Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 113/2010. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 113

Ședința publică de la 16 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă

JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea

JUDECĂTOR 3: Gabriela Scripcariu

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 517 din 10.12.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de furt calificat (art. 209.Cod Penal).

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații recurenți, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu și asistat de av., apărător desemnat din oficiu, lipsă părțile vătămate intimate.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiere, după care:

Inculpatul depune la dosar un memoriu formulat în scris.

Interpelate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Av. solicită admiterea recursului și achitarea inculpatul, având în vedere că acesta nu recunoaște săvârșirea faptei și că a fost considerat coautor la comiterea faptei de furt doar pentru că este fratele coinculpatului.

Av. pentru incupatul solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei aplicate acestuia, având în vedere poziția procesuală corectă, faptul că prejudiciul a fost recuperat integral și situația familială a inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a ambelor recursuri, în baza disp. art. 38515Cod procedură penală, decizia recurată fiind legală și temeinică. Inculpatul a solicitat achitarea susținând că nu ar fi participat la săvârșirea infracțiunii, dar probele administrate dovedesc că versiunea credibilă este cea reținută în actul de sesizare. În ceea ce - l privește pe inculpatul, pedeapsa aplicată acestuia a fost corect individualizată față de probatoriul administrat, iar instanța de fond a ținut cont și de circumstanțele personale ale acestuia.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat - fapt care rezultă și din probele administrate, bunurile sustrase au fost găsite la locuința fratelui său, care a recunoscut că este autorul faptei.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că a sustras singur bunurile.

Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării:

INSTANȚA

Asupra recursurilor penale de față;

Judecătoria Pașcani prin sentința penală nr. 208/08.06.2009 a hotărât condamnarea inculpatului la următoarele pedepse:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 2 Cod penal;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 37 lit. b, 33 lit. a Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de violare de domiciliu, 2 infracțiuni de furt calificat și o infracțiune de furt calificat în formă continuată, cu aplicare art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal.

S-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

Inculpatul a fost condamnat la următoarele pedepse:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 2 Cod penal, 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal ambele cu aplicarea art. 37 lit. b și art. 33 lit. a Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de violare de domiciliu și două infracțiuni de furt calificat din care una în formă continuată. S-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa ce mai grea de 7 ani și 6 luni închisoare. S-au interzis inculpaților executarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal. S-a menținut starea de arest preventiv a celor 2 inculpați și s-a dedus din pedepsele rezultante durata reținerii și arestarea preventivă de la 31.01.2009 la zi, pentru fiecare.

S-a constatat că părțile vătămate A, și nu s-au constituit părți civile în cauză.

Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:

"Prin rechizitoriul nr. 366/P/2009 din 23.02.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani au fost trimiși în judecată în stare de arest inculpații și privind săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu si furt calificat prev. de art. 192 al. 2 Cod penal, art. 208 al.1 209 al.1 lit. a, g Cod penal, art.208 al.1 209 al.1 lit. e, g Cod penal, art. 208 al. 1 209 al.1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 37 lit. b și 33 lit. a Cod penal.

În fapt, se reține că în seara de 30.01.2009, orele 22,30, deplasându-se pe jos, pe drumul European 583, prin localitatea, inculpații au observat că în curtea părții vătămate se afla o bicicletă pentru adulți. Cei doi au intrat pe poartă, în curte, de unde a luat acea bicicletă iar a luat din spatele casei o bicicletă pentru copii. Ulterior cei doi frați au părăsit curtea și și-au continuat drumul, având asupra lor cele două biciclete.

Fiind chemat telefonic de către inculpatul, numitul Gav enit și i-a luat pe cei doi cu autoturismul pentru a se deplasa spre Tg.. Pe drum, a fost luat cu mașina și fratele lui G, numitul.OG Întrucât nu era spațiu suficient, inculpatul a pus în mașină doar bicicleta pentru copii, inculpatul lăsând cealaltă bicicletă în șanțul de la marginea drumului.

Ulterior, la intrarea în localitatea, inculpatul a mers la un bar din zonă, respectiv la cel aparținând C Serv, cu intenția de a sustrage mopedul pe care îl văzuse parcat în față și care aparținea lui A. După ce a stat un timp în bar și a observat că persoanele care se aflau aici, inclusiv proprietarul bunului, nu puteau vedea mopedul de afară, inculpatul a ieșit și a împins mopedul până la mașina lui Cei OG doi inculpați au pus bunul în mașină, continuându-și deplasarea pe jos.

