Violul (art.197 cod penal). Decizia 126/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.126
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru
JUDECĂTOR 2: Silviu Anti
GREFIER: ---
*********************************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.32/P/25.02.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat și martorul, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la ascultarea martorului, sub prestare de jurământ, după ce în prealabil martorul a fost legitimat, având seria - nr.-.
Apărătorul apelantului - inculpat depune la dosar cerere de scutire de la plata amenzii.
Reprezentantul Ministerului Public reiterează cererea din data de 07.07.2009 de schimbare a încadrării juridice din 4 infracțiuni - 2 infracțiuni de viol și 2 infracțiuni de raport sexual cu un minor, în două infracțiuni de viol.
Instanța, pentru asigurarea obiectivității și imparțialității instanței, dat fiind că la data de 07.07.2009 s-a solicitat schimbarea încadrării juridice, pune în discuție din oficiu schimbarea încadrării juridice din 2 infracțiuni de viol și 2 infracțiuni de raport sexual cu un minor, în 2 infracțiuni de raport sexual cu un minor
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul apelantului - inculpat, avocat, arată că la instanța de fond inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunile prev. de art.197 al.3 și art.198 al.1 Cp, cu aplicarea art.33 lit.a, la pedeapsa de 11 ani închisoare. A formulat apel pentru motive de netemeinicie și nelegalitate. Cu privire la netemeinicie, precizează că pedeapsa aplicată este prea mare față de fapta comisă. Afirmă că menține punctul de vedere exprimat în 07.07.2009 - că se opune schimbării încadrării juridice din 2 infracțiuni de viol și raport sexual cu un minor, în două infracțiuni de viol. Solicită achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.b și 10 lit.d CPP, pentru infracțiunea prev. de art.197 al.3 Cp, pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, respectiv lipsa intenției. Susține că și ÎCCJ, prin decizia nr.3/2005, în recursul procurorului general al ÎCCJ, privind aplicarea art.197 Cp, a statuat că pentru a se reține infracțiunea de viol trebuie să fie demonstrată constrângerea, imposibilitatea persoanei de a se apăra și de a-și exprima voința. Învederează faptul că în cauză nu a fost demonstrată constrângerea, vreun act prin care victima să fie în imposibilitate să-și exprime voința. Arată că partea vătămată a întreținut raporturi sexuale voit. Precizează că așa cum au declarat și martorii, aceste relații sexuale cu persoane ce nu au împlinit 15 ani nu sunt ceva deosebit în comunitatea de romi din care provin părțile. Susține că această faptă poate nu ar fi fost cunoscută dacă nu intervenea starea de graviditate a victimei. Afirmă că partea vătămată a declanșat raporturile sexuale de bunăvoie. Inculpatul nu a forțat victima, nu a amenințat- Partea vătămată declară în acest sens că singură mergea la bunica sa. În data de 29.09.2009 mama părții vătămate a dat declarație prin care spunea ce s-a întâmplat - că fiica ei nu a fost agresată, amenințată și a formulat acea plângere din cauza repercusiunilor, din motive familiale, ce nu au legătură cu atitudinea inculpatului. Invocă principiul in dubio pro reo, învederând faptul că nu s-a făcut dovada stării de constrângere, amenințare, pentru a exista infracțiunea prev. de art.197 al.3 Cp. Arată că singurele elemente de probă sunt acele declarații oscilante ale părții vătămate, neîntărite de alte mijloace de probă. Precizează că partea vătămată a încercat să spună că și acele poezii au fost copiate, declarație infirmată și de martorul audiat la acest termen. Solicită deci achitarea pentru infracțiunea prev. de art.197 al.3. Cu privire la infracțiunea prev. de art.198 al.1 Cp, susține că tradițiile din comunitatea părților nu sunt de natură să exonereze de răspundere juridică. Pentru această infracțiune, solicită admiterea apelului, casarea sentinței penale pronunțată de Tribunalul Neamț, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond aplicarea unei pedepse în