Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 129/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.129

Ședința publică din 10 noiembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Silviu Anti

JUDECĂTOR 2: Bogdan Adrian

GREFIER: ---

*********************************************

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de - procuror.

Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.593/21.12.2005 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.4628/2004, după casare și trimitere spre rejudecare prin decizia penală nr.1298/08.04.2009 pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul ales al apelantului - inculpat, avocat, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul apelantului - inculpat arată că a mai fost angajat în acest dosar în urmă cu doi ani și cu o zi înaintea prezentei ședințe de judecată, la ora 13.30, a fost reangajat, de către un membru al familiei, a dorit să studieze dosarul dar era ora 14 și nu mai era program la arhiva instanței. Precizează că a luat legătura cu inculpatul și acesta solicită să fie audiat. Susține că inculpatul lucrează în străinătate din 2006 și va primi concediu pe data de 10 decembrie. Afirmă că dacă ar pleca mai devreme, ar fi dat afară de la serviciu. Solicită amânarea cauzei pentru a studia dosarul și pentru a fi audiat inculpatul.

Reprezentantul Ministerului Public arată că, având în vedere lipsa procedurii de citare prin afișare la Consiliul Local G și cererea de amânare a apărătorului apelantului - inculpat, este de acord cu o ultimă amânare a cauzei.

Curtea, având în vedere faptul că prezentul dosar este unul vechi, fiind vorba despre apelul declarat împotriva unei sentințe pronunțate în anul 2005, dat fiind că procedura de citare a apelantului - inculpat este completă la adresa din Italia, față de faptul că la termenul anterior apărătorul apelantului - inculpat a fost prezent în sala de ședință și a spus că va fi angajat, respinge cererea de amânare, urmând a lăsa cauza, dacă se dorește, la a doua strigare pentru a fi studiat dosarul de apărătorul apelantului - inculpat.

Apărătorul apelantului - inculpat arată că nu dorește lăsarea cauzei la a doua strigare.

Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.