Pe drum, crezând că sunt urmăriți de proprietarul bunului, cei doi inculpați au intrat în gradina numitului, după care au pătruns în curtea vecină, a părții vătămate, trecând printre sârma gardului despărțitor. Aici, cei doi inculpați au strâns un furtun alb cu o lungime de 23. care se afla în fața casei, pe care l-a luat apoi inculpatul. De asemenea, inculpatul a luat de pe terasa casei respective o maletă și o geacă care se aflau la uscat. Ulterior cei doi inculpați și-au continuat drumul, ajungând la locul unde lăsaseră anterior bicicleta sustrasă de la. Au luat bunul și, în timp ce se deplasau prin apropierea Fermei Pomicole Sarea, au fost depistați de către organele de poliție. Ei au declarat atunci că au găsit bicicleta la marginea drumului.

În aceeași noapte organele de poliție au oprit autoturismul condus de către G în care se aflau mopedul și cealaltă bicicletă sustrase anterior de către inculpați.

Prin același rechizitoriu s-a mai dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul G privind complicitate la infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 26 raportat la art. 208 al. 1 209 al.1 lit. g COD PENAL, nefiind întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul laturii subiective.

Cei doi inculpați au fost reținuți la data de 31.01.2009 iar prin încheierea din 1.02.2009 a Judecătoriei Pașcanis -a dispus arestarea lor preventivă pentru 29 zile.

Au fost administrate ca mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate, proces - verbal de depistare și planșe foto, proces-verbal de control a autoturismului, procese-verbale de cercetare la fața locului și planșe foto, procese-verbale de reconstituire și planșe foto, proces-verbal de confruntare, proces-verbal de ridicare încălțăminte, raport de constatare tehnico-științifică, dovada de predare bunuri, proces-verbal de recunoaștere și predare bunuri, adresă evaluare bunuri, înscris olograf, declarațiile martorilor, OG, G, a, declarațiile inculpaților.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Numitul Aaf ormulat o plângere, arătând că, în noaptea de 30/31.01.2009, în timp ce se afla la barul aparținând C Serv din, i-a fost sustras motoscuterul Honda, care se afla parcat în fața barului. Solicită recuperarea bunului în sumă de 2.500 lei.

Din declarațiile sale rezultă că în timp ce se afla în bar, aici a intrat un despre care a aflat ulterior că se numește, care a stat aici câteva minute și l-a privit insistent iar după plecarea sa, partea vătămată a constatat că mopedul îi dispăruse. Mai susține că după aproximativ două ore a văzut trecând pe drum, cu viteză redusă, un autoturism Ford cu numere de înmatriculare străine, în care se aflau două persoane, despre care a bănuit că ar putea fi autorii faptei, aceștia privindu-l insistent.

De asemenea, partea vătămată a mai arătat că în dimineața zilei următoare, la sediul Poliției Podu, i-a fost prezentat pentru recunoaștere mopedul său și casca de protecție, ocazie cu care a aflat că bunul îi fusese sustras de către inculpatul. Având în vedere împrejurarea că și-a recuperat bunul, partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.

Cu ocazia cercetărilor a fost identificat locul de unde a fost sustras bunul părții vătămate, așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat și planșele foto de la dosar.

De asemenea, instanța reține în cauză că la data de 31.01.2009, organele de poliție din Podu, care efectuau serviciul de patrulare, au oprit pentru control un autoturism Ford, cu număr de înmatriculare străin în care se aflau o bicicletă precum și un moped înmatriculat în localitatea. Conducătorul auto Gad eclarat atunci că acele bunuri sunt proprietatea lui și le transporta la domiciliul sau din localitatea. La sediul poliției însă G și au OG dat declarații cu un conținut contrariu, susținând că s-au întâlnit pe drum cu frații care duceau cu ei cele două bunuri și care i-au rugat să le transporte cu autoturismul.

Prin declarațiile lor, martorii G și au OG susținut că cei doi inculpați aveau asupra lor două biciclete, una de adulți și cealaltă pentru copii. Ei au aruncat într-un șanț bicicleta pentru adulți și s-au deplasat împreună spre Tg.. Pe drum inculpatul s-a oprit la un bar din localitatea, întorcându-se de aici după aproximativ 10 minute. Când a revenit la mașină ducea cu el un motoscuter, care nu avea pornit motorul și care a fost urcat de către inculpatul în autoturism. Cei doi inculpați au rămas să-și continue drumul pe jos, nemaiavând loc în mașină, ei spunându-le fraților să ducă motoscuterul la locuința părinților lor din pentru suma de 20 lei. Pe drum însă frații au fost surprinși de către organele de poliție.

