Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 776/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1110/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 776
Ședința publică de la 25 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Simona Cîrnaru
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 217 din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul condamnat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, recurentul condamnat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul recurentului condamnatavând cuvântul, solicită admiterea recursului,casarea sentinței instanței de fond și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni pe motive familiale, considerând că față de referatul de anchetă socială depus la dosar în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 453 lit. c Cod procedură penală.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, susține că nu s-a făcut dovada modului în care ar putea fi schimbată situația familiei condamnatului,iar mama acestuia mai are alți copii majori care ar putea să o ajute, iar situația copilului recurentului ar putea fi stabilită sau soluționată prin alte măsuri prevăzute de lege.
Pe cale de consecință, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recurentul condamnatavând ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și a cererii de întrerupere a executării pedepsei pentru a-și putea ajuta mama.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Constată următoarele:
Prinsentința penală nr. 217/29.04.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Ialomițaa respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul-condamnat .
A obligat petentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că petentul-condamnat a solicitat întreruperea executării pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 104/16.05.2006 a Tribunalului Călărași cu motivarea că situația grea a familiei sale impune prezența sa la domiciliu.
În conformitate cu prevederile art.453 alin.1 lit.c Cod procedură penală, la care face trimitere art.455 Cod procedură penală, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă numai când, din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. În acest caz, întreruperea se face o singură dată, pe timp de cel mult trei luni.
În cauză trebuie dovedite atât împrejurările speciale în care se află condamnatul sau familia acestuia, cât și consecințele grave pe care executarea pedepsei le-ar putea avea pentru acesta, dar și certitudinea că a ceste consecințe ar putea fi evitate pe perioada maximă în care, potrivit legii, întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă, respectiv trei luni.
Din referatul de anchetă socială întocmit în cauză de Consiliul Local, județul C, a reieșit că familia petentului locuiește într-o casă construită din chirpici, acoperită cu carton, într-o sărăcie greu de imaginat; nici frații majori ai petentului și nici tatăl acestuia nu realizează venituri, întreaga familie, inclusiv copilul minor al condamnatului, trăind din câștigul din munca de zi cu zi a mamei petentului.
Din aceste dovezi, tribunalul a reținut că starea materială și financiară a familiei petentului este grea, de durată și nu poate fi ameliorată prin prezența acestuia la domiciliu pe timp de numai trei luni, cât prevede legea, motiv pentru care nu poate fi apreciată ca o împrejurare specială, de natura celei la care se referă textul citat. Nu se poate contesta că minorul are nevoie de tatăl său, dar nu există certitudinea că, odată întors la domiciliu, acesta ar fi un ajutor pentru familie și, dimpotrivă, nu ar constitui un beneficiar în plus al câștigului mamei sale.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal,petentul-condamnat,care a criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie, arătând, în esență, că situația sa familială, astfel cum rezultă din ancheta socială, justifică întreruperea executării pedepsei.
Examinând actele dosarului și sentința penală recuratăatât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. 3.C.P.P. Curtea apreciază că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a analizat judicios ansamblul împrejurărilor cauzei și situația familială a petentului prin prisma dispozițiilor art. 453 alin. 1 lit. c și C.P.P. a reținut întemeiat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei.
Astfel, referatul de anchetă socială întocmit în cauză relevă, neîndoielnic, o situație materială și familială dificilă a mamei petentului care, deși este lipsită de suportul soțului său, prestează activități ocazionale și îl are în îngrijire pe fiul minor al condamnatului.
Același referat evidențiază însă împrejurarea că familia recurentului-petent este compusă și din alți membri - frați și tată - care nu prestează activități lucrative, deși au capacitatea de a munci și ar putea contribui astfel la îmbunătățirea situației materiale.
Pasivitatea membrilor majori ai familiei, aflați în stare de libertate, constituie un factor cauzal în degradarea condițiilor lor de trai, a căror îmbunătățire reclamă cu prioritate schimbarea conduitei acestora, iar nu prezența condamnatului la domiciliu pentru o scurtă perioadă de timp.
Totodată, Curtea are în vedere și împrejurarea că măsura în care condițiile dificile de viață afectează dezvoltarea normală a fiului minor al petentului trebuie apreciată de organele abilitate ale statului, care au și competența de a uza de toate mijloacele pentru a asigura condițiile corespunzătoare creșterii minorului.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că dificultățile materiale cu care se confruntă familia condamnatului au caracter de permanență și nu se subsumează unor împrejurări cu totul speciale, ivite după începerea executării pedepsei și care să reclame întreruperea acesteia.
În consecință, constatând nefondată critica recurentului și legală și temeinică hotărârea recurată sub toate aspectele, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul-condamnat împotriva sentinței penale nr. 217/29.04.2009 a Tribunalului Ialomița.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga petentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petent împotriva sentinței penale nr.217 din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /16.06.2009
Dact. 2 ex./17.06.2009
- jud.:
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Nicoleta Grigorescu, Simona Cîrnaru