Apărătorul apelantului - inculpat, avocat, arată că hotărârea de la fond este netemeinică și nelegală dat fiind că din probele administrate nu rezultă vinovăția inculpatului. Precizează că se pretinde în rechizitoriu că în 2004 s-a săvârșit infracțiunea de furt calificat iar pentru gardienii publici și trei inculpați - infracțiunea de luare și dare de mită. Infracțiunea a fost săvârșită în 4 faze: în prima fază s-au furat niște țevi de la, apoi, după 4 zile, alt grup a furat alte țevi. În ce-a de-a treia fază, după alte șapte zile, când a intrat și inculpatul, se spune că prin escaladarea gardului au fost luate acele țevi. Afirmă că prejudiciul cauzat la acea dată a fost de 700 RON. Învederează faptul că în anul 2005 inculpatul a plecat în Italia și a dat declarații doar la organul de cercetare penală, din anul 2006 lucrând cu contract de muncă în Italia. Arată că la urmărirea penală există declarația inculpatului prin care recunoaște fapta, respectiv că a ajutat doi coinculpați, care i-au spus că ei trebuie să ia niște metale, având asentimentul gardienilor publici, și dacă el dorește, să-i ajute. Precizează că, inculpatul știind că există asentimentul gardienilor publici, nu s-a gândit la furt. Susține că el nu a escaladat gardul ci doar a ajutat. Afirmă că inculpatului i s-au acordat circumstanțe atenuante și totuși a primit 1 an și 10 luni închisoare cu executare, deoarece avea antecedente. Învederează faptul că nu există probe de condamnare. Arată că există declarații date la urmărirea penală și la fondul cauzei, care sunt contradictorii, îndoiala profitând inculpatului. Precizează că în cauză s-a formulat apel, decizia pronunțată în apel fiind casată de ÎCCJ pentru că nu a fost motivată. A doua decizie a fost casată pentru viciu de procedură și s-a dispus să se analizeze de către instanța de apel și celelalte motive de recurs formulate, instanța de recurs dând prioritate lipsei de procedură. Susține că aceste motive de recurs privesc situația de fapt. Afirmă că nu există probe de condamnare, existând îndoială că inculpatul a săvârșit infracțiunea, fiind reținute art.74-76 Cp. Arată că pedeapsa poate fi coborâtă sub minimul special și solicită redozarea pedepsei. Precizează însă că, în principal, nu există probe de condamnare. Inculpatul a ajutat la transportarea unei lăzi la căruță, în prezența gardienilor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că apelul este nefondat și pune concluzii de respingere a acestuia. Precizează că situația de fapt este corect reținută, corectă fiind și încadrarea juridică dată faptei. Afirmă că din probe și din comportamentul inculpatului rezultă intenția și hotărârea de a participa la comiterea acestei infracțiuni. A existat înțelegere prealabilă între coinculpați. Învederează faptul că din declarațiile martorilor audiați la cererea apărării -, și, rezultă că la furt a participat și inculpatul, faptul că s-au înțeles, au sărit gardul (inclusiv inculpatul) și au luat țevi pe care le-au vândut. Arată că și partea vătămată spune că inculpatul avea cunoștință ce făcea. Printre cei care au participat la predarea țevilor către această parte vătămată era și inculpatul, care a primit bani. Precizează că pedeapsa a fost judicios individualizată. Inculpatul trebuie să execute 3 ani și 10 luni închisoare, corect fiind revocat beneficiul suspendării condiționate și grațierii pentru o pedeapsă de 2 ani. Pune concluzii de respingere a apelului.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Prin sentința penală nr.593/D/21.12.2005, pronunțată în dosarul nr.4628/2004 al tribunalului Bacău, s-a dispus, în temeiul prevederilor art.208 al.1 cu referire la art.209 al.1 lit.a,g,i, cu art.37 lit.a, art.74 lit.c, art.76 al.1 lit.c și art.80 pen. condamnarea apelantului inculpat la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare.

În baza art.83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată pentru pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.1352/8.12.2000 a Judecătorie O pentru săvârșirea infracțiuni prevăzute de art.217 al.3 Cod penal, iar în baza art.7 din Legea nr.543/2002 s-a revocat grațierea pentru aceiași pedeapsă. S-a dispus adăugarea la pedeapsa aplicată a acestei pedepse, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 3 ani și 10 luni închisoare.

Prin aceiași sentință penală s-a dispus condamnarea și a altor inculpați.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut faptul că în luna februarie 2004 inculpatul împreună cu numiții -, și au pătruns prin escaladarea gardului în incinta Sucursalei " " de unde au sustras cca. 360 kg. țeavă de alamă pe care au vândut-o numitului pentru suma de 700 lei ron, bani pe care i-au împărțit în mod egal.

Atât inculpatul cât și ceilalți inculpați au declarat apel împotriva sentinței penale de mai sus. Curtea de APEL BACĂU, prin decizia penală nr.194/13.06.2006 pronunțată în dosarul nr.707/2006 a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și de ceilalți inculpați.

Împotriva acestei soluții inculpatul a declarat recurs, iar prin decizia nr.900/12.03.2008 pronunțată de secția penală în dosarul nr- a admis recursul peste termen declarat de inculpat a casat numai în ce îl privește pe acesta decizia Curții de APEL BACĂU și a dispus trimiterea cauzei la aceiași instanță pentru rejudecarea apelului.

Prin decizia de casare s-a reținut că judecata în apel a avut loc fără citarea legală a recurentului inculpat, întrucât pe citație este trecut în mod greșit infracțiunea de luare de mită în loc de infracțiunea de furt.

