Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 527/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
675/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 527
Ședința publică de la data de 08.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Luciana Mera
JUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL B - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 93/F/29.01.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI -SECȚIA I PENALĂ în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde recurentul condamnat personal în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, cu delegația nr.- emisă de Baroul București.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care:
Constatând că nu sunt excepții de invocat, probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului condamnat solicită admiterea recursului, desființarea în parte a sentinței și pe fond, rejudecând, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei formulate în temeiul disp. art.453 lit.c cu referire la art.455 Cod Procedură Penală, având în vedere că tatăl acestuia este grav bolnav și necesită o intervenție chirurgicală la picior, iar soția sa împreuna cu fiica și nepoții săi locuiesc într-o casă formată din trei camere și nu realizează venituri.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază neîntemeiat recursul declarat și pune concluzii de respingere a acestuia întrucât motivele invocate nu se circumscriu niciunuia din cazurile limitativ prevăzute de art.453 lit.c Cod Procedură Penală.
În ultimul cuvânt, recurentul condamnat solicită admiterea cererii întrucât tatăl său trebuie să fie operat și nu are cine să-l ajute.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.93/F din 29.01.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - secția I penală a fost respinsă, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de petentul condamnat, cu obligarea acestuia la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că petentul condamnat a solicitat întreruperea executării pedepsei de 14 ani închisoare ce i-a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de viol, invocând motive sociale.
Petentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.455 raportat la art.453 lit.c Cod procedură penală.
În motivarea cererii, petentul a arătat că tatăl său are nevoie de intervenție chirurgicală la un picior la care a mai fost operat, neoperarea de urgență putând conduce la amputarea piciorului, astfel că este nevoie de prezența condamnatului pe timpul și după intervenția chirurgicală, întrucât pe tatăl să nu are cine să-1 îngrijească.
S-a dispus, de către instanță, efectuarea unei anchete sociale și s-au depus actele medicale ale tatălui condamnatului.
Analizând cererea, instanța a constatat că nu s-au evidențiat acele împrejurări speciale care să conducă la necesitatea întreruperii executării pedepsei pe care condamnatul a solicitat-o pentru a fi lângă tatăl său.
Astfel, din referatul de anchetă socială dispus în cauză, rezultă că tatăl condamnatului are 3 copii, este încadrat în gradul doi de invaliditate și are pensie de invaliditate. Tatăl locuiește cu una din fiicele sale și cei doi copii ai acesteia și are ajutor social, ca și fiica sa.
Rezultă din actele medicale că tatăl petentului a avut o fractură la picior în urma unui accident rutier.
Instanța a reținut că nu au fost evidențiate acele împrejurări grave care să necesite prezența petentului-condamnat la domiciliu.
Este adevărat că tatăl condamnatului este invalid, dar lângă el se află soția și fiica, persoane care-1 sprijină fizic, nefiind nevoie de prezența condamnatului la domiciliu. În plus, obligația de întreținere și ajutor este egală tuturor copiilor - în număr de 3 - și nu numai condamnatului.
Condamnatul nu poate ajuta material familia, căci perioada de întrerupere este limitată la maximum 3 luni și nu ar duce la schimbarea situației sanitare sau materiale a familiei sale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs condamnatul criticând-o pentru netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei, având în vedere că tatăl său este grav bolnav, iar soția și fiica sa locuiesc împreună cu alți membri ai familiei într-o casă cu numai trei camere și nu realizează venituri.
Examinând cauza în temeiul art.3856alin.1 și 3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este nefundat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.455 raportat la art.453 alin.1 lit.c Cod procedură penală, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă atunci când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
În speță, aceste condiții nu sunt îndeplinite întrucât, deși tatăl condamnatului este încadrat în gradul II de invaliditate, această împrejurare nu are caracterul special cerut de lege și nu poate determina întreruperea executării pedepsei.
Așa cum rezultă din ancheta socială întocmită în cauză, tatăl condamnatului nu este lipsit de îngrijire, locuiește împreună cu alți membri ai familiei într-o casă proprietate personală și deși nu realizează venituri impozabile, reușesc să se gospodărească, datorită pensiei de invaliditate a tatălui și ajutorului social de care beneficiază sora condamnatului.
Mai mult, deși recurentul a susținut că tatăl său trebuie să suporte o intervenție chirurgicală iminentă, nu s-a făcut dovada unei asemenea împrejurări, toate actele medicale depuse la dosar atestând starea de sănătate a acestuia din perioada 2004 - 2005, o asemenea împrejurare nefiind menționată nici în referatul de anchetă socială întocmit în luna ianuarie 2009.
Pe de altă parte, deși starea financiară a familiei condamnatului este precară, condamnatul nu a dovedit în ce mod ar putea să o redreseze într-o perioadă de timp limitată de lege la numai 3 luni, cu atât mai mult cu cât din ancheta socială rezultă că petentul condamnat nici nu locuia împreună cu familia sa, fiind plecat din localitate, fără să rezulte că avea o ocupație stabilă aducătoare de venituri.
Față de cele reținute, Curtea apreciază că sentința recurată este legală și temeinică, neexistând motive de admitere a cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Conform art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de condamnat, iar în temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale 93/F din 29.01.2009, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - secția I penală.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact./2 ex./28.04.2009
- - jud.
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu, Cristina Rotaru