limitele art.198 al.1 Cp, orientată spre minim, cu executare conform art.81-82 Cp. Solicită să se deducă din pedeapsă durata reținerii și a arestării. Solicită reținerea circumstanțelor personale și reale prev. de art.74-76 Cp, cu referire la circumstanțele săvârșirii faptei și la persoana inculpatului, care este tânăr și nu a mai săvârșit fapte penale. Afirmă că scopul legii penale a fost atins prin menținerea în stare de arest. Solicită să fie avută în vedere declarația de la urmărire penală a martorului, care a arătat că inculpatul nu a încercat să se sustragă de la urmărirea penală; acesta nu a știut de acest lucru, neavând la îndemână mijloace de informare. Nu solicită cheltuieli.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a apelului declarat de inculpat, pentru greșita încadrare juridică, desființarea sentinței penale sub acest aspect, reținerea cauzei spre rejudecare și schimbarea încadrării juridice din 4 infracțiuni - 2 de viol și 2 de raport sexual cu un minor, în 2 infracțiuni de viol, prev. de art.197 al.1 teza 3, ambele cu aplicarea art.33 lit.a Cp. Solicită menținerea pedepselor pentru aceste infracțiuni aplicate de instanța de fond, precum și a celorlalte dispoziții ale sentinței apelate. Arată că inculpatul a săvârșit 2 infracțiuni de viol, parte vătămată fiind. Precizează că din declarația constantă a părții vătămate dată la urmărirea penală și în instanță, rezultă că aceasta a fost obligată să întrețină raport sexual prin constrângere. Prima dată inculpatul a prins-o de mână și ulterior actului sexual a amenințat-o să nu spună nimănui. A doua oară inculpatul a așteptat-o după ușă și a procedat în același fel. Afirmă că partea vătămată a revenit în apel și a menținut declarațiile de la urmărirea penală și de la instanța de fond, că a întreținut raport sexual prin constrângere. Învederează faptul că acel raport sexual nu a avut loc în prezența martorilor, așa cum s-a dorit a dovedi. Arată că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, a părăsit localitatea, s-a ascuns. Solicită să se constate că apărarea inculpatului este contradictorie, se contrazice cu declarațiile părții vătămate, declarațiile reprezentantului părții vătămate se contrazic cu declarațiile martorului. Precizează că a solicitat schimbarea încadrării juridice, dat fiind că între cele două categorii de infracțiuni există deosebire sub aspectul laturii obiective - violul presupune constrângerea, raportul sexual cu un minor presupune consimțământul părții vătămate, ce nu a existat în speța de față. Afirmă că a solicitat menținerea pedepselor aplicate pentru faptele comise, încadrarea juridică fiind complexă. Învederează faptul că având în vedere relațiile de rudenie trebuia reținută și infracțiunea de incest, dar dat fiind că este apelul inculpatului, nu se mai poate reține o astfel de încadrare juridică.
Apărătorul apelantului - inculpat arată că apărarea inculpatului nu este deloc contradictorie. Acesta a recunoscut că a avut raporturi sexuale, dar de bunăvoie. Apoi, inculpatul a fost pus în situația de a proba nevinovăția pentru infracțiunea de viol. În afară de declarațiile contradictorii ale părții vătămate și acel raport de expertiză medico - legală care spune că persoanele sub 14 ani nu pot fi expertizate, nu există alte probe privind săvârșirea unei infracțiuni prin violență, constrângere. Precizează că nu a susținut că actul sexual a avut loc în prezența martorilor. A existat un martor, dar în altă cameră și nu spune nimic de constrângere.
Apelantul - inculpat arată că situația de fapt nu este așa cum o înfățișează partea vătămată, cum că a forțat-o să întrețină raporturi sexuale, că a amenințat- Solicită admiterea apelului, reducerea pedepsei, conform concluziilor apărătorului ales.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.32/P/25.02.2009 pronunțată de Tribunalul Neamțs -a dispus condamnarea inculpatului:
- pentru săvârșirea infracțiunea de viol, prevăzută de art.197 alin.3 teza I Cod penal, la pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe o durată de 4 (patru) ani, după executarea pedepsei principale.
- pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art.197 alin.3 teza I Cod penal, la pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe o durată de 4 (patru) ani după executarea pedepsei principale.
- pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, prevăzută de art.198 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.
- pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, prevăzută de art.198 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.b și art.35 alin.3 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 11 (unsprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară cea mai grea, de interzicere a drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe o durată de 4 (patru) ani, după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.357 alin.3 Cod procedură penală, s-au interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat, iar în temeiul art.88 Cod penal, s-a computat din pedeapsa de executat, durata arestării preventive efectuată de la data de 07.07.2008 și până la data de 25.02.2009.
S-a constatat că, în calitate de reprezentant legal al părții vătămate minore -, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărători aleși.
În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului, suma de 2.000 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut faptul că inculpatul provine dintr-o familie cu cinci copii, rezultați din relația de concubinaj a mamei sale - cu defunctul Toți frații inculpatului au gospodării proprii, în casa părintească din comuna P, județul N, rămânând doar inculpatul și mama acestuia. Inculpatul a întrerupt cursurile școlii generale în clasa a III-a, iar de la vârsta de 17 ani, pentru a-și asigura existența lui și a mamei sale, a lucrat ca muncitor zilier în exploatările forestiere de pe, din județul În comunitatea rromă din care făcea parte, inculpatul s-a bucurat de o imagine favorabilă, acesta fiind un tânăr muncitor care a fost nevoit să meargă la muncă de la vârsta de 11 ani, din cauza situației financiare precare, pe care o avea familia sa, inculpatul îndeplinindu-și corespunzător obligațiile atât față de societate cât și față de mama sa bolnavă, care a rămas în grija lui. Inculpatul se întorcea la domiciliu din zona în care lucra, periodic, la o săptămână - două.
În luna februarie 2008, la două din astfel de reveniri la domiciliu, aflate la interval de două sau trei săptămâni, inculpatul a avut câte un raport sexual, prin constrângere fizică și morală, cu fiica surorii lui, în vârstă de zece ani și opt luni.
Astfel, într-o zi de sâmbătă din luna februarie 2008, partea vătămată, care locuia cu familia sa, în satul, comuna P, în vecinătatea locuinței bunicii sale -, a mers în vizită la aceasta și s-a așezat pe pat lângă bunica sa, de unde se uita la televizor. În aceeași cameră, dar pe un alt pat, era întins și inculpatul.
La un moment dat, au adormit atât partea vătămată cât și inculpatul, timp în care plecase de acasă. Când partea vătămată s-a trezit, l-a simțit pe inculpat lângă ea, care a început să o pipăie și să o mângâie, iar când a început să țipe, inculpatul i-a pus mâna la gură, după care i-a dat pantalonii și chiloții jos și a întreținut un raport sexual normal cu minora. După consumarea violului, inculpatul a amenințat-o pe partea vătămată să nu spună nimănui ce s-a întâmplat, deoarece va fi bătută atât de părinți, cât și de el. Inculpatul consumase băuturi alcoolice înainte de a întreține raportul sexual cu victima, iar după săvârșirea infracțiunii de viol, inculpatul a lăsat-o pe aceasta să plece acasă. Partea vătămată nu a relatat cele întâmplate părinților săi, de frică să nu fie bătută, așa după cum a fost amenințată de inculpat.
După aproximativ 2 sau 3 săptămâni, partea vătămată, a mers din nou în vizită la bunica sa, și, în momentul în care a vrut să intre în bucătărie, i-a ieșit în întâmpinare de după ușă, inculpatul, care a luat-o de mână și a dus-o pe patul lui din bucătărie, unde i-a dat cu forța pantalonii și chiloții jos și a întreținut din nou un raport sexual cu nepoata sa. La fel ca și prima dată, inculpatul aflat sub influența băuturilor alcoolice, a amenințat-o pe victimă, spunându-i că va lua bătaie de la mama sa și de la el, dacă va spune ce s-a întâmplat între ei.
După fiecare raport sexual, victima și-a spălat singură lenjeria intimă, și, de frică nu a spus părinților săi, nimic din cele întâmplate.
