Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 391/2009. Curtea de Apel Ploiesti

CURTEA DE APEL

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI

DOSAR. Nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 391

Ședința publică din data din data de 01 iunie 2009

PREȘEDINTE: Teișanu Florentin

JUDECĂTORI: Teișanu Florentin, Frățilescu Paul Mihai Tudoran

- - - -

GREFIER -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul, fiul lui - și, născut la 25.10.1974, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 178 din 06 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de întreruperea executării pedepsei de 13 (treisprezece) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 522/2006 a Tribunalului București - Secția I Penală.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - condamnat, personal aflat în stare de deținere și asistat de apărător din oficiu, avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației de la dosar nr. 2903, fila 7 dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Cu acordul instanței, s-a luat legătura de apărătorul desemnat din oficiu, cu recurentul- condamnat arestat.

Avocat desemnat din oficiu și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.

Curtea, declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocat având cuvântul pentru recurentul- condamnat solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate în cauză, în sensul admiterii cererii de întreruperea executării pedepsei pentru o perioadă de 3 luni.

Se solicită acest lucru de către recurentul-condamnat, având în vedere că sunt suficiente acte medicale la dosar din care rezultă că acesta are probleme de natură stomatologică și are nevoie de o intervenție chirurgicală în domeniu, precum și faptul că la dosar se află acordul unui cabinet medical care se angajează să facă această intervenție.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea soluției pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.

Din concluziile raportului de expertiză medico legală, rezultă că afecțiunile de care suferă condamnatul pot fi tratate în rețeaua sanitară a Administrației Națională a Penitenciarelor.

Împrejurările invocate de condamnat nu sunt de natură a produce consecințe grave asupra condamnatului și nu se impune întreruperea executării pedepsei.

Recurentul - condamnat având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei pentru o perioadă de 3 luni, pentru a-și rezolva problemele de natură stomatologică.

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față:

Prin sentința penală nr. 178 din 6 aprilie 2009 a Tribunalului Dâmbovița, în baza art. 455 C.P.P. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de întreruperea executării pedepsei de 13 (treisprezece) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 522/2006 a Tribunalului București - Secția I Penală.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată la Judecătoria Moreni sub nr-, condamnatul, fiul lui - și, născut la data de 25 octombrie 1974, CNP -, deținut în Penitenciarul Ploieștia solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună întreruperea executării pedepsei de 13 ani închisoare, invocând motive medicale.

În motivarea cererii condamnatul a arătat că se află la Penitenciarul Mărgineni în executarea unei pedepse de 13 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 552/2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, dar că starea sănătății sale nu-i permite continuarea executării pedepsei, boala de care suferă necesitând a fi tratată într-o unitate spitalicească din afara sistemului penitenciar.

Prin sentința penală nr. 622/2.07.2008, pronunțată de Judecătoria Moreni, în dosarul nr-, s-a admis - în baza art. 456 Cod procedură penală rap. la art. 455 și art. 453 alin.1 lit.a Cod procedură penală - excepția necompetenței materiale a instanței și în consecință, în baza art. 42 Cod procedură penală, s- declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Morenia reținut că petentul condamnat se afla încarcerat la data promovării cererii în Penitenciarul Mărgineni, și cum potrivit art. 456 Cod procedură penală, competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanța de executare, respectiv instanța corespunzătoare în grad instanței de executare, s-a apreciat că pentru soluționarea cauzei privind pe petentul condamnat competența aparține Tribunalului Dâmbovița - hotărârea de condamnare a acestuia fiind pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală.

Urmare declinării competenței de soluționare a cauzei, pe rolul Tribunalului Dâmbovițas -a înregistrat dosarul nr-.

Pentru justa soluționare a cauzei, la solicitarea condamnatului și având în vedere actele medicale prezentate de acesta, instanța a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, care să stabilească boala de care suferă condamnatul și dacă afecțiunile de care suferă acesta îl pun în imposibilitatea executării pedepsei, respectiv dacă aceste afecțiuni pot fi tratate în rețeaua sanitară a Direcției Generale a Penitenciarelor, ori într-o unitate spitalicească din cadrul Ministerului Sănătății.

În aceste condiții a fost întocmit raportul de expertiză medico-legală nr. 13/B/15.01.2009, de către Serviciul de Medicină legală Târgoviște, raport ce a stabilit că petentul condamnat prezintă diagnosticul "edentație maxilară protezată prin lucrare protetică conjunctă funcțională", fiind totodată "în observație sindrom dispeptic ulceros".

În final s-a concluzionat în actul medico-legal, că " afecțiunile sus numitului pot fi tratate în rețeaua sanitară a ANP și nu-l pun pe acesta în imposibilitatea executării pedepsei".

Într-adevăr potrivit disp. art. 455 rap. la disp. art. 453 lit.a Cod penal executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală gravă care face posibilă executarea pedepsei, însă în speța dedusă judecății expertiza medico-legală efectuată concluzionează - după cum s-a expus - că afecțiunile petentului condamnat pot fi tratate în rețeaua sanitară a ANP și nu-l pun pe acesta în imposibilitatea executării pedepsei, fapt ce îndreptățește instanța să aprecieze că cererea formulată este nefondată, motiv pentru care o va respinge ca atare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea ei și admiterea cererii de întreruperea executării pedepsei.

Examinând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate, dar și din oficiu, conform art. 3856alin.3 C.P.P. Curtea va constata că recursul este nefondat.

Astfel, condamnatul solicită întreruperea executării pedepsei de 13 ani închisoare, invocând motive medicale ( art. 453 lit. a C.P.P.).

În aceste condiții, tribunalul a dispus efectuarea expertizei medico-legale, care a stabilit că afecțiunile de care suferă condamnatul ( edentație maxilară protezată prin lucrare protetică conjunctă funcțională) pot fi tratate în rețeaua sanitară a Agenției Naționale a Penitenciarelor și nu-l pune pe acesta în imposibilitatea de a efectua pedeapsa.

Având în vedere dispozițiile art. 453 lit. a și C.P.P. raportul de expertiză medico-legală, Curtea apreciază că în mod corect tribunalul a respins cererea condamnatului, motiv pentru care în baza art. 38515pct.1 lit. B va C.P.P. respinge ca nefondat recursul.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul recursul declarat de condamnatul, fiul lui - și, născut la 25.10.1974, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 178 din 06 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

Obligă recurentul-condamnat la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronuntata in sedinta publica, azi 01 iunie 2009.

Presedinte, JUDECĂTORI: Teișanu Florentin, Frățilescu Paul Mihai Tudoran

Grefier

Red./PM

4 ex/19.06.2009

f- - Tribunalul Dâmbovița

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

Președinte:Teișanu Florentin
Judecători:Teișanu Florentin, Frățilescu Paul Mihai Tudoran

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 391/2009. Curtea de Apel Ploiesti