Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 495/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ Nr.495/R/2008
Ședința publică de la 19.08.2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Virgil Andreieș
Președintele Curții de Apel Cluj
JUDECĂTORI: Virgil Andreieș, Luminița Hanzer Ioana Cristina
- - -
GREFIER - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj este reprezentat prin PROCUROR
S-a luat spre examinare recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 41 din 23 aprilie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, având ca obiect cerere de prelungire a întreruperii executării pedepsei.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al condamnatului, av., cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind condamnatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul condamnatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței primei instanțe și rejudecând cauza, să se dispună admiterea cererii de întreruperea executării pedepsei aplicate condamnatului întrucât afecțiuniile de care suferă acesta nu pot fi tratate în rețeaua sanitară a penitenciarelor.
De asemenea, arată că recursul este introdus în termen.
Reprezentantul Parchetului, având în vedere că sentința penală nr.41 din data de 23 aprilie 2008 a Tribunalului Sălaj prin care s-a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul, a fost comunicată condamnatului la cele trei adrese cunoscute de instanță la data de 30 aprilie 2008, iar recursul a fost declarat la data de 3.06.2008, precum și faptul că nu sunt întrunite condițiile pentru ca petentul să fie repus în termen, pune concluzii de respingere a recursului ca fiind tardiv formulat.
Apărătorul condamnatului, în replică, arată că petentul nu a formulat recurs în termen din motive medicale.
Reprezentantul Parchetului, în replică, arată că la dosar nu sunt acte din care să rezulte că petentul a fost spitalizat astfel că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a fi repus în termen.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Deliberând reține că prin sentința penală nr. 41 din 23 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălajs -a respins ca nefondată cererea formulată de petentul, fiul lui și, născut la data de 16.05.1969 în, jud. S, domiciliat în,-, jud. H, cu reședința în com.,-, jud. H și,-, jud. H, pentru prelungirea întreruperii executării pedepsei.
Petentul a fost obligat să plătească statului suma de 40 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată la data de 04.02.2008 la Tribunalul Sălaj, condamnatul, fiul lui și, născut la data de 16 mai 1969 în, jud. S, domiciliat în,-, jud.H cu reședința în,-, jud. H și loc.,-, jud. H, a solicitat instanței prelungirea întreruperii executării pedepsei de 19 ani închisoare la care a fost condamnat de Tribunalul Sălaj.
Prin sentința penală 486/1989 petentul a fost condamnat la 19 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal făcându-se aplicarea prevederilor art.71 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută și pedepsită de art.174 Cod penal și tentativă la infracțiunea de omor prevăzută și pedepsită de art.20 Cod penal raportat la art.174 Cod penal aflate în concurs real de infracțiuni.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.623 din 29 mai 1990 Secției Penale a Curții Supreme de Justiție.
Condamnatul a fost arestat preventiv la data de 10 noiembrie 1989 în baza mandatului de arestare preventivă nr.25 din 10 noiembrie 1989 emis de Procuratura Județului S iar hotărârea definitivă a fost pusă în executare în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.1 din 22 iunie 1990 emis de Tribunalul Sălaj.
La data de 13 octombrie 1999 condamnatului i-a fost întreruptă executarea pedepsei pe o durată de 3 luni, pe motive medicale prin sentința penală nr.266 din 5 octombrie 1999 (dosar nr.2523/1999) a Tribunalului Satu Mare, rămânând de executat restul de 3325 de zile. Petentul a executat din pedeapsă perioada 10 noiembrie 1989 - 13 octombrie 1999 respectiv 3625 de zile, sustrăgându-se de la executarea restului de pedeapsă.
Condamnatul a fost dat în urmărire generală prin dispoziția nr.9/- din 13 august 2001.
Potrivit art.455 Cod procedură penală, executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi întreruptă în cazurile și condițiile prevăzute de art.453 Cod procedură penală la cererea persoanelor arătate în alin.2 al aceluiași articol. Or, în cazul de față inculpatul nu se află în executarea pedepsei, el se află în stare de libertate ca urmare a sustragerii de la executare.
Condamnatul a fost citat la toate adresele care rezultă din dosarul cauzei însă nu s-a prezentat, de unde rezultă că se sustrage de la executarea pedepsei.
Cum instituția prelungirii întreruperii executării pedepsei nu există, instanța a respins ca nefondată cererea condamnatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs la data de 3 iunie 2008 condamnatul solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în urma rejudecării cauzei să se dispună admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei deoarece afecțiunile de care suferă acesta nu pot fi tratate în rețeaua sanitară a penitenciarelor.
De asemenea apărătorul condamnatului arată că petentul nu a formulat recurs în termenul legal din motive medicale.
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este tardiv.
Astfel din dispozitivul sentinței penale nr. 41/23 aprilie 2008 Tribunalului Sălaj rezultă că termenul de recurs de 10 zile pentru petent era acordat de la comunicare.
Din dovezile de comunicare (17-19) copia dispozitivului i-a fost trimisă la cele trei adrese cunoscute, în data de 30 aprilie 2008 iar două dintre acestea au fost afișate iar ultima a fost semnată de o rudă cu condamnatul.
Conform declarației de recurs formulată de către condamnat (2 dosar nr--Curtea de Apel Cluj ) rezultă că la data de 3 iunie 2008 fost înregistrat acest recurs la Tribunalul Sălaj, deci după trecerea termenului de 10 zile prevăzut de art. 3853Cod procedură penală, recursul fiind tardiv formulat.
La instanța de fond nu a fost depus vreun act medical recent care să ateste starea actuală de sănătate a condamnatului, ci doar un certificat medical nr. 2/25 februarie 2006 cu diagnosticul-epilepsie cu tulburări psihice.
În fața instanței de recurs apărătorul ales al condamnatului a depus o adeverință medicală din 18 august 2008 (17) din care rezultă că acesta suferă de tulburare depresivă, fără a se menționa perioada în care s-a manifestat boala sau că se află în imposibilitate de a se prezenta în instanță.
Ca atare, Curtea va constata că nu sunt incidente dispozițiile art. 3853alin 2 Cod procedură penală ce reglementează repunerea în termenul de recurs.
În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art. 38515pct 1 lit a Cod procedură penală va respinge ca tardiv recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 41/24 aprilie 2008 Tribunalului Sălaj.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală va obliga pe condamnat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 150 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul declarat de condamnatul (fiul lui și, născut la data de 16.05.1969 în, jud. S) împotriva deciziei penale nr. 41 din 23 aprilie 2008 Tribunalului Sălaj.
Obligă pe condamnat să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19.08.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Virgil Andreieș, Luminița Hanzer Ioana Cristina
- - - - - -
GREFIER
-
Red./
2 ex./27.08.2008
.
Președinte:Virgil AndreieșJudecători:Virgil Andreieș, Luminița Hanzer Ioana Cristina