Începând din luna iunie 2008, partea vătămată a început să aibă grețuri, să amețească și să simtă dureri în, stări pe care le-a comunicat mamei sale, care a decis să-și ducă fiica la doctor, crezând că era o recidivare a apendicitei operate în urmă cu câteva luni. Aceasta, în ziua de 02.06.2008, s-a prezentat cu victima la P N, unde a fost supusă unei examinări ecografice abdominale. Conform buletinului ecografic, s-a stabilit că victima prezintă o sarcină aflată în săptămâna a 17-a de evoluție.
Surprinsă de rezultat, după ce a ieșit de la medic, i-a cerut explicații fiicei sale despre sarcină, aceasta relatându-i modul și împrejurările în care inculpatul a violat- În aceeași zi, mama victimei și-a informat soțul și împreună s-au decis să denunțe faptele comise de inculpat, organelor de poliție, lucru pe care l-au și făcut. Cu ocazia examinării medico - legale efectuată victimei, în ziua de 03.06.2008, în cadrul Serviciului de Medicină Legală P N, s-a stabilit că aceasta prezenta o deflorare veche (mai veche de 12-14 zile) și avea o sarcină în luna a patra de evoluție.
Cum sarcina constatată la o persoană de 10 ani și câteva luni trebuia întreruptă, mama victimei a acționat în acest sens la Secția Ginecologie a Spitalului Județean de Urgență P N, cât și la o clinică de specialitate din Procedurile întreprinse de pe parcursul a două săptămâni au rămas fără rezultat, timp în care sarcina a evoluat, ajungând într-o fază în care avortul putea fi făcut doar în condiții speciale, condiții care nu puteau fi asigurate în România, din cauza lipsei tehnicii medicale performante și a unei legislații imperfecte în acest domeniu.
Prin sprijinul extern al unei persoane fizice din, care s-a oferit voluntar, s-a asigurat deplasarea victimei însoțită de mamă, la o clinică din Marea Britanie, unde s-a făcut avortul la sfârșitul lunii iunie 2008.
Prin comise rogatorie s-a solicitat stabilirea ADN-ului la produsul de concepție, pentru a putea fi valorificat în țară, în vederea efectuării expertizei biocriminalistice, prin care să se stabilească dacă tatăl copilului avortat a fost inculpatul. Din concluziile raportului de expertiză biocriminalistică efectuat în cauză de Institutul de Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică din cadrul B, a rezultat că numitul este tatăl biologic al produsului de concepție cu un indice de paternitate de 2.360.000.
După prima declarație dată în fața organelor de poliție, inculpatul a dispărut de la locuința mamei sale, pentru a se sustrage de la cercetări, adăpostindu-se la locuința numitului, din comuna, județul N, sub pretextul de a-l ajuta pe acesta la munca în gospodărie. Localizarea și prinderea inculpatului s-a făcut în ziua de 07.07.2008, pe baza procedurilor legale de interceptare a convorbirilor telefonice, purtate de acesta pe telefonul său mobil. În aceeași zi, inculpatul a fost încarcerat pe baza mandatului de arestare preventivă, emis în lipsă.
În cursul procesului penal, inculpatul a recunoscut numai actele sexuale cu un minor, susținând că nu a întreținut raporturi sexuale prin constrângere cu victima, care l-a provocat, prin declarațiile de și prin actele de tandrețe manifestate, să accepte întreținerea de raporturi sexuale, mai ales că se afla sub influența băuturilor alcoolice, iar în plus, nu a știut ce vârstă avea nepoata sa. Declarația inculpatului a fost susținută ulterior, în cursul cercetării judecătorești și de mama victimei - care și-a schimbat radical poziția față de inculpat, precum și de cealaltă soră a acestuia -, ambele surori încercând prin declarațiile date, să plaseze răspunderea asupra victimei, cu scopul evident de a favoriza poziția inculpatului în proces, astfel că susținerile acestora, privind acceptul victimei de a întreține relații sexuale cu inculpatul, pe motivul i pe care i-o purta, manifestată în poeziile de descoperite în caietul acesteia, vor fi înlăturate, ca neîntemeiate.
