Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Sentința 80/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ Nr. 80
Ședința publică din 29 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu judecător
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea cauzei penale privind cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul -condamnat.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, în stare de detenție, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorul petentului, av., arată că a luat legătura cu petentul, care nu-și însușește cererea de întrerupere a executării pedepsei.
Petentul - condamnat arată că cererea care a fost adresată inițial Judecătoriei Baia Mare nu a fost formulată de el și renunță la ea. I s-a prezentat această cerere și arată că semnătura nu-i aparține.
Având pe rând cuvântul, apărătorul petentului și reprezentantul Ministerului Public nu mai au cereri de formulat.
Instanța, având în vedere dispozițiile articolului 456 Cod procedură penală privind competența de soluționare a cererilor de întrerupere a executării pedepsei, dispozițiile art.418 Cod procedură penală, privind instanța de executare la care face trimitere art.456 Cod procedură penală, în raport de infracțiunile pentru care a fost condamnat petentul de autoritățile judiciare austriece, respectiv furt calificat, dispozițiile art.25 Cod procedură penală și faptul că, Curtea de Apel Bucureștia recunoscut doar, o hotărâre pronunțată de autoritățile judiciare străine, în baza unei legi speciale - Legea nr.302/2004, chiar dacă petentul a declarat că nu-și însușește cererea, în temeiul art.39 Cod procedură penală pune în discuție competența materială a Curții de Apel dea soluționa cererea de întrerupere a executării pedepsei în raport și de locul de deținere al petentului la data formulării cererii -25.02.2008, respectiv Penitenciarul Târgu Ocna.
Apărătorul din oficiu al petentului -condamnat, avocat, arată că cererea nu este de competența Curții de Apel și solicită declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Onești.
Reprezentantul Ministerului Public arată că așa cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, cererile privind executarea unor pedepse ce au fost doar recunoscute printr-o hotărâre a instanțelor din România sunt de competența instanțelor ce au în materie infracțiunile pentru care a fost condamnat petentul, motiv pentru care pune concluzii de declinare a competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Onești.
Petentul - condamnat, având ultimul cuvânt, arată că dorește să retragă cererea formulată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Baia Mare, județul sub nr.1.962/182 din data de 03.03.2008, petentul-condamnat, fiul lui și, născut la data de 09.09.1968, în comuna, județul B, CNP -, cu domiciliul în municipiul B, strada - G nr.22, -.1,.1,.8, județul B, a solicitat, în conformitate cu dispozițiile art.455, cu referire la art.453 alin.1 lit.a Cod procedură penală, a se dispune întreruperea executării pedepsei de 4 (patru) ani închisoare, aplicată de autoritățile judiciare austriece, condamnare care a fost recunoscută de Curtea de Apel București și în executarea căreia se află.
În motivarea cererii petentul-condamnat a arătat că afecțiunile de care suferă, respectiv, îl pun în imposibilitate să mai continue executarea pedepsei.
Prin sentința penală nr.800 din data de 03.04.2008, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în temeiul art.42 Cod procedură penală, cu art.456 Cod procedură penală, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BACĂU.
În motivarea hotărârii s-a arătat că petentul se afla deținut în penitenciarul Brăila în executarea pedepsei de 4 (patru) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.145 din data de 16.09.2006 a Curții de Apel București, Secția I Penală și a formulat cererea de întrerupere a executării pedepsei din penitenciarul Spital Tg.Ocna, județul
Văzând dispozițiile art.456 Cod procedură penală, se motivează de Judecătoria Baia Mare, competentă să soluționeze prezenta cerere este Curtea de APEL BACĂU.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de APEL BACĂU sub nr-.
Așa după cum o instanță de judecată este obligată să se investească cu judecarea unei cauze cu care este sesizată, dacă constată că este potrivit legii competentă să soluționeze acea cauză, tot astfel, o instanță este obligată să se declare necompetentă și să nu se investească atunci când constată că o cauză nu intră în sfera competenței sale.
Acest lucru este aplicabil inclusiv atunci când investirea instanței s-a făcut printr-o hotărâre de declinare a competenței, așa cum este în cauza dedusă judecății.
Deci, instanța sesizată prin hotărârea de declinare a competenței este obligată să-și verifice la rândul său competența, investindu-se cu soluționarea cauzei numai atunci când constată este competentă, sau să-și decline și ea competența atunci când constată că o altă instanță ar fi competentă.
Verificarea competenței soluționării cauzei, primează oricărei alte cereri formulate de petentul-condamnat, instanța neputând pronunța nici o soluție, chiar și a celei de retragere a cererii de întrerupere a executării pedepsei, dacă nu este competentă material să soluționeze cauza dedusă judecății.