Martorii au mai susținut în declarațiile lor că nu au știut că bunurile pe care le-au transportat cu autoturismul fuseseră furate de către frații.

Din declarațiile acelorași martori instanța reține că în momentul când s-au întâlnit cu inculpații, inculpatul ținea de ghidon o bicicletă de dimensiuni mari iar fratele său, una mai mică.

În cursul cercetărilor ulterioare s-a stabilit că bicicleta respectivă aparține părții vătămate, iar mopedul lui A, bunurile fiind restituite celor doi proprietari, așa cum rezultă din dovezile de la dosar.

De asemenea, instanța reține în cauză și plângerea formulată de partea vătămată care arată că în noaptea de 30/31.01.2009, persoane necunoscute i-au pătruns în curtea locuinței de unde i-au sustras două biciclete: una pentru adulți și una pentru copii, în valoare totală de 500 lei. Ea mai arată în declarațiile sale că dimineață, când a sesizat lipsa bunurilor, a observat că poarta locuinței era larg deschisă, deși anterior ea o închisese.

Ulterior, în cursul cercetărilor, partea vătămată a arătat că la sediul organelor de poliție i-au fost restituite cele două biciclete și, prin urmare, nu se mai constituie parte civilă în cauză.

În cursul cercetărilor a fost identificat locul faptei, stabilindu-se totodată că gardul care împrejmuiește imobilul părții vătămate este continuu, fără a prezenta găuri sau întreruperi pe suprafața sa, așa cum rezultă din procesele-verbale încheiate, planșele foto și declarațiile martorilor asistenți, și.

Instanța mai reține în cauză și plângerea formulată de partea vătămată, care arată că în noaptea de 30/31.01.2009, persoane necunoscute i-au pătruns în curtea locuinței de unde i-au sustras furtunul de la robinetul de apă, în lungime de aproximativ 20. precum și obiecte de îmbrăcăminte - o geacă și o maletă, în valoare totală de 200 lei. Ulterior, în cursul cercetărilor, partea vătămată a arătat că la sediul organelor de poliție i-au fost restituite cele două biciclete și, prin urmare, nu se mai constituie parte civilă în cauză.

În cursul cercetărilor la locul faptei a fost identificată o de urme care indică deplasarea a două persoane dinspre DE 583, prin gradina locuinței învecinate a numitului și apoi în curtea părții vătămate. S-a mai constatat că locuința părții vătămate este împrejmuită cu gard pe toate laturile. Aceste aspecte sunt confirmate prin procesul-verbal încheiat, planșele foto și declarațiile martorilor asistenți și.

În cursul cercetărilor părții vătămate i-au fost prezentate pentru recunoaștere un furtun de culoare albă, precum și obiecte de îmbrăcăminte, pe care le-a recunoscut ca aparținându-i, prin urmare, aceasta nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.

Instanța reține că în cauză a fost ridicată de la inculpatul o pereche de încălțăminte care a fost supusă unei constatări tehnico-științifice, pentru compararea cu urmele găsite la locuința părții vătămate. Din raportul întocmit rezultă că urmele găsite la locuința părții vătămate au fost create de încălțămintea inculpatului.

De asemenea, instanța reține că în cursul cercetărilor a fost efectuată o conducere în teren, ocazie cu care inculpatul a indicat modul în care a acționat. Astfel, el a arătat că s-a hotărât ca împreună cu fratele său, să pătrundă în curtea locuinței părții vătămate, pentru a sustrage bunuri. El a intrat pe poarta locuinței, după el venind și fratele său, din curte fiecare dintre ei luând câte o bicicletă, după care împreună au ieșit pe poartă la drumul european. Inculpatul a mai susținut că a abandonat bicicleta cea mare lângă drum, după care și-a continuat drumul cu autoturismul fraților, deplasându-se la un bar din localitatea, din fața căruia a sustras un motoscuter.

