Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 114/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 114
Ședința publică de la 16 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Gabriela Scripcariu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 4/A/13.01.2010 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de furt calificat (art. 209.Cod Penal).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu, lipsă partea vătămată .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiere, după care:
Interpelate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Av. solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere vârsta inculpatului care a recunoscut și regretat fapta,împrejurarea că prejudiciul a fost recuperat integral și că reinserția socială a inculpatului se poate face și prin aplicarea unei pedepse mai mici.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului, în baza disp. art. 38515Cod procedură penală, decizia recurată fiind legală și temeinică. Inculpatul ar avea vocație în ceea ce privește redozarea pedepsei dacă nu ar fi încălcat termenul de încercare stabilit printr o hotărâre anterioară, iar pedeapsa pe care o execută în prezent reprezintă cumulul două pedepse.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin sentința penală nr. Prin sentința penală nr. 437/20.11.2009 Judecătoria Hușia condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșire infracțiunii prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit."a" Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal, a revocat beneficiul suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 208, 209 Cod penal și pronunțată prin sentința penală nr. 31/02.02.2007 a Judecătoriei Huși urmând ca inculpatul să execute în întregime această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată.
Inculpatul va executa în total pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare.
Pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit."a" teza a II-a b, Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar potrivit art. 88 Cod penal, a fost computată la zi, durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 22.09.2009.
S-a constatat că partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză, deși prejudiciul în sumă de 600 lei nu a fost recuperat.
În baza art. 118 lit."e" Cod penal, s-a confiscat de la inculpat, în folosul statului, suma de 600 lei.
A fost obligat inculpatul să achite suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, în ziua de 19.09.2009, în jurul orelor 9,00, știind că vecinii săi, familia, primiseră pensia în jurul datei de 15 și, totodată, la acea oră, sunt plecați la muncile, inculpatul s-a hotărât să pătrundă în locuința acestora cu scopul de a sustrage bani.
Ca urmare, a pătruns mai întâi pe poarta de acces în curtea părții vătămate și apoi cu ajutorul unui patent pe care îl acea asupra sa, a forțat lacătul cu care era asigurată ușa casei, intrând astfel în imobil. A căutat mai întâi în prima cameră printre lucruri, a trecut apoi într-o altă cameră a imobilului de unde, dintr-o geantă ascunsă sub pat, sustras suma de 50 lei, iar după un tablou aflat pe perete, a sustras suma de 950 lei.
Inculpatul s-a deplasat apoi în mun. H, iar din banii sustrași a cumpărat o drujbă electrică de la numitul cu suma de 450 lei și un telefon mobil marca NOKIA de la un magazin cu suma de 200 lei.
Apoi a revenit în sat cu un taxi, iar seara s-a deplasat din nou în mun. H cu un alt taxi, mergând la gară, iar de aici a plecat la mama sa în localitatea M, revenind la domiciliul său în ziua de 21.09.2009 când a fost depistat de către organele de poliție.
Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului au fost prelevate mai multe urme papilare, stabilindu-se prin constatarea tehnico-științifică faptul că, acestea au fost cercetate de către inculpat.
Totodată, cu ocazia efectuării reconstituirii, de bună voie și în prezența martorilor asistenți, inculpatul a indicat modalitatea și împrejurările în care a săvârșit fapta.
Situația de fapt, astfel reținută, rezultă din analiza coroborată a declarației inculpatului, cu cele alte martorilor audiați, precum și cu aspectele consemnate în procesele verbale încheiate de organele de cercetare penală.
Astfel, fiind audiat inculpatul, a recunoscut comiterea faptei, așa cum s-a reținut, iar depoziția sa analizată în lumina dispozițiilor art. 69 Cod procedură penală servește la aflarea adevărului întrucât se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
În drept, fapta inculpatului care în data de 17.09.2009 în jurul orelor 9,00 pătruns prin efracție în locuința părții vătămate de unde a sustras suma de 1.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit."i" Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit."a" Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului s-a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei, de modalitatea și împrejurările săvârșirii faptei, de urmările produse și cele care se puteau produce, de valoarea prejudiciului, de persoana inculpatului care este în vârstă de 24 ani, nu are ocupație, nu este căsătorit și este recidivist. Astfel, din fișa sa de cazier rezultă că, prin sentința penală 31/02.02.2007 a Judecătoriei Hușia fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208, 209 lit."e" Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 81 și 82 Cod penal, astfel că, în raport cu fapta prezentă inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie, potrivit art. 37 lit."a" Cod penal, instanța urmând să facă aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Având în vedere persistența infracțională a inculpatului, la data de 22.09.2009, inculpatul a fost reținut, iar la data de 23.09.2009, instanța a dispus arestarea preventivă a acestuia pe o durată de 29 zile.