Totodată, Înalta Curtea constatat că decizia Curții de APEL BACĂU este nemotivată în ceea ce-l privește pe inculpatul, acesta nefiind individualizat în decizie sub aspectul motivelor de apel invocate. Simpla motivare a deciziei printr-o frază pentru toți inculpații, fără o argumentare bazată pe dispoziții legale menționându-se doar că " la individualizarea judiciară a pedepselor, au fost avute în vedere criteriile stabilite prin art.72 Cod penal ținându-se seama de gravitatea infracțiunilor comise, împrejurările concrete în care s-au săvârșit, dar și față de persoana inculpaților - respectiv datele ce-i caracterizează - vârstă, antecedență penală, comportare anterioară și ulterioară și poziția procesuală" nu este suficientă pentru ca instanța să se pronunțe asupra apelului inculpatului. Astfel, decizia instanței de apel nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.383 din Codul d e procedură penală care se referă la conținutul deciziei și prevăd că expunerea trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au condus după caz la respingerea sau admiterea apelului.

Cauza a fost înregistrată din nou pe rolul acestei instanțe sub nr-, în care a fost pronunțată decizia penală nr.128/28.10.2008 prin care s-a respins din nou apelul inculpatului ca nefondat.

În considerente s-a arătat că la solicitarea apărătorului ales al apelantului inculpat s-a admis proba cu 3 martori în apărare și circumstanțiere:, și.

Din conținutul declarațiilor acestora, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, declarații inculpați și martori, instanța de apel a constatat că în mod corect s-a reținut vinovăția apelantului inculpat.

Martorii audiați au confirmat participarea apelantului la unul din actele de sustragere a țevii de alamă. Afirmația că apelantul a avut reprezentarea că țeava aparține unuia dintre paznici, nu este probată și este infirmată de modul în care a fost săvârșită infracțiunea pe timp de noapte, prin escaladarea gardului și prin sustragerea țevii dintr-un depozit aparținând părții civile Sucursala " ". De altfel martorii audiați au confirmat că știau cui aparține țeava și că apelantul a escaladat și el gardul și a cărat țeava cu spatele. Pe de altă parte suma de bani obținută din valorificarea țevii sustrase a fost împărțită în mod egal între toți autorii faptei.

Cu privire la cuantumul pedepsei aplicate, instanța de apel a constatat că s-a dat eficiență prevederilor art.72 Cod penal prin aplicarea de circumstanțe atenuante și scăderea pedepsei aplicate sub minimul prevăzut de lege.

În cauză, din declarațiile martorilor a rezultat că apelantul este plecat în străinătate și în temeiul prevederilor art.177 al.1 și 4 Cod procedură penală acesta a fost citat la toate adresele cunoscute și prin afișare la ușa consiliului local al localității unde a fost săvârșită infracțiunea.

Inculpatul a formulat iarăși recurs, soluționat prin decizia penală nr.1298/08.04.2009 la, cauza fiind trimisă pentru rejudecarea apelului la Curtea de APEL BACĂU.

S-a motivat în decizia de casare cu trimitere că în ciclul procesual anterior a rezultat faptul că în rejudecarea în apel inculpatul nu a fost citat și la adresa din Italia, adresă indicată în înscrisurile aflate la filele 38,53 precum și la filele 78 și 108 din care rezultă fără dubiu că inculpatul apelant avea rezidența la adresa din Italia, astfel cum a rezultat și din Certificatul de Rezidență emis de Primăria Comuna Fonte Nuova (Provincia ).

Astfel, potrivit dispozițiilor art.177 și 181 Cod procedură penală, instanța trebuia să dispună citarea inculpatului apelant la noul domiciliu care a fost precizat de către acesta prin actele depuse la dosarul nr-, respectiv nr.30, Fonte Nuova, Provincia, Italia.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art.385 indice 15 pct.2 lit.c din Codul d e procedură penală a admis recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.128 din 28 octombrie 2008 Curții de APEL BACĂU - Secția Penală cauze minori și familie.

