Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 430/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 430
Ședința publică din data de 17 iunie 2009
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 30 aprilie 1979, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr.145 pronunțată la data de 16 aprilie 2009 de Tribunalul Prahova, prin care, în baza disp. art.456 rap. la art.455 și art.453 lit.c) cod proc. penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de acesta cu privire la întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare aplicată de Tribunalul București, prin sentința penală nr.307/2005.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul, în stare de detenție, personal și asistat de apărător desemnat din oficiu, în substituire pentru avocat, din cadrul Baroului P, cu delegație avocațială nr. 2900/29.05.2009, depusă la fila 7 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu acordul instanței, apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnatul, a luat legătura cu acesta, precizând că recurentul înțelege să solicite acordarea unui nou termen de judecată pentru a putea depune la dosar o serie de înscrisuri cu privire la starea de sănătate a mamei sale, în posesia cărora nu se află în ședința de astăzi.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că se opune cererii formulată de recurent, având în vedere că în cauză s-a mai acordat un termen în favoarea acestuia pentru lispă de apărare, precum și față de concluziile referatului de anchetă socială. Mai arată că nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, raportat la obiectul dosarului, respectiv cerere de întrerupere a executării unei pedepse pe motive socio-familiale și având în vedere că recurentul a mai beneficiat de un termen pentru a-și angaja apărător ales, apreciază că nu se justifică amânarea cauzei, respingând cererea acestuia.
Luând act că nu sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocat, apărător desemnat din oficiu pentru recurentul, arată că acesta a formulat pe rolul Tribunalului Prahovao cerere de întrerupere a executării pedepsei pe probleme sociale, conform disp. art.455 rap. la art.453 lit.c cod proc. penală, cerere ce i-a fost respinsă față de concluziile referatului de anchetă socială.
Se susține că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, deoarece nu s-a avut în vedere faptul că în perioada de 3 luni cât ar întreruperea executării pedepsei condamnatul ar putea să-și ajute familia în reconstrucția imobilului-locuință, meseria sa fiind aceea de zidar.
Totodată, se arată instanța nu a avut în vedere nici starea de sănătate precară a mamei recurentului, pe care în mod sigur o poate ajuta în ipoteza în care i se va admite cererea.
Pentru aceste motive, se solicită admiterea recursului, casarea sentinței Tribunalului Prahova și pe fond, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, formulează concluzii de respingere a recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr.145 pronunțată la data de 16 aprilie 2009 de Tribunalul Prahova, raportat la concluziile referatului de anchetă socială efectuat în fața instanței de fond, din care nu rezultă că executarea în continuare a pedepsei de către condamnat ar avea consecințe deosebit de grave pentru el sau familia sa.
Recurentul condamnat, având cuvântul personal, arată că lasă la aprecierea instanței măsura ce urmează a fi luată în cauză.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 145 din 16 aprilie 2009, Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiată, cererea condamnatului fiul lui și, născut la 30.04.1979, deținut în Penitenciarul Ploiești privind întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 307/2005 a Tribunalului București și l-a obligat la plata sumei de 220 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că petentul condamnat se află în executarea pedepsei de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 307/2005 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 4970/07.09.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și prin cererea formulată a solicitat întreruperea executării acestei pedepse, susținând că starea materială a familiei sale este precară și că mama sa urmează să fie supusă unei intervenții chirurgicale însă a refuzat internarea, deoarece are în întreținere un copil minor, sora petentului și nu are cui să o lase în îngrijire.
În cauză s-a dispus și efectuat anchetă socială la domiciliul condamnatului de către Primăria Sectorului 6 B și din referatul întocmit instanța a reținut că în familia condamnatului nu s-a constatat niciunul din aspectele semnalate de acesta, că părinții petentului au condiții necesare unui trai decent, existând posibilitatea să fie ajutați de cel de al doilea fiu în vârstă de 36 de ani.
Mai mult, instanța a reținut că deși părinții condamantului sunt puternic afectați de situația fiului lor aflat în detenție, totuși aceștia nu doresc ca petentul să-și întrerupă pedeapsa fiind în interesul său să execute întreaga pedeapsă pentru a beneficia de un proces real de reeducare.
Față de această situație, instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 453 lit. c Cod proc. penală pentru întreruperea executării pedepsei, împrejurările invocate de condamnat nu sunt reale și de natură a produce consecințe grave asupra sa sau a familiei sale în cazul continuării executării pedepsei.
Împotriva acestei hotărâri condamnatul a declarat recurs, în termen legal, pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând prin apărătorul desemnat din oficiu că cererea sa este întemeiată, deoarece familia sa are nevoie de sprijin, întrucât locuința este deteriorată și fiind zidar poate să o repare, menționând totodată că starea de sănătate a mamei sale este precară și urmează să fie internată.
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond întreruperea executării pedepsei.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 455 rap. la art. 453 alin. 1 lit. c Cod proc. penală executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă atunci când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave printre altele pentru condamnat și familia acestuia.
În cauză, în mod justificat instanța de fond a reținut că familia condamnatului nu se află într-o împrejurare specială care să impune prezența condamnatului în domiciliu, din ancheta socială efectuată de Primăria Sectorului 6 B la domiciliul familiei condamnatului, filele 21-22 fond, rezultă că părinții acestuia sunt pensionari, locuiesc într-un apartament cu trei camere proprietate personală având toate condițiile necesare pentru un trai decent iar fratele condamnatului în vârstă de 36 de ani, căsătorit, poate să fie un sprijin efectiv pentru părinții petentului.
Deși familia sa este afectată de situația condamnatului pentru faptul că acesta este privat de libertate, părinții condamnatului doresc ca fiul lor să nu-și întrerupă executarea pedepsei și să vină acasă numai după ce execută întreaga pedeapsă și își corectează comportamentul, astfel încât să nu mai greșească niciodată și să nu mai consume droguri.
Susținerea recurentului că locuința părinților săi este deteriorată și necesită reparații este lipsită de temei, întrucât la ancheta socială efectuată s-a constatat că apartamentul părinților este mobilat și întreținut corespunzător iar condițiile igienico-sanitare sunt bune, nefiind necesare reparații capitale.
Aspectele referitoare la starea de sănătate a mamei condamnatului nu s-au confirmat iar în situația în care aceasta este bolnavă, poate să fie sprijinită de cel de al doilea fiu, respectiv, care are obligația să acorde ajutor părinților dacă aceștia au probleme materiale sau de sănătate.
Așa fiind, Curtea constată că în mod corect prima instanță a constatat că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru întreruperea executării pedepsei, pe motive socio-familiale și în consecință, hotărârea atacată fiind legală și temeinică, critica condamnatului se privește ca neîntemeiată urmând ca în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod proc. penală, recursul declarat să fie respins, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. 2 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 145 din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. /Tehnored. GM
4 ex./29.06.2009
. fond - Tribunalul Prahova
Jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu, Ioana Nonea, Elena Negulescu