De asemenea, inculpatul a mai recunoscut cu aceeași ocazie că ulterior a intrat în curtea părții vătămate de unde a luat o geacă, o bluză, precum și un furtun alb pentru apă, la strângerea căruia a fost ajutat de către fratele său. Mai susține că ulterior ei au ieșit la drumul European, de unde au luat bicicleta abandonată anterior și în timp ce se aflau pe raza localității Sarea au fost depistați de către organele de poliție.

Poziția astfel exprimată de către inculpatul este confirmată prin procesul-verbal încheiat, planșele foto și declarațiile martorilor asistenți și.

De asemenea, instanța mai reține că în cursul cercetărilor a fost efectuată o reconstituire, ocazie cu care inculpatul a arătat modul în care a intrat în imobilul părții vătămate de unde a sustras, pe rând, două biciclete, timp în care fratele său se afla în drum deplasându-se către. Același inculpat a mai susținut că a sustras mopedul aflat în fața barului din, timp în care fratele său se afla în apropiere, la mașina fraților. De asemenea, inculpatul a mai susținut că ulterior el a intrat în curtea părții vătămate, de unde a sustras bunurile menționate iar în ceea ce privește pe fratele sau, a mers doar până la gard, după care s-a întors.

Poziția astfel exprimată de către cei doi inculpați este confirmată prin procesul-verbal încheiat, planșele foto și declarațiile martorilor asistenți a și.

În ceea ce privește pe inculpați, prin declarațiile lor, aceștia au avut o poziție contradictorie în ceea ce privește participarea inculpatului la săvârșirea faptelor în dauna părților vătămate și . Astfel, în declarațiile date în fața procurorului, ambii inculpații au recunoscut că împreună au intrat în curțile celor două părți vătămate, de unde au sustras bunuri, pentru ca. în cursul cercetării judecătorești, aceștia să susțină că doar inculpatul este autorul acelor fapte, fratele său neparticipând la săvârșirea lor.

Întrucât inculpații nu au oferit o explicație plauzibilă pentru contradicția din declarațiile lor, instanța va reține doar acele declarații care se coroborează cu celelalte probe administrate. Astfel, varianta participării la săvârșirea faptelor contestate și a inculpatului este confirmată de susținerile în acest sens ale ambilor inculpați în cursul reconstituirilor, dar și prin constatările făcute la locul săvârșirii faptelor, unde au fost identificate urme de pași aparținând a două persoane.

De asemenea, în cursul cercetării judecătorești a fost depus la dosar un înscris olograf în care inculpatul îi comunică din penitenciar soției sale că fratele sau, "a luat toată vina asupra sa", exprimându-și chiar îngrijorarea că această variantă va fi credibilă. Astfel, rezultă fără nici un dubiu că varianta neparticipării la faptele menționate a inculpatului nu corespunde realității.

În ceea ce privește pe inculpatul, acesta a avut o poziție constantă, recunoscând atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, săvârșirea tuturor faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

Față de acestea, instanța constată dovedită vinovăția celor doi inculpați privind săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat în formă continuată pentru care au fost trimiși în judecată, urmând a dispune condamnarea lor la pedepse cu închisoare.

La individualizarea cuantumului pedepselor instanța are în vedere poziția inculpaților în ceea ce privește recunoașterea faptelor, despăgubirea părților vătămate, dar și împrejurarea că faptele au fost săvârșite de către inculpați în formă continuată și în stare de recidivă postexecutorie.

Urmează a interzice inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal, în condițiile art. 71 Cod penal și menține măsura arestării preventive a acestora.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată că toate părțile vătămate au fost despăgubite integral, prin restituirea tuturor bunurilor sustrase, fapt confirmat atât prin declarațiile lor, dar și prin procesele-verbale și dovezile existente la dosar. În aceste condiții, instanța va lua act de despăgubirea integrală a părților vătămate.

S-au invocat și dispozițiile art. 189 și 191 Cod procedură penală în ceea ce privește onorariile avocaților din oficiu și cheltuielile judiciare avansate de stat.

mpotriva acestei sentințe, în termenul legal au declarat apel inculpații și, criticând-o - prin declarațiile de apel - la modul generic, pentru nelegalitate și netemeinicie.

Printr-un memoriu separat (fila 40 dosar apel inculpatul a invocat, în esență, faptul că nu se face deci vinovat de comiterea acestor infracțiuni. În realitate, fratele său este cel care a comis faptele, singur, declarând inițial mincinos în fața organelor judiciare în sensul că ar fi participat amândoi; în plus, nu a avut cunoștință de proveniența bunurilor aflate la inculpatul . Inculpatul orice încercare din partea sa de a influența declarațiile coinculpatului, precizând că acesta din urmă, din proprie inițiativă, s-a hotărât, în fața instanței de fond, să spună adevărul.

