11.2009 nu au intervenit modificări care să justifice soluția de înlocuire a măsurii preventive pronunțată de tribunal. La această concluzie, a ajuns de altfel și prima instanță care a reținut că, temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive pentru fiecare din inculpați nu au dispărut cu motivarea că datele privind persoana inculpaților, gravitatea faptelor de care sunt acuzați, ori împrejurarea că au încercat la un anumit moment să împiedice aflarea adevărului prin presiuni sau încercare de înțelegeri frauduloase cu părțile vătămate, există în continuare, întrucât acestea fiind fapte concrete, consumate, nici nu vor dispărea vreodată.
Referitor la durata rezonabilă a arestării preventive invocată de instanța de fond ca argument pentru înlocuirea măsurii arestării preventive, având în vedere criteriile stabilite de CEDO în jurisprudența sa, și anume, complexitatea cauzei, comportamentul părților, comportamentul autorităților, curtea apreciază că termenul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive nu a fost depășit.
Astfel, în perioada 2003-2008, grupul infracțional organizat condus de inculpatul Gad esfășurat un trafic intens de persoane, concretizat în recrutarea, transportarea, găzduirea și primirea unui număr de 9 femei din diferite localități ale țării pe care le-a exploatat sexual în Spania; fiecare dintre inculpați a folosit violența fizică, anihilând astfel voința victimelor care, trezindu-se într-o țară străină, fără posibilitatea de comunicare cu cei din jurul lor și cu atât mai puțin, cu cei de acasă au întrevăzut o singură șansă de supraviețuire, aceea de a se supune exploatatorilor lor. Probele administrate în cauză, respectiv declarațiile părților vătămate - -, - și - și ale martorilor au relevat, printre altele, comportamentul excesiv de agresiv pe care intimații-inculpați îl manifestau față de părțile vătămate, excluzând posibilitatea acestora de a-și apăra libertatea, integritatea fizică și psihică, respectiv de a se adresa autorităților competente. În plus, intimata-inculpată Gai gnorat în mod vădit autoritatea legii prin continuarea încălcării ei, multiplele condamnări la pedeapsa închisorii care i-au fost aplicate, în special, pentru infracțiunea de înșelăciune nefiind de natură să-și atingă scopul preventiv, inducerea în eroare fiind una din modalitățile pe care le folosea pentru recrutarea părților vătămate.
Împrejurarea că părțile vătămate -, și au fost deja audiate într- cauză aflată pe rolul Tribunalului Gorj este reală, însă în respectiva cauză nu sunt cercetați toți inculpații trimiși în judecată de DIICOT - Biroul TERITORIAL VÂLCEA și prin urmare depozițiile lor nu se referă la activitatea infracțională a inculpaților din prezenta cauză ( de altfel este vorba de două grupuri diferite ce au acționat în perioade de timp diferite, activitățile lor infracționale fiind tangențiale, fără însă a se suprapune).
În ce privește rezonabilitatea duratei procedurii, aceasta trebuie apreciată în concret de la caz la caz. În speța dedusă judecății, multitudinea părților din proces, împrejurarea că activitatea infracțională a intimaților - inculpați s-a desfășurat, atât în țară, cât și în străinătate, intervalul mare de timp în care s-a derulat și nu în ultimul rând, persoana inculpaților care, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești au încercat să încheie înțelegeri frauduloase cu părțile vătămate - în acest sens, relevante fiind declarațiile părților vătămate și - se circumscriu cerințelor legislației și jurisprudenței europene referitoare la respectarea rezonabilității duratei procedurii.
Nu lipsit de relevanță este și faptul că menținerea în continuare în stare de arest preventiv a intimaților inculpați se impune și pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal. Datorită încercării inculpaților sau a rudelor acestora de a influența persoanele vătămate și după arestare, după primele declarații date în fața organelor de urmărire penală în prezența unui apărător ales, părțile vătămate - și și-au retractat depozițiile inițiale sub motivația neconvingătoare că au fost determinate să adopte această atitudine, de anumite dușmănii intervenite între ele și de dorința de răzbunare, aspecte de natură a infirma concluzia instanței de fond în sensul că nu sunt probe că inculpații ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Aspectul susmenționat este de natură a crea temerea că oricare din intimații-inculpați, aflat în stare de libertate, s-ar comporta de o manieră de natură a împiedica aflarea adevărului, de a încerca să determine persoane ale căror declarații pot fi considerate ca fiind relevante pentru justa soluționare a cauzei să denatureze realitatea, cu atât mai mult cu cât, cercetarea judecătorească nu este finalizată, până în prezent fiind audiate doar patru părți vătămate.
Modul în care se reține că intimații-inculpați au comis infracțiunile de săvârșirea cărora sunt bănuiți demonstrează că traficarea prin exploatare sexuală a devenit un mod de viață pentru ei, iar măsurile luate de autoritățile judiciare străine ( fiind cercetați pentru fapte similare în Spania, inculpata G, fiind arestată preventiv o perioadă îndelungată, procedurile judiciare pornite împotriva lor fiind abandonate) sau române ( intervenția organelor judiciare din G) în ceea ce-i privește, nu au schimbat cu nimic această atitudine.
Relevant este faptul că intimatul-inculpat G, în absența unei ocupații licite, a dobândit cel puțin 5 imobile, autoturisme de lux și importante cantități de aur, în sarcina lui reținându-se și infracțiunea de spălare banilor a căror proveniență o reprezintă traficul de persoane în Spania, pe care l-a coordonat și l-a practicat în mod nemijlocit.
În consecință, constatând că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a intimaților inculpați și că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.139 din Codul d e procedură penală, în baza art.38515pct.2 lit.d) din Codul d e procedură penală, se va admite recursul declarat de parchet, se va casa în parte încheierea, se va înlătura dispoziția de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaților cu obligarea de a nu părăsi localitatea, cu toate consecințele și, în baza art.3002rap.la art.160 din Codul d e procedură penală se va constata legalitatea și temeinicia arestării preventive a intimaților-inculpați G, G, G, G și G și se va menține această măsură preventivă.
Potrivit dispozițiilor art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, DIRECȚIA DE ÎNVESTIGARE A ÎNFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - BIROUL TERITORIAL VÂLCEA, împotriva încheierii din 2 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea recurată.
Rejudecând, înlătură dispoziția de înlocuire a arestării preventive a inculpaților cu obligarea de a nu părăsi localitatea cu toate consecințele.
În baza art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod procedură penală, constată legalitatea și temeinicia arestării preventive a intimaților inculpaților:, fostă, fiica lui si, născută la data de 22.01.1951 în C, județul O, cu domiciliul în orașul,-, județul V, CNP--, aflată în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul A, G (fostă zisă ), fiica lui și, născută în data de 29.02.1972, în C, jud. O, cu domiciliul în or.,-, jud.V, CNP -, aflată în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul A; G, fiul lui și, născut în data de 20.12.1975, în C, jud. O, cu domiciliul în or.,-, jud. V, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul A; G, fiul lui si, născut la data de 19.01.1977 in C, județul O, CNP--, domiciliat în orașul,-, județul V, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul A; G (fostă ), fiica lui și, născută în data de 10.09.1982, în C, jud. O, cu domiciliul în,- A, jud. V, cu CNP -, aflată în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul A, și menține această măsură.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04 decembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - G -
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
4 ex./15.12.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Elena Minodora Rusu, Teodora