Vinovăția inculpatului în comiterea celor patru infracțiuni privitoare la viața sexuală, a rezultat fără dubii, din procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică anexă, procesul verbal încheiat cu ocazia completării cercetării la fața locului și planșa fotografică anexă, buletinul ecografic eliberat victimei de Centrul Medical P N la data de 02.06.2008, raportul de constatare medico - legală nr.930 din 03.06.2008 întocmit de P N, raportul de expertiză biocriminalistică nr.- din 19.08.2008 întocmit de Institutul de Criminalistică din cadrul B, referatul de evaluare întocmit inculpatului de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor, și, toate coroborate cu declarațiile inculpatului.
La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, privind pericolul social ridicat al infracțiunilor săvârșite, precum și datele personale favorabile ale inculpatului, respectiv faptul că este tânăr, nu are antecedente penale, că este muncitor și singurul întreținător al unei mame bolnave și riscul scăzut ca acesta să fie implicat în săvârșirea de noi fapte penale. În favoarea inculpatului nu au putut fi aplicate dispozițiile art.74,76 Cod penal, cu efect asupra reducerii pedepselor, din cauza gravității faptelor comise, vârstei foarte fragede a victimei și relațiilor de rudenie apropiate dintre părți.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat apel inculpatul care a arătat că a întreținut relații sexuale cu consimțământul părții vătămate, deoarece în comunitatea de rromi sunt normale astfel de relații de la o vârstă timpurie, situație în care a solicitat a se dispune achitarea sa pentru infracțiunile de viol, iar pentru infracțiunile de act sexual cu un minor a solicitat a se reține circumstanțe atenuante și aplicarea unei pedepse pentru care să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei.
La termenul de judecată din data de 7 iulie 2009 reprezentantul Parchetului a solicitat a se dispune schimbarea calificării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din 2 infracțiuni de viol prevăzute de art.197 al.3 teza 1 penal și 2 infracțiuni de act sexual cu un minor prevăzute de art.198 al.1 penal cu art.33 lit.a penal în 2 infracțiuni de viol prevăzute de art.197 al.3 teza 1 penal cu art.33 lit.a penal.
La termenul de judecată din data de 10.11.2009 instanța a pus în discuție și o eventuală schimbare a calificării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din 2 infracțiuni de viol prevăzute de art.197 al.3 teza 1 penal și 2 infracțiuni de act sexual cu un minor prevăzute de art.198 al.1 penal cu art.33 lit.a penal în 2 infracțiuni de act sexual cu un minor prevăzute de art.198 al.1 penal cu art.33 lit.a penal.
Cu ocazia judecării apelului, instanța a reaudiat partea vătămată în prezența reprezentanților legali, pe inculpat și pe martorele și.
Fața de ansamblul probator administrat în cauză, în faza de urmărire penală, și cu ocazia judecării cauzei în primă instanță și în apel, se constată că asupra existenței raporturilor sexuale dintre inculpat și partea vătămată toate părțile le recunosc. Ceea ce trebuie să se stabilească este dacă acestea au fost săvârșite în condițiile prevăzute de art.197 sau de art.198 penal.
Conform prevederilor art.197 penal violul este ctul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același sex, princonstrângereaacesteia sauprofitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința. Această din urmă ipoteză presupune că inculpatul nu exercită o constrângere fizică asupra părții vătămate, ci se folosește de împrejurarea că aceasta nu este în stare să se opună raportului sexual. Pe de altă parte, constrângerea poate să fie și morală, împotrivirea vicitimei la raportul sexual fiind înfrântă prin amenințarea cu producerea unui rău.
Spre deosebire de viol, actul sexual cu un minor prevăzut de art.198 reprezintă actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același sex, care nu a împlinit vârsta de 15 ani. Pentru existența acestei infracțiuni este necesar consimțământul părții vătămate la actul sexual. Consimțământul presupune un acord între persoane, o aderare de bună voie la o propunere. Cu alte cuvinte, partea vătămată trebuie să fie conștientă și să înțeleagă ceea ce i se propune.