În baza art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 208, 209 Cod penal prin sentința penală nr. 31/2.02.2007 a Judecătoriei Huși, rămasă definitivă prin neapelare, urmând ca inculpatul să execute în întregime această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză.
Pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit."a" teza a II-a și b Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest.
În baza disp. art. 88 Cod penal, s-a dedus la zi, durata reținerii începând cu data de 22.09.2009.
S-a constatat că partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză, deși prejudiciul în sumă de 600 lei nu a fost recuperat.
Așa fiind, instanța în temeiul dispozițiilor art. 118 lit."e" Cod penal a confiscat în folosul statului de la inculpat suma de 600 lei.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că pedeapsa aplicată pentru infracțiunile comise este mult prea mare având în vedere că el este tânăr și se poate reabilita mai repede.
Prin decizia penală nr. 4/13 ianuarie 2010, Tribunalul Vasluia respins ca nefondat apelul, a menținut starea de arest, a dedus din pedeapsă arestarea de după pronunțarea hotărârii și a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.
Tribunalul a reținut că față de actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de apel invocate de inculpat, dar și din oficiu conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală în mod just și în deplin consens cu materialul probator administrat în cauză, atât la urmărirea penală cât și la cercetarea judecătorească, instanța a reținut în sarcina apelantului, comiterea infracțiunii de furt calificat, comisă în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, aplicând o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție.
Instanța de fond a aplicat minimul de pedeapsă pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, având în vedere faptul că acesta a comis numai un singur act material al acestei infracțiuni a recunoscut și regretat fapta comisă și ținând seama și de faptul că acesta a comis infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie, conform art. 37 lit. a Cod penal, care putea duce ca urmare a acestei situații la aplicarea unei pedepse, peste minimul special al infracțiunii reținute în sarcina sa conform art. 39 Cod penal.
Pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, a apărut ce urmare a revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată apelantului anterior, de Judecătoria Huși prin sentința penală nr. 31/2.02.2007 conform art. 83 Cod penal, întrucât nu s-au respectat, dispozițiile legale, privind abținerea de a mai comite noi infracțiuni, în termenul de încercare de 5 ani.
În termen, hotărârile au fost recurate de inculpat cu motivarea că pedeapsa aplicată este prea mare.
Recursul formulat nu este fondat.
Prima instanță și instanța de apel au reținut o situație de fapt conformă cu probele administrate și au individualizat pedeapsa cu luarea în considerație a tuturor criteriilor generale enumerate la art. 72 Cod penal.
Conduita procesuală corectă a fost avută în vedere și a justificat aplicarea unei pedepse orientate la limita minimă prevăzută de lege.
Față de perseverența infracțională a inculpatului, care a mai fost condamnat anterior prin două hotărâri definitive, dar nu a înțeles să-și corecteze conduita, pedeapsa aplicată și modalitatea de executare corespund scopului cerut de art. 52 Cod penal.
Hotărârile recurate nu fac o încadrare corectă a faptei, în sensul că nu fac referire la dispozitiv la art. 209 alin. 1 lit. "i" Cod penal, ci doar art. 209 alin. 1 Cod penal, dar acest aspect constituie o eroare materială evidentă în condițiile în care în considerente se regăsește o încadrare juridică corectă.
Eroarea materială poate fi îndreptată la cerere sau din oficiu în condițiile art. 195 Cod procedură penală.
Aspectul sesizat din oficiu, nu influențează asupra cuantumului ori modalității de executare a pedepsei.
Pentru aceste motive, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefundat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 4/A din 13 ianuarie 2010 Tribunalului Vaslui, decizie pe care om menține.
Deduce în continuare detenția inculpatului de la data de 13 ianuarie 2010 până la zi.
Obligă pe recurent să plătească statului sume de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu va fi suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 Februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui: -,
-
19.02.2010
2 ex.
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea, Gabriela Scripcariu
