Însușirea bunului găsit (art. 216 cod penal). Decizia 171/2008. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - contestație în anulare -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE PENALĂ NR. 171

Ședința publică din data de 7 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Samoilă Viorica

JUDECĂTOR 2: Andronic Tatian Luisa

JUDECĂTOR 3: Ghertner Artur

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea, domiciliată în Focșani,-, județul V, cu domiciliul ales la Cabinet av., din Focșani,-, parter,.24, jud. V, împotriva deciziei penale nr. 138 din 19 martie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - secția penală - în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit: contestatoarea și intimat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosarul cauzei contestatoarea a depus un memoriu.

Constatând contestația în anulare în stare de judecată, instanța a dat cuvântul pentru dezbateri.

Procurorul, față de motivele invocate de contestatoare, a pus concluzii de respingere a contestației în anulare ca nefondată.

Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio potrivit art. 304 Cod procedură penală,

După deliberare,

CURTEA,

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul prezentei instanțe sub nr- din data de 25.03.2008, contestatoarea a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 138 din 19.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA în dosar nr-.

În motivarea contestației, aceasta a arătat că atât instanța de apel, cât și instanța de recurs nu s-au pronunțat asupra unor cauze de încetare a procesului penal prev. de art. 10 lit. f -1Cod procedură penală, cu privire la care existau probe la dosar.

Astfel, era dat în cauză cazul prev. de art. 10 lit. j Cod procedură penală, lipsind sesizarea organului competent, în cauză nefiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa, ca inculpată.

Astfel, deși Tribunalul Suceava, prin decizia penală nr. 122/2006, a admis plângerea formulată conform art. 2781Cod procedură penală, a desființat doar ordonanța nr. 3041/P/2004, fără a se pronunța și asupra rezoluției nr. 673/II/2/2004, prin care se respinsese plângerea formulată împotriva celei dintâi. Astfel, rezoluția nr. 673/II/2/2004, nefiind desființată, își menține autoritatea de lucru judecat.

De asemenea, cum normele de procedură penală sunt de strictă interpretare și dată fiind modificarea competențelor instanțelor în a soluționa cauze, intervenită prin Legea nr. 79/2007 (art. 281pct. 1), hotărârile pronunțate în apel și recurs sunt nule. Având în vedere calitatea sa (avocat), competența de soluționare a cauzei în fond revenea Curții de APEL SUCEAVA. Se impunea așadar o aplicare corectă a normelor de procedură care reglementează competența după calitatea persoanei, prin soluționarea adecvată a conflictului de legi în timp.

În drept, și-a întemeiat prezenta contestație în anulare pe disp. art. 386 lit. c Cod procedură penală.

Analizând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin rezoluția nr. 304/P/2004 din 21.10.2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșanis -a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt și însușirea bunului găsit, prev. de art. 208 al. 1, art. 216 Cod penal, pe considerentul că nu sunt date elemente din care să rezulte că aceasta și-a însușit pe nedrept agenda aparținând avocatului, existând posibilitatea prezentată de susnumita ca aceasta să-i fi fost predată de către o persoană necunoscută.

Prin Rezoluția nr. 1369/II/2/2004 din 30 noiembrie 2004 prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, s-a admis plângerea formulată de avocat și s-a dispus infirmarea rezoluției nr. 304/P/2004 din 21.2004 și reluarea urmăririi penale față de sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal, iar un exemplar al acestei rezoluții împreună cu dosarul cauzei a fost înaintat Poliției mun. Focșani pentru continuarea cercetărilor.

Prin Rezoluția nr. 304/P/2004 din 13.05.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de, pentru săvârșirea infracțiunilor de însușire a bunului găsit și furt, prev. de art. 216 alin. 1 Cod penal și art. 208 alin. 1 Cod penal.

Prin Rezoluția nr. 673/II/2/2005 din 14 iunie 2005 Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșanis -a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată de av. împotriva rezoluției nr. 304/P/2004 din 13.05.2005.

Împotriva măsurilor dispuse de procuror, în conformitate cu prev. art. 278/1 Cod procedură penală, a formulat plângere petentul, care a motivat că intimata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de însușire a bunului găsit, prev. de art. 216 alin. 2 Cod penal, întrucât s-a aflat în posesia agendei de serviciu în perioada 5.01.2004-11.02.2004, având cunoștință despre identitatea proprietarului agendei, aceasta fiind consemnată chiar pe prima filă a agendei.