Procedând la o nouă rejudecare a apelului, a fost citat inculpatul la adresa de rezidență din Italia, cu scrisoare recomandată, primită în două rânduri de apelant care a și semnat-o, la o dată anterioară de la care s-au scurs mai mult de 40 de zile până la termenul de judecată.

Apărătorul inculpatului nu formulează cereri noi de probatorii pentru soluționarea prezentului apel.

De asemenea, având în vedere lipsa inculpatului de la judecata dosarului pe parcursul mai multor ani, că acesta a primit citațiile trimise de instanța de apel, prima la data de 13.06.2009, având suficient timp pentru a-și planifica prezența în fața Curții de B în măsura în care ar fi intenționat să dea o declarație, s-a apreciat că o nouă amânare pe acest motiv, fără a fi justificată obiectiv și probator, nu este întemeiată, având drept rezultat tergiversarea inutilă a soluționării cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului și hotărârea apelată, prin prisma motibvelor invocate și din oficiu, Curtea de Apel reține următoarele:

Prima instanță a apreciat în mod corect probele administrate legal în cauză, în baza cărora s-a reținut situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpatului.

Rezultă din declarațiile coinculpaților - (204 dosar 4628/2004 al tribunalului Bacău ), (230 dos.4628/2004), părților vătămate (232 dosar 4628/2004) și (233), coinculpatului C-tin (272), că în cursul lunii februarie 2004, împreună cu, -, și, a sustras aproximativ 360 Kg țeavă de alamă de la partea vătămată SC SA B, din incinta Sucursalei "i", cantitate vândută părții vătămate, primind suma de 700 lei, pe care au împărțit-o egal.

De altfel, inculpatul a recunoscut în cursul urmăririi penale activitatea infracțională de sustragere de material feros, sub formă de țeavă, prin escaladarea gardului cu ceilalți inculpați, după ce anterior așteptaseră ca inculpatul să se înțeleagă cu gardienii care păzeau incinta părții vătămate, sustragerea acestor bunuri mobile fiind comisă în mod evident cu intenție directă de către apelant (159 și 161 dosar urmărire penală).

Și cu ocazia reconstituirii efectuate la data de 06.04.2004 (17-28 dosar urm.pen.) apelantul indică modalitatea efectivă prin care s-a realizat furtul și semnează fără obiecții procesul verbal întocmit cu această ocazie.

Prin urmare, prima instanță a dispus condamnarea acestuia în mod corect, în raport de actul material de sustragere la care a participat.

De asemenea, instanța a făcut o justă individualizare a pedepsei, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptelor și consecințele produse, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, care este recidivist, fapta comisă atrăgând revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1352/2000 a Judecătoriei Onești, dar și revocarea grațierii condiționate a executării aceleiași pedepse.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică și sub aspectul rezolvării laturii civile a cauzei în raport de apelant.

Părții vătămate Poliția Primăriei mun. B i-au fost acordate despăgubiri sub forma daunelor materiale în cuantum de 7343 lei, valoarea materialului feros la care a fost obligat în solidar cu ceilalți coinculpați, participanți la fapta comisă de apelant.

În aprecierea cuantumului acestora au fost avute în vedere împrejurările în care a fost comisă infracțiunea, cantitatea de alamă sustrasă la data faptei și prețul pe kilogram de țeavă de alamă, în sumă de 20,4 lei.

Pentru aceste considerente, în baza art.379 pct.1 lit.b CPP, va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 CPP,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.379, pct.1, lit.b Cod procedură penală, respinge apelul declarat de apelantul-inculpat, împotriva sentinței penale nr.593/D/21.12.2005, pronunțată în dosarul nr.4628/2004 al tribunalului Bacău, ca nefondat.

În baza art.192, alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul la plata a 200 lei, cheltuielile judiciare avansate de stat.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

- - -

Red.sent.pen.

Red.

Tehnored.

Ex.2

25.11.2009

Președinte:Silviu Anti
Judecători:Silviu Anti, Bogdan Adrian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 129/2009. Curtea de Apel Bacau