Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 109/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 109
Ședința publică din data de 09 februarie 2009
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 3: Mihai
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror Curtea din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul, fiul lui G și, născut la 24.08.1955, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni împotriva sentinței penale nr. 571 din 09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care, a fost respinsă cererea de întrerupere executare pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 235/05.06.2003 pronunțată de Tribunalul Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 5299 din 18.11.2003 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca neîntemeiată.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul condamnat, în stare de deținere, asistat din oficiu avocat din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațială nr. 502, depusă la dosar, fila 10.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, având cuvântul pentru recurentul condamnat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul condamnat, critică sentința penală nr, sentinței penale nr. 571 din 09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de întrerupere executare pedepsei întemeiată pe disp. art. 455 rap.la art. 453 lit. c Cod procedură penală, susținând că acesta suferă de mai multe boli care îl pun în imposibilitatea de a mai putea executa pedeapsa. În acest sens, solicită a fi avut în vedere raportul de expertiză medico-legală întocmit de INML B, care concluzionează că inculpatul este inapt de efort și necesită evaluări periodice în sfera cardio-vasculară.
Mai subliniază că inculpatul nu beneficiază de un tratament corespunzător bolilor de care suferă în rețeaua penitenciarului.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și pe fond admiterea cererii de întrerupere executare pedeapsă pentru a da posibilitatea acestuia să beneficieze de un tratament corespunzător în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se avea în vedere concluziile raportului expertiză medico-legală întocmit de INML B potrivit cărora acesta poate beneficia de tratament în rețeaua Administrației Naționale a Penitenciarelor, respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței penale nr. 571 din 09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova ca temeinică și legală.
Recurentul condamnat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, susținând că nu a beneficiat de tratamentul medical de care are nevoie pentru bolile de care suferă și că aproximativ tot anul 2008 a fost internat în Penitenciarul Spital Jilava.
De asemenea, în perioada 02.12.2008 - 17.01.2009 nu a beneficiat de niciun fel de tratament medicamentos, că a suferit patru infarcturi și că viața sa este pusă în pericol.
CURTEA,
Prin sentința penală nr. 571/2008 Tribunalul Prahovaa respins ca nefondată cererea condamnatului privind întreruperea executării pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 235/05.06.2003 a Tribunalului Prahova, obligându-l totodată la 692 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel tribunalul a preciat că în prezent condamnatul se află în executarea unei pedepse de 15 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 234/2003 a Tribunalului Prahova.
Se mai arată că în urma unei expertize medicale efectuate pe parcursul soluționării cauzei, INML Minovici B, a menționat în raportul întocmit că suferă de: cardiopatie ischiemică cronică dureroasă cu sechele de infarct miocardic inferior, bloc minor de ram drept, de efort; hipertensiune arterială esențială stadiul II; abdomen operat în anul 1992, stenoză pilorică, afecțiuni care însă pot fi tratate în rețeaua sanitară a ANP. S-a mai precizat că acesta este inapt de efort și necesită reevaluări periodice de specialitate în sfera cardio-vasculară.
Față de acestea tribunalul a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a dispune întreruperea executării pedepsei.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs condamnatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea acestei căi de atac, se arată că deși în rețeauna sanitară a ANP există personal și probabil tehnică, totuși tratarea acestor afecțiuni este aproape imposibilă deoarece nu li se asigură medicamentația corespunzătoare.
Astfel, recurentul solicită să fie lăsat să se trateze în stare de libertate deoarece față de afecțiuniule sale și la modul în care este tratat în penitenciar apreciază că nu are șanse de a trăi.
Examinând recursul formulat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și conform art. 385/6 C.P.P. Curtea apreciază că această cale de atac este nefondată pentru următoarele motive.
Textul de lege care reglementează cererea condamnatului menționează că "executarea pedepsei poate fi întreruptă când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei".
Așa cum și instanța de fond a arătat Comisia medicală din cadrul INML a precizat fără putință de interpretare că asistența medicală îi poate fi asigurată condamnatului și în rețeaua sanitară ANP, iar întreruperea executării pedepsei din punct de vedere exclusiv medical ar fi nejustificată.
Având în vedere cele două aserțiuni de mai sus, Curtea apreciază că nu se poate trece în această situație peste dispozițiile medicilor legiști cât și față de textul de lege menționat motiv pentru care constată că soluția instanței de fond este temeinică și legală.
Pentru aceste considerente Curtea în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul, fiul lui G și, născut la 24.08.1955, deținut în Penitenciarul Mărgineni împotriva sentinței penale nr. 571 din 09.12.2008 a Tribunalului Prahova.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 09.02.2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - - -
Grefier,
4 ex/ 13. 02.2009
Red. FT
Tehnored. ET
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu, Mihai