La termenul din data de 13 august 2009, inculpatul, prin apărător, precizează că apelul promovat în prezenta cauză vizează doar redozarea pedepsei aplicate, instanța de fond făcând o greșită apreciere a criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal. În calea de atac a apelului, inculpatul nu a solicitat administrarea de probe.

În dovedirea acestor susțineri, inculpatul a solicitat administrarea probei testimoniale cu martorii G și OG, în prezent arestați în altă țară, posibil în Austria, care să precizeze locul în care inculpatul apelant se afla la momentul comiterii faptelor deduse judecății. În legătură cu această solicitare, instanța a respins-o, dată fiind imposibilitatea de administrare cu celeritate.

De asemenea, același apelant a mai solicitat depunerea la dosarul cauzei a raportului de expertiză întocmit deja și care a avut ca obiectiv constatarea faptului dacă cea de a doua pereche de urme descoperită la locul faptei a fost sau nu creată de perechea de bocanci aparținând lui. Legat de această solicitare, tribunalul, analizând probele administrate în faza de urmărire penală, a constatat că lucrătorii Postului de Poliție " " au ridicat o singură pereche de, care a fost și expertizată, procesul verbal de ridicare și raportul de constatare tehnico - științifică aflându-se la filele 107 și următoarele; perechea de a fost depusă la Camera Corpurilor Delicte a instanței, astfel cum rezultă din procesul verbal aflat la ultima filă a dosarului de urmărire penală, însă a fost ridicată ca aparținând inculpatului ; cum în dosar nu se regăsește vreun proces verbal care să ateste ridicarea vreunui obiect de încălțăminte aparținând inculpatului, instanța de control a respins această probă.

Tribunalul Iași prin decizia penală nr. 517/10 decembrie 2009 respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 208/08.06.2009 Judecătoriei Pașcani pe care a menținut-

S-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților și s-a dedus din pedepsele rezultante durata arestului preventiv de la 8.06.2009 la zi pentru fiecare.

Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.

Instanța de control judiciar a reținut următoarele:

Prima instanță a administrat în mod legal un probatoriu corespunzător, pe care l-a evaluat corect și în baza căruia a stabilit just situația de fapt. Vinovăția inculpaților-apelanți a fost stabilită în mod legal și temeinic, iar încadrarea juridică a faptelor este corectă. De asemenea, a fost făcută și o analiză temeinică a probelor pe baza cărora a fost stabilită vinovăția inculpaților, precum și a poziției lor procesuale adoptate pe parcursul procesului penal. Au fost respectate deci exigențele art. 356 lit. b și c Cod procedură penală.

Într-adevăr, vinovăția inculpaților-apelanți rezultă cu prisosință din analiza coroborată a mijloacelor de probă enumerate în sentința criticată, dar, în special, din analiza coroborată a următoarelor mijloace de probă:

- procesul verbal de sesizare din oficiu, împreună cu planșele fotografice anexă, din care rezultă că cei doi inculpați aveau asupra lor o bicicletă în stare de funcționare; pe coarnele acesteia se găsea un val de furtun, iar pe portbagaj se găsea o giacă bărbătească gri, o maletă neagră și un tricou de culoare albă; în prezența martorilor asistenți și, declarațiile acestora aflându-se în dosar, ambii inculpați au declarat că au găsit bunurile pe marginea drumului, la ieșirea din satul către;

- declarațiile părții vătămate A din care rezultă că, după părăsirea barului de către, motoscuterul nu a mai fost văzut la intrare în locație;

- procesul verbal de cercetare la fața locului împreună cu planșele fotografice anexă;

- procesul verbal de verificare a mașinii conduse de numitul G, ce avea asupra sa un moped și o bicicletă, care a declarat cu acea ocazie și în prezența fratelui său că OG, în satul, s-au întâlnit cu cei doi inculpați ce împingeau cele două obiecte și care l-au rugat să le transporte în satul;

- declarațiile părții vătămate;

- procesul verbal de cercetare la fața locului împreună cu planșele fotografice anexă;