Curtea urmează deci a examina în primul rând competența materială a soluționării cauzei deduse judecății.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului Curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr.37 Hv 19/06, din data de 01.03.2006, pronunțată de Tribunalul Regional, Austria, s-a dispus condamnarea petentului, potrivit Codului penal austriac, pentrusăvârșirea infracțiunii de furt grav calificat, parțial în fază de tentativă, prevăzută de art.15, art.127, art.128 alin.1, art.129 și art.130 cazul 2 Cod penal austriac, acte materiale din perioada 05-15.11.2005, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
Prin aceeași sentință penală, s-a dispus revocarea suspendării condiționate pentru restul de pedeapsă de 24 de luni închisoare din pedeapsa de 36 de luni închisoare, aplicată petentului prin sentința penală nr.13 Hv 87/02, pronunțată de Tribunalul d e - Austria, precum și revocarea liberării condiționate pe baza decretului președintelui federal nr. 37223 din data de 08.04.2004.
În fapt, în esență, s-a reținut că în perioada 05-15.noiembrie.2005, petentul-condamnat a sustras pe timp de noapte și prin efracție, în baza aceleași rezoluțiuni infracționale, bunuri din sediile mai multor societăți, societăți situate pe raza mai multor localități din Austria.
S-a dispus deducerea din pedeapsă a perioadei executate de la 21.11.2005 la 01.03.2006.
Autoritățile judiciare austriece - respectiv Ministerul Justiției din Austria, au solicitat autoritățile judiciare din România recunoașterea celor două hotărârii de condamnare a petentului și transferarea condamnatului pentru executarea restului de pedeapsă într-un loc de deținere din România.
În baza acestei sesizări, Curtea de Apel București - Secția I Penală, prin sentința penală nr.145 din data de 18.09.2006, în temeiul art.140 și art.145 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a admis cererea, a recunoscut cele două hotărâri de condamnare și a dispus transferarea în România a condamnatului pentru continuarea executării a pedepsei de 4 (patru) ani, 102 zile, 12 ore și 20 minute și s-a dedus din această pedeapsă perioada executată de la data de 21.11.2005 la zi.
În conformitate cu dispozițiile art.456 Cod procedură penală,"Instanța competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanța de executare sau instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă, corespunzătoare în grad instanței de executare".
Din examinarea hotărârilor de condamnare pronunțate de autoritățile judiciare austriece, și cu deosebire a sentinței penale nr.37 Hv 19/06, din data de 01.03.2006, pronunțată de Tribunalul Regional, rezultă că petentul-condamnat a fost condamnat pentrusăvârșirea infracțiunii de furt grav calificat,prevăzută de art.15, art.127, art.128 alin.1, art.129 și art.130 cazul 2 Cod penal austriac, infracțiune care își are corespondent în dreptul penal românesc, așa cum s-a reținut și de Curtea de Apel București, infracțiunea continuată de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Pentru săvârșirea aceleași infracțiuni a fost condamnat petentul și prin sentința penală nr.13 Hv 87/02, pronunțată de Tribunalul d e - Austria, pentru care s-a dispus revocarea suspendării condiționate pentru restul de pedeapsă de 24 de luni închisoare din pedeapsa de 36 de luni închisoare, aplicată prin această sentință penală, precum și revocarea liberării condiționate pe baza decretului președintelui federal.
Curtea de Apel Bucureștia procedat doar la recunoașterea celor două hotărâri pronunțate de autoritățile judiciare austriece și a dispus transferarea condamnatului în România pentru executarea restului de pedeapsă.
Potrivit dispozițiilor art.121 alin.1 și 2 din Legea nr. 302/2004, executarea unei hotărâri penale străine are loc potrivit legii române, iar hotărârile străine recunoscute și executate în România produc aceleași efecte ca și hotărârile pronunțate de instanțele române.
În speța de față, Curtea de Apel București nu reprezintă instanța de executare, în sensul art.456 Cod procedură penală, ci reprezintă o instanță specială desemnată prin Legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, pentru a recunoaște în România hotărârile pronunțate în străinătate și care a dispus transferul condamnatului în România pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din țară.
Faza de executare a hotărârilor penale are ca obiect desăvârșirea activității de realizare a justiției penale, prin aducerea la înfăptuire a celor decise prin hotărârile penale definitive.
Organul care ordonă executarea hotărârii este instanța de executare.
Potrivit art.418 Cod procedură penală, instanța de executare este, de regulă, prima instanță de judecată și numai în cazul hotărârilor pronunțate în primă instanță de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță de executare este Tribunalul București sau Tribunalul Militar Teritorial.
Deși activitatea de executare a hotărârii penale se desfășoară potrivit normelor de reglementare proprii fazei de executare, există unele corelații între aceste norme și cele din partea generală ale Codului d e procedură penală.
