Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 194/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 194
Ședința publică din data de 20 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
Grefier- - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul, fiul lui și, născut la 12 septembrie 1955, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 583 din 30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost respinsă cererea de întrerupere executare pedeapsă formulată de acesta, privind pedeapsa de 22 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 571/22.12.2003 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 2206/23.04.2004 a ÎCCJ ca neîntemeiată.
Cauza la a doua strigare, după ce recurentul condamnat a luat cunoștință de actele și lucrările dosarului în prezența apărătorului desemnat din oficiu.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns condamnatul asistat de avocat în substituirea apărătorului desemnat din oficiu din Baroul Prahova conform delegației nr. 7625/2007 aflată la fila 8 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat a luat a luat legătura cu recurentul și apoi având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurent solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond admiterea cererii de întrerupere executare pedeapsă.
Față de faptul că recurentul nu prezintă pericol social pentru ordinea publică, de starea sănătății sale care impune tratarea sa în rețeaua Ministerului Sănătății și nu în rețeaua penitenciarelor, se impune admiterea cererii de întrerupere executare pedeapsă.
Arată că deși condamnatul a solicitat o contraexpertiză nu au fost luate în calcul de instanța de fond afecțiunile de care suferă acesta, neefectuându-se un examen medical complet în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, motivat de faptul că afecțiunile de care suferă condamnatul pot fi tratate în rețeaua penitenciară, nefiind necesară întreruperea executării pedepsei.
Recurentul condamnat având ultimul cuvânt, solicită să îi fie admisă cererea de întrerupere a executării pedepsei, să fie expertizat medical, deoarece expertiza făcută nu a cuprins toate bolile de care suferă și să fie tratat în rețeaua Ministerului Sănătății, având în vedere că în penitenciar nu se fac controale eficiente.
Arată că a fost diagnosticat cu adenom de prostată, suferă și de alte afecțiuni și nu este tratat corespunzător pentru bolile de care suferă.
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.583 din 30 octombrie 2007 Tribunalului Prahovas -a respins, ca neîntemeiată, cererea condamnatului, fiul lui și, născut la data de 12.09.1955, deținut în Penitenciarul Ploiești, privind întreruperea executării pedepsei de 22 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.571/22 decembrie 2003 aceleiași instanțe, definitivă prin decizia penală nr.226/23 aprilie 2004 J și l-a obligat la plata sumei de 240 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărâ astfel instanța de fond a reținut că petentul condamnat a solicitat întreruperea executării pedepsei pe motive medicale însă expertiza medico-legală nr. 47/24 05.2007 întocmită de Serviciul de Medicină Legală P concluzionează că afecțiunile de care suferă condamnatul pot fi tratate atât în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății cât și în rețeaua sanitară a penitenciarelor astfel că nu se justifică întreruperea executării pedepsei.
Împotriva acestei hotărâri condamnatul a declarat recurs, în termen legal, susținând în esență că suferă de adenom de prostată, că nu a fost examinat pentru această afecțiune cu ocazia întocmirii expertizei medico-legală și că nu se poate trata în rețeaua penitenciarelor, solicitând admiterea recursului, casarea sentinei și pe fond întreruperea executării pedepsei pentru a se trata în rețeaua Ministerului Sănătății.
Recursul este nefondat.
Întreruperea executării pedepsei privative de libertate se poate dispune când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei iar instanța apreciază că lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, așa cum rezultă din interpretarea disp.art-453 alin.1 lit.a C.
În speță, condamnatul aflat în executarea unei pedepse de 22 ani închisoare a solicitat întreruprerea executării pedepsei susținând că suferă de anumite afecțiuni care nu pot fi tratate în rețeaua sanitară a penitenciarelor.
Pentru stabilirea stării de sănătate a condamnatului, dacă acesta se află în imposibilitatea executării pedepsei, care sunt afecțiunile de care suferă, dacă aceste afecțiuni pot fi tratate sau nu în regim de detenție și dacă se impune întreruprea executării pedepsei, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale și prin raportul medico-legal nr.47/25.10. 2007 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală, (fila 71 dosar fond), în urma examinării nemijlocite a condamnatului la data de 24 mai 2007 în comisia de expertiză medico-legală pentru amânarea /întreruperea executării pedepsei se concluzionează că petentul condamnat prezintă diagnosticul de " gastroduodenită cronică; tulburare de personalitate; discopatie lombară; spondiloză cervicală; microlitiază renală; hemoroiz micști; miopie și hipermetropie" afecțiuni care pot fi tratate atât în rețeaua sanitară a Administrației Penitenciarelor cât și în rețeaua Ministerului Sănătății.
De asemenea se mai arată că petentul condamnat a fost internat în mod repetat în B- și Colibași în lunile octombrie 2006, ianuarie -februarie și aprilie 2007,s-au efectuat analize și investigații și față de posibilitățile terapeutice disponibile în reațeaua sanitară P, nu se justifică întreruperea executării pedepsei, condamnatul poate să continue tratamentul afecțiunilor prezentate conform indicațiilor medicale de specialitate.
Cum, din raportul de expertiză medico-legală întocmit nu rezultă că petentul condamnat se află în imposibilitatea continuării executării pedepsei privative de libertate din motive medicale și având în vedere gravitatea infracțiunii pentru care inculpatul a fost condamnat, Curtea constată că în mod justificat instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art.453 alin.1 lit.a pentru C.P.P. admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Susținerile condamnatului că la întocmirea raportului medico-legal nu a fost examinat pentru toate afecțiunile de care suferă este lipsită de temei față de expertiza medico-legală întocmită la data de 24 mai 2007 (fila 33 dosar fond), din cuprinsul căreia rezultă că deținutul a fost expertizat în mod nemijlocit, că s-a ținut seama de toate afecțiunile pe care acesta le prezintă inclusiv de "adenom de prostată", concluzionându-se că din punct de vedere medical nu se impune întreruperea executării pedepsei, condamnatul putând continua tratamentul afecțiunilor prezentate în regim privativ de libertate.
De asemenea nu se justifică efectuarea unei noi expertize medico-legale având în vedere că recurentul condamnat a fost expertizat din punct de vedere medical în mod nemijlocit, că au fost efectuate analize de specialitate și pentru tratarea afecțiunilor a fost internat în unitățile spitalicești ale penitenciarelor, stabilindu-i-se tratament corespunzător.
În raport de considerentele sus arătate Curtea constată că hotărârea atacată este legală și teminică și pe cale de consecință critica formulată fiind neîntemeiată, recursul declarat va fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 385 /15 pct.1 lit.b C.P.P. cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conf. art.192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul, deținut în Penitenciarul Ploiești, județul P, împotriva sentinței penale nr.583 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului d e Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 februarie 2008.
Președinte Judecători
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. EZ
Tehnored. AF
2ex/25.02.2008
f- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu, Ioana Nonea, Elena Negulescu