- declarațiile părții vătămate din care rezultă că a recunoscut ca fiind obiecte personale valul de furtun și obiectele de îmbrăcăminte descoperite asupra celor doi inculpați de către organele de poliție;

- procesul verbal de cercetare la fața locului împreună cu planșele fotografice anexă și care reliefează existența a două categorii de urme, una dintre ele aparținând inculpatului;

- procesul verbal de recunoaștere de către partea vătămată a furtunului și a obiectelor de vestimentație descoperite asupra celor doi inculpați;

- dovezile de recuperare a prejudiciilor;

- declarațiile martorilor asistenți;

- declarațiile martorilor și OG G care au văzut cum inculpatul împingea o bicicletă mare, iar inculpatul împingea bicicletă mică; au surprins momentul în care inculpatul a sustras motoscuterul;

- procesul verbal de ridicare a unei perechi de de culoare neagră aparținând inculpatului ;

- raportul de constatare tehnico - științifică nr. -/31.01.2009 al Serviciului de Criminalistică - Inspectoratul de Poliție al Județului lași, din care rezultă că urma de încălțăminte ridicată cu ocazia cercetării furtului comis în dauna părții vătămate aparține inculpatului;

- procesul verbal de conducere în teren, din care rezultă că inculpatul și-a menținut declarațiile sub aspectul comiterii faptelor împreună cu fratele său și a indicat cu precizie locurile prin care a pătruns, ca și modalitățile de sustragere, împreună cu planșele fotografice anexe și cu declarațiile martorilor asistenți;

- procesul verbal de reconstituire la care a participat și inculpatul, ocazie cu care inculpatul a revenit asupra tuturor declarațiilor date, precizând că fratele său nu are nici o contribuție, împreună cu planșele fotografice anexă și cu declarațiile martorilor asistenți;

- scrisoarea trimisă martorului G de către inculpatul de încercare de determinare a schimbării depoziției date pe parcursul urmăririi penale;

- copia scrisorii trimise de inculpatul numitei, din care rezultă cooperarea celor doi frați inculpați în direcția încercării de denaturare a adevărului;

- declarațiile inițiale ale inculpatului.

Analiza tuturor acestor mijloace, precum și a celorlalte administrate în cauză, relevă, dincolo de orice echivoc, că cei doi inculpați trimiși în judecată au acționat împreună. Apărările acestora nu pot fi primite, fiind infirmate de ansamblul probator administrat în cauză și chiar de propriile lor declarații.

De altfel, modalitatea și circumstanțele în care s-au comis faptele demonstrează că inculpații au avut deplină reprezentare a caracterului penal al faptelor comise.

Prin urmare, raportat la toate cele anterior prezentate, tribunalul reține că motivele celor doi inculpați-apelanți privitoare la nevinovăția lui sunt, în mod manifest, nefondate.

Se mai reține și că prima instanță a realizat o corectă încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților - apelanți.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei ce le-a fost aplicată inculpaților, tribunalul a constatat că prima instanță a făcut o justă și corectă aplicare a criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale. Astfel, prima instanță a ținut seama, la individualizarea pedepsei aplicate, de poziția procesuală a inculpaților, de circumstanțele comiterii faptelor, de mijloacele utilizate, de cuantumul prejudiciilor, de antecedentele penale ale inculpaților, precum și de toate circumstanțele personale ale fiecărui inculpat. În funcție de acestea, în mod corect judecătoria a aplicat inculpaților pedepse orientate spre limita minimă prevăzută de lege.

Pentru toate acestea, tribunalul apreciază că prima instanță a dozat corespunzător pedeapsa aplicată inculpatului, just dispunându-se apoi executarea efectivă a acesteia.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în mod corect s-a constatat faptul că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciile fiind recuperate prin restituire.

Pentru toate motivele mai sus expuse, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii criticate, în baza art. 379, pct. 1, lit. b Cod procedură penală, tribunalul a resșpins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații și, ambii deținuți în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr. 208/08.06.2009 pronunțată de Judecătoria Pașcani în dosar nr-, sentință pe care a menținut-

Văzând și dispozițiile art. 189 și art. 192 alin. 2, 4 Cod procedură penală în ceea ce privește cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului de față și onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați;

În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel inculpații și criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului inculpatul arată că este nevinovat și a fost condamnat pe nedrept, nefiind el autorul faptelor, ci fratele său, neexistând probe în cauză din care să rezulte vinovăția sa iar bunurile sustrase au fost găsite la locuința fratelui său care a recunoscut faptele.

În motivarea recursului inculpatul solicită reducerea pedepsei aplicate față de poziția procesuală corectă pe care a adoptat-o în cauză și faptul că prejudiciul a fost recuperat integral.

Arată inculpatul că fratele său este nevinovat și el a sustras singur bunurile.

Examinând recursurile declarate în raport de criticile formulate și cu decizia dată în cauză, Curtea constată că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

În mod corect și în concordanță cu actele și lucrările cauzei instanța de fond și de apel au reținut că inculpații și au comis câte o infracțiunea de violare de domiciliu și câte o infracțiune de furt calificat în formă continuată, prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal și respectiv art. 208 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a, 37 lit. b Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice dispuse în mod temeinic de instanța de fond, fapte comise împotriva părților vătămate A, și, cauzându-le prejudicii recuperate prin restituire.

Situația de fapt reținută de instanța de fond și de apel este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate.

În seara de 30 ianuarie 2009 prin jurul orelor 22,30 inculpații și au sustras din curtea părții vătămate 2 biciclete, una pentru adulți și alta pentru copii, intrând în curte pe poartă.

Apoi inculpatul a sustras un moped parcat în fața barului Serv, motorscuterul aparținând părții vătămate A, pe care inculpatul l- urcat în mașina fraților, cerându-le să-l ducă la locuința părinților inculpaților, în localitatea Scobâlteni, contra sumei de 20 lei.

Continuându-și drumul pe jos, cei 2 inculpați au pătruns în grădina numitului și apoi trecând printre sârma gardului despărțitor au intrat în curtea părții vătămate, de unde au sustras un furtun alb cu o lungime de 23, care se afla în fața casei, furtun luat de inculpatul, iar inculpatul a luat de pe terasa casei respective o maletă și o geacă care se aflau la uscat.

Continuându-și drumul inculpații și au ajuns la locul unde lăsaseră bicicleta pentru adulți, sustrasă de la, pe cyare au luat-o și apoi prin dreptul Fermei pomicole au fost depistați d eorganele de poliție.

Bunurile sustrase de inculpații și au fost restituite părților vătămate, acestea neconstituindu-se părți civile în cauză.

Coroborând probele administrate în cauză, instanța de fond și de apel au ajuns la concluzia justă că faptele există, au fost comise de inculpații și și s-a stabilit în mod corect vinovăția acestora.

Individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților s-a făcut în mod temeinic de instanța de fond care a ținut cont atât de criteriile generale, prevăzute de art. 72 Cod penal, gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, modalitatea concretă a săvârșirii faptelor, precum și de circumstanțele personale ale inculpaților care au avut poziție parțial sinceră în cauză, au recuperat prejudiciile cauzate prin faptele comise prin restituirea bunurilor sustrase, însă sunt recidiviști postexecutori, dând dovadă de persistență infracțională.

Față de situația personală a fiecăruia dintre inculpați în mod corect instanțele de fond și de apel au reținut că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante formulate în favoarea inculpaților și și coborârea pedepselor sub minimul prevăzut de lege pentru fiecare infracțiune, întrucât scopul educativ al pedepsei prevăzute de art. 52 Cod penal nu poate fi atins în cazul acestor inculpați decât prin executarea acestui cuantum de pedeapsă în regim de detenție, în vederea prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni și a formării unei atitudini corecte a acestora față de normele de drept și față de regulile de conviețuire sociale.

Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 1 Cod procedură penală, că nu există motive de casare să poată fi luate în considerare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15, pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 517 / 10 decembrie 2009 Tribunalului Iași, pe care o va menține.

În baza art. 381, 383 Cod procedură penală se va deduce din pedepsele rezultante aplicate inculpaților și durata arestării preventive de la 10 decembrie 2009 la zi, pentru fiecare.

Conform art. 192 alin 2 Cod procedură penală, instanța va obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 517 din 10.12.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.

Deduce în continuare detenția inculpaților de la data de 10.12.2009 până la zi.

Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei onorariu apărător din oficiu va fi suportat din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 Februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - - - -

Red.

Tehnored.

02 ex.

05.03.2010

Tribunalul Iași

Jud. Talion

Jud.

Președinte:Mihaela Chirilă
Judecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea, Gabriela Scripcariu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 113/2010. Curtea de Apel Iasi