Prin încheierea din 13.10.2005, Înalta Curte de Casație și Justiție - secția penală, a admis cererea formulată de petiționara, pentru strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 5271/2005 a Judecătoriei Focșani, dispunându-se strămutarea judecării cauzei la Judecătoria Vatra Dornei, cu menținerea actelor îndeplinite la instanța de la care s-a strămutat judecarea cauzei.

Prin sentința penală nr. 379 din 30 noiembrie 2005, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. 2047/2005, în temeiul art. 278/1 Cod proc. penală, s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul, făptuitoare fiind.

Prin decizia penală nr. 122 din 16.02.2006, Tribunalul Suceavaa admis recursul declarat de petent a casat în totalitate sentința menționată și în rejudecare a admis plângerea formulată de acesta, a desființat Rezoluția nr. 304/P/2004 din 13.05.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru a soluționa fondul pricinii având ca obiect infracțiunea prev. de art. 216 Cod penal, inculpată fiind, iar parte vătămată.

Prin sentința penală nr. 292 din 13.10.2006 a Judecătoriei Vatra Dornei, inculpata, a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 216 al. 1 Cod penal la pedeapsa de 3000 lei amendă penală, atrăgându-i-se atenția asupra disp. art. 631Cod penal și obligată să restituie părții vătămate agenda de serviciu pe anul 2003.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel partea vătămată și inculpata.

Prin decizia penală nr. 516 din 28.12.2008 Tribunalul Suceavaa admis apelul inculpatei, a desființat în totalitate sentința penală apelată și în rejudecare a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art. 216 al. 1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 216 al. 2 Cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, inculpata a fost achitată pentru săvârșirea infracțiunii de însușire a bunului găsit, prev. de art. 216 al. 2 Cod penal.

Acțiunea civilă exercitată de partea vătămată a fost respinsă ca nefondată.

Totodată, s-a dispus respingerea apelului declarat de partea vătămată, ca nefondat.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat recurs atât partea vătămată, cât și inculpata.

Inculpata a solicitat casarea sentinței și a deciziei penale, iar pe fond, achitarea sa în temeiul art. 10 lit. a Cod procedură penală, motivat de următoarele aspecte:

- nelegalitatea prev. de art. 3859pct. 1 Cod procedură penală rap. la art. 281pct. 1 lit. b Cod procedură penală modificat prin Legea 79/2007 și principiul de drept penal potrivit căruia legea de procedură este de imediată aplicare. În consecință, hotărârile instanței de fond și apel sunt nule, fiind pronunțate de instanțe necompetente material;

- nelegalitatea prev. de art. 3859pct. 2,10,12 Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală cu aplic. art. 197 al. 2 Cod procedură penală, potrivit cărora urmează a se dispune achitarea, întrucât sentința și decizia sunt nule pentru că instanța de recurs, care a dispus judecarea în calitate de inculpată, a omis să se pronunțe și asupra rezoluției 673/II/2/2005 din 14.06.2005, prin care s-a respins plângerea împotriva neînceperii urmăririi penale. Desființarea în recurs numai a rezoluției 304/P/2004 din 13.05.2005 împiedica sesizarea legală a instanței de fond și a celei din apel pentru fapta pentru care s-a dat soluția de condamnare la fond și achitare, în apel;

- nulitatea hotărârilor, prev. de art. 3859pct. 2 Cod procedură penală, cu referire la art. 2781pct. 8 lit. c, instanța de fond nefiind sesizată legal prin decizia Tribunalului Suceava, decizie prin care s-a omis să se dispună începerea urmăririi penale;

- nulitatea hotărârilor în temeiul art. 3859pct. 10, 12 Cod procedură penală, art. 6 și 17 din Convenția Europeană, Statutul profesiei de avocat și Legea 51/1991, Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană, dispoziții din conținutul cărora rezultă că exercițiul avocaturii nu se limitează la executarea fidelă a unui mandat în cadrul legii, ci este un mijloc esențial de apărare a drepturilor omului. În consecință, achitarea pe art. 10 lit. a se impune și prin examinarea fondului cauzei.

Partea vătămată a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și, în rejudecare, să se dispună condamnarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 216 al. 2 Cod penal și admiterea acțiunii civile, respectiv a pretențiilor formulate.

Prin decizia penală nr. 138 din 17.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA în dosarul nr-, s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpata și de partea civilă .

Pentru decide astfel, a reținut instanța de recurs, printre altele, că:

"Prin Legea 79/2007 au fost modificate disp. art. 281pct. 1 lit. b Cod procedură penală, în sensul că avocații sunt judecați, în primă instanță, de Curtea de Apel.