Astfel, instanța de executare, fiind prima instanță de judecată, determinarea ei se face practic prin aplicarea regulilor privitoare la competență din partea generală a Codului d e procedură penală.
Codul d e procedură penală repartizează cauzele penale, sub raportul competenței după materie, acelor organe judiciare penale pe care le consideră potrivite pentru soluționarea lor, iar la repartizarea cauzelor penale se ține seama de calificarea faptelor săvârșite, fie în raport cu incriminarea lor tipică, fie în raport cu vreo variantă agravantă a incriminării.
Repartizarea se referă la instanța căreia i se atribuie competența de a judeca fapta respectivă în primă instanță.
Validarea de Curtea de Apel Bucureștia unor hotărâri penale pronunțate de instanțe străine nu atrage automat competența acestei instanțe, ci competența de soluționare a cererii de întrerupere a executării pedepselor se stabilește, așa cum se arăta, în raport cu natura infracțiunilor săvârșite și cu instanța competentă material să judece în primă instanță infracțiunile pentru care a fost condamnat petentul-condamnat de autoritățile judiciare austriece.
În cazul în care, în temeiul prevederilor Legii nr. 302/2004, curtea de apel a dispus recunoașterea unor hotărâri penale străine, transferarea condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România, conversiunea condamnării și a emis mandatul de executare a pedepsei, curtea de apel nu constituie instanță de executare, în sensul art. 418 și art. 461 alin.2 Cod procedură penală, ci o instanță specială desemnată ca autoritate judiciară competentă în unele dintre procedurile reglementate în legea specială menționată mai sus.
Într-un atare caz, instanța competentă să judece cererea de întrerupere a executării pedepsei nu este, prin urmare, curtea de apel, ci instanța competentă material potrivit legii române să judece în primă instanță infracțiunile pentru care petentul-condamnat a fost condamnat în străinătate, în a cărei circumscripție se află locul de deținere a condamnatului.
Ori, în speță, fiind vorba de infracțiuni de furt calificat, potrivit art.456 Cod procedură penală, competența aparține judecătoriilor și nici de cum curților de apel.
Așa cum se arăta, potrivit art.456 Cod procedură penală, instanța competentă să dispună asupra cererii de întrerupere a executării pedepsei este instanța de executare sau instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă, corespunzătoare în grad instanței de executare.
Cum, în speță, petentul-condamnat la data formulării cererii-25.02.2008, așa cum rezultă din adresa Penitenciarului Brăila nr.G/- din data de 19.03.2008-fl.4 dosar nr- al Judecătoriei Baia Mare, se afla în penitenciarul Spital Tg. județul B, instanța corespunzătoare, din punct de vedere al competenței materiale, în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului petent, conform art.456 Cod procedură penală și competentă să soluționeze cererea de întrerupere a executării pedepsei, este Judecătoria Onești, județul B, iar nu Curtea de APEL BACĂU.
Petentul-condamnat susținut că cererea nu a fost formulată de acesta, însă a precizat că la data formulării, respectiv, 25.02.2008, se afla în penitenciarul Spital Tg.Ocna, județul B, iar cererea a fost expediată din orașul Tg.Ocna și conține numeroase amănunte, care nu puteau fi cunoscute decât de condamnat.
Instanța de trimitere urmează să verifice aceste aspecte și să soluționeze cauza pe fond, după cum petentul-condamnat are posibilitatea să-și retragă cererea, desigur cu consecința, obligării, potrivit art.192 alin.2 Cod procedură penală, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apoi, trebuie observat că deși petentul-condamnat invocă motive de sănătate și arată că solicită întreruperea executării pedepsei, în drept invocă dispozițiile art.59 și 60 Cod penal, referitoare la liberarea condiționată.
În conformitate cu prevederile art.450 Cod procedură penală, "Liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor,de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere".
Instanța va stabili în principal obiectul cererii și va soluționa cauza în raport de acest obiect.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.42 Cod procedură penală, cu art.456 Cod procedură penală, Curtea va dispune declinarea competenței de soluționare a cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul-condamnat în favoarea Judecătoriei Onești, județul
În conformitate cu prevederile art.69 alin.1 din Legea nr.51/1995, cu art.189 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul Bao norariului avocat oficiu.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art.42 Cod procedură penală, cu art.456 Cod procedură penală, declină competența de soluționare cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul-condamnat, fiul lui și, născut la data de 09.09.1968, în comuna, județul B, CNP -, cu domiciliul în municipiul B, strada - G nr.22, -.1,.1,.8, județul B, deținut în Penitenciarul Bacău, în favoarea Judecătoriei Onești, județul
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bao norariului avocat oficiu în sumă de 40 RON - avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.05.2008, în prezența petentului-condamnat.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - ---
Red.sent.
30.05/02.06.2008
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu
