Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 355/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 355
Ședința publică din data de 07 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul, fiul lui și, născut la 04.03.1989, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 130 din 28.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care, în baza art. 456 Cod procedură penală rap. la art. 455 și art. 453 lit. c Cod procedură penală s-a respins ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnat cu privire la pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 105 din 14.03.2006 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 16 din 22.05.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul condamnat, în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat în substituirea apărătorului desemnat din oficiu G din cadrul Baroului P, potrivit delegației de reprezentare nr. 3106/ 2008 depusă la dosar, fila 7.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței, avocat a luat legătura cu recurentul condamnat și apoi având cuvântul arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru condamnat solicită admiterea recursului declarat de acesta, casarea sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei, pe o perioadă de 3 luni.
Critică soluția instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală. Inculpatul are o situație familială grea, fiind singurul întreținător al familiei, mama acestuia nu are serviciu și imobilul în care locuiește familia este proprietatea bunicilor.
Ancheta efectuată de autoritatea tutelară a relevat faptul că aceștia au o situație economică precară, un standard de viață sub medie, concluzia raportului fiind favorabilă întreruperii executării pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului, motivat de faptul că, concluzia anchetei sociale efectuată în cauză nu este obligatorie pentru instanță în soluționarea cauzei.
Condamnatul are un frate major care se poate ocupa de întreținerea familiei.
Recurentul condamnat având ultimul cuvânt lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 130 din 28.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în baza disp. art. 456 Cod proc. penală, rap. la art. 455 și art. 453 lit. c Cod proc. penală, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 04.03.1989, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, cu privire la pedeapsa de 8 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 105/14.03.2006 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 16/22.05.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
Prin aceeași hotărâre, condamnatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv pentru onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut pe baza probatoriilor administrate în cauză, următoarele:
Condamnatul, fiul lui și, născut la data de 04.03.1989, în prezent aflat în Penitenciarul Ploieștia solicitat întreruperea executării pedepsei de 8 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 105/14.03.2006 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 16/22.05.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI, susținând în motivarea cererii că mama sa este bolnavă iar casa în care locuiește este deteriorată și necesită reparații.
În dovedirea cererii au fost depuse înscrisuri și s-a solicitat efectuarea unei anchete sociale la domiciliul condamnatului, probă încuviințată și administrată de prima instanță.
Examinând cererea de întrerupere executare pedeapsă în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 105/14.03.2006 pronunțată de Tribunalul Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 16 din 22 mai 2006 Curții de APEL PLOIEȘTI, condamnatului i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 211 alin. 1 și alin. 21lit. b Cod penal și art. 174 Cod penal rap. la art. 176 lit. d cod penal, fiecare cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal și art. 109 Cod penal.
De asemenea, s-a reținut pe baza anchetei sociale efectuate în cauză, că recurentul mai are un frate în vârstă de 17 ani, care locuiește cu tatăl său în, părinții condamnatului fiind despărțiți din anul 1997.
Totodată, din aceleași referat s-a reținut că mama condamnatului locuiește într-un imobil format din 5 camere, fără dependințe, împreună cu alte patru surori ale acesteia, toate fiind majore și trăind în concubinaj. Condițiile socio-economice ale familiei sunt precare, standardul de viață al membrilor familiei fiind sub medie.
În raport de probele administrate, tribunalul a apreciat că cererea formulată de condamnat este neîntemeiată, întrucât mama acestuia nu se află într-o situație specială care să necesite prezența acestuia în domiciliu, iar condițiile de viață nu se pot îmbunătăți, această stare de fapt fiind preexistentă arestării fiului său, astfel că, în baza disp. art. 455 rap. la art. 453 lit. c Cod proc. penală, a respins cererea condamnatului de întrerupere a executării pedepsei ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței penale nr. 130 din 28.02.2008 a declarat recurs în termen condamnatul, care a criticat hotărârea pronunțată de nelegalitate și netemeinicie, fără a arăta în scris motivele pentru care a promovat această cale de atac.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurent a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea cererii de întrerupere executare pedeapsă pe o perioadă de 3 luni, susținând că familia condamnatului are o situație materială precară, acesta fiind singurul întreținător al familiei.
Condamnatul personal a lăsat la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului.
Curtea, examinând sentința recurată, în raport de criticile invocate, circumscrise cazului de casare prev. de art. 3859pct. 18.C.P.P., pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept astfel cum cer disp. art. 3856alin. 3.C.P.P. constată că recursul declarat de condamnat este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Condamnatul a solicitat întreruperea executării pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 105/14.03.2006 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 16/22.05.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI, susținând că are o situație familială grea, mama sa este bolnavă iar casa în care locuiește este deteriorată și necesită reparații.
Potrivit disp. art. 455 rap. la art. 453 alin. 1 lit. c C.P.P. executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă cel mult 3 luni și numai o singură dată, când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că recurentul se află în executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 105/14.03.2006 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 16/22.05.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI, pe care o execută în Penitenciarul Ploiești, fiind arestat preventiv la data de 25.10.2005.
Ancheta socială efectuată în cauză și remisă primei instanțe de către Primăria orașului cu adresa nr. 1429/19.02.2008, relevă faptul că recurentul mai are un frate în vârstă de 17 ani, care locuiește cu tatăl său în, părinții condamnatului fiind despărțiți din anul 1997.
Totodată, din aceleași referat rezultă că mama condamnatului locuiește într-un imobil format din 5 camere, fără dependințe, împreună cu alte patru surori ale acesteia, toate fiind majore și trăind în concubinaj. Condițiile socio-economice ale familiei sunt precare, standardul de viață al membrilor familiei fiind sub medie.
În raport de mijloacele de probă administrate în cauză și la care s-a făcut referire anterior, rezultă, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, că petentul nu a făcut dovada unor împrejurările speciale, de natura celor la care se referă art. 453 alin. 1 lit. C.P.P. și care ar justifica întreruperea executării pedepsei întrucât, deși situația socială și locativă a familiei condamnatului este precară, aceasta este preexistentă momentului încarcerării acestuia.
De asemenea, din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că petentul mai are un frate, aflat la vârsta majoratului și care, în opinie Curții, ar putea constitui un ajutor important pentru mama sa, bolnavă și fără loc de muncă.
Cererea de întrerupere a executării pedepsei se privește ca neîntemeiată și din perspectiva perioadei relativ scurte de timp, de numai 3 luni de zile, în care ar putea fi admisă o astfel de cerere, apreciindu-se că petentul nu ar putea contribui în mod esențial la îmbunătățirea situației familiei sale, câtă vreme din actele dosarului rezultă că acesta a absolvit numai 4 clase și prin urmare nu are o pregătire profesională care să îi permită obținerea de venituri sigure și nici experiența necesară în practicarea vreunei meserii, față de vârsta tânără pe care o are.
Pentru considerentele expuse, Curtea, constatând că soluția instanței de fond este legală și temeinică, iar criticile invocate de condamnat nu se justifică, în baza disp. art. 38515pct. 1 lit. b va C.P.P. respinge recursul ca nefondat, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat, conform disp. art. 192 alin. 2.
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 4 martie 1989, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr.130/28.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 aprilie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - - - -
Fiind plecată în CO
prezenta se semnează de
președintele de complet
Grefier,
- -
Red. NI
Tehnored. GM
4 ex./15.04.2008
Dosar fond nr- Tribunalul Prahova
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Elena Negulescu, Elena Zăinescu