Această lege a intrat însă în vigoare la data de 6.04.2007, deci după pronunțarea instanței de fond cu privire la cauza dedusă judecății. În cazul în care, după soluționarea cauzei în primă instanță și sesizarea instanței de control judiciar, intervine o modificare legislativă a competenței după calitatea persoanei - care atribuie competența de judecată în primă instanță unei instanțe superioare și nu conține dispoziții tranzitorii - calea de atac se judecă de instanța de control judiciar sesizată, fiind aplicabilă regula proximității instanțelor de control judiciar, rezultă din prevederile art.27 pct.2, art.281pct.2, 3 și art.29 pct.2 Cod procedură penală.

În acest fel, excepția necompetenței după calitatea persoanei invocată de inculpat este nefondată.

Cu privire la nelegala sesizare a instanței de fond și apel, de remarcat că prin decizia penală nr.122/17.02.2006 Tribunalul Suceavaa admis recursul declarat de partea vătămată și în temeiul art.2781alin.8 lit. c Cod procedură penală, a trimis cauza Judecătoriei Vatra Dornei pentru a soluționa fondul pricinii având ca obiect infracțiunea prev. de art.216 Cod penal.

Potrivit alin.9 al art.2781Cod procedură penală, în cazul prevăzut în alin.8 lit.c actul de sesizare a instanței îl constituie plângerea persoanei nemulțumită de rezoluția procurorului.

Având în vedere că plângerea formulată în temeiul art.2781Cod procedură penală este asimilată unei căi de atac și coroborând dispoziția legală prev. la alin.9 cu disp. art.38518Cod procedură penală, instanța de fond era obligată să se conformeze hotărârii instanței de recurs și să judece cauza pe fond.

Este adevărat că prin decizia nr.48/2007 a, pronunțată în recursul în interesul legii s-a stabilit că în cazul neînceperii urmăririi penale instanța investită nu poate pronunța soluția prev. de art.2781alin.8 lit.c Cod procedură penală, însă această decizie a fost dată ulterior sesizării Judecătoriei Vatra Dornei cu judecarea cauzei pe fond.

Inculpata a invocat și faptul că instanța de recurs care a trimis cauza pentru judecare pe fond nu a desființat și rezoluția prim-procurorului nr.673/II/2/2005 și în acest fel era împiedicată sesizarea legală a judecătoriei.

Această susținere este nefondată pe considerentul că, potrivit art.2781Cod procedură penală plângerea se face în fața judecătorului împotriva rezoluției procurorului de netrimitere în judecată, ori, în cauză propunerea de neîncepere a urmăririi penale s-a dat prin rezoluția nr.304/P/2004 din 13.05.2005, prin urmare corect s-a dispus doar desființarea acesteia.

Plângerea formulată la procurorul ierarhic superior celui care a dat rezoluția constituie o procedură prealabilă instituită de disp. art.278 Cod procedură penală, obligatorie, însă atâta timp cât prin rezoluția acestuia nu se schimbă soluția dată de procuror, nu se impune și desființarea acesteia".

Potrivit disp. art. 386 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, împotriva unei hotărâri penale definitive se poate face contestație în anulare când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f -1Cod procedură penală, cu privire la care existau probe în dosar.

După cum rezultă din aspectele mai sus-arătate, motivele invocate de către contestatoare în prezenta cauză au fost susținute de către aceasta și înaintea instanței de recurs, fiind analizate pe larg, conform celor anterior citate, în considerentele deciziei penale nr. 138 din 17.03.2008 a Curții de APEL SUCEAVA.

De asemenea, din actele și lucrările dosarului nu rezultă existența vreunei alte cauze de încetare a procesului penal, dintre cele prevăzute de art. 10 alin. 1 lit. f -1Cod procedură penală.

În plus, pe calea contestației în anulare nu pot fi aduse critici hotărârii atacate sub aspectul competenței de soluționare a cauzei, acesta necircumscriindu-se niciunui caz de casare dintre cele expres și limitativ prevăzute de art. 386 lit. a-e Cod procedură penală.

Așa fiind, Curtea, constatând neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestatoarea, o va respinge ca atare.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea, domiciliată în Focșani,-, județul V, cu domiciliul ales la Cabinet av., din Focșani,-, parter,.24, jud. V, împotriva deciziei penale nr. 138/19.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA în dosarul nr-, ca nefondată.

Obligă contestatoarea la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 7.04.2008.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red. SV

Tehnored. TD

10.04.2008/2 ex.

Președinte:Samoilă Viorica
Judecători:Samoilă Viorica, Andronic Tatian Luisa, Ghertner Artur

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Însușirea bunului găsit (art. 216 cod penal). Decizia 171/2008. Curtea de Apel Suceava