În cauza de față, la data săvârșirii faptelor de către inculpat, partea vătămată avea vârsta de 10 ani și 8 luni, iar din adresa nr.981/11.06.2008 a Serviciului de medicină legală N (fila 54 dos.urm.pen.),rezultă că minorii sub 14 ani nu se supun expertizei psihiatrice fiindcă nu au discernământ.Pe de altă parte, inculpatul este fratele mamei părții vătămate.
Acesta aspecte au creat inculpatului un ascendent asupra părții vătămate, care nu avea cum să se opună inculpatului și este prea puțin probabil că la vârsta ei conștientiza ceea ce înseamnă un raport sexual, pentru a fi de acord cu acesta. În afară de aceste aspecte, inculpatul a amenințat-o pe partea vătămată că o va dacă va spune cuiva că a avut raport sexual cu ea.
Inculpatul a încercat să se apere invocând faptul că pe un caiet au fost găsite, scrise de către partea vătămată, un gen de "declarații de "(filele 22,23 dos.urm.pen.), aspect care ar demonstra că partea vătămată îl iubea și de aceea a fost de acord să întrețină cu el relații intime. Din aceste "declarații" nu rezultă însă că ele sunt adresate expres inculpatului. Dacă ar fi reală situația de fapt relatată de inculpat privind "sentimentele de iubire" ale părții vătămate față de el și "prematuritatea" relațiilor sexuale în comunitatea rromă, apare inexplicabilă dispariția inculpatului, faptul că acesta și partea vătămată au ascuns "a" lor din februarie și până în iunie, și plângerea penală depusă de părinții părții vătămate.
Instanța consideră că în cauza de față din ansamblul probator administrat rezultă că cele două rapoarte sexuale dintre inculpat și partea vătămă au avut loc fără consimțământul acesteia și fără ca aceasta să aibă posibilitatea de a-și exprima voința sau de a se apăra, partea vătămată fiind constrânsă moral de inculpat de a accepta rapoartele sexuale cu aceasta.
Pentru aceste considerente, instanța de apel în baza art.379 pct.2 lit.a pr.pen. va admite apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.32/P/25.02.2009 a Tribunalului Neamț, va desființa această sentință cu privire la soluționarea laturii penale, va reține cauza spre rejudecare și pe fond:
În baza art.334 pr.pen. va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor prin care inculpatul a fost trimis în judecată din 2 infracțiuni de viol prevăzute de art.197 al.3 teza 1 penal și 2 infracțiuni de act sexual cu un minor prevăzute de art.198 al.1 penal cu art.33 lit.a penal în 2 infracțiuni de viol prevăzute de art.197 al.3 teza 1 penal cu art.33 lit.a penal, pentru acre se va dispune condamnarea inculpatului.
La stabilirea limitelor de pedeapsă instanța va avea în vedere prevederile art.52 și 72 penal și luând în considerare faptul că inculpatul nu are antecedente penale, era singurul întreținător al mamei sale și lucra pentru a-și asigura venituri, consideră în cauză se poate face aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 al.2 cu art.76 al.1 l it.a penal.
În temeiul art.357 alin.3 Cod procedură penală, se vor interzice inculpatului drepturile civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.350 alin.1 Cod procedură penală, se va menține măsura arestării preventive luată față de inculpat, iar în temeiul art.88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa ce se va aplica, durata arestării preventive efectuată de la data de 07.07.2008 la zi.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Se va lua act că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art.199 al.3 pr.pen se va admite cererea formulată de dl. avocat și dispune scutirea de plata amenzii judiciare aplicate prin Încheierea penală din data de 27.10.2009.
În baza art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.379 pct.2 lit.a pr.pen. admite apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.32/P/25.02.2009 a Tribunalului Neamț.
Desființează această sentință cu privire la soluționarea laturii penale, reține cauza spre rejudecare și pe fond:
În baza art.334 pr.pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor prin care inculpatul a fost trimis în judecată din 2 infracțiuni de viol prevăzute de art.197 al.3 teza 1 penal și 2 infracțiuni de act sexual cu un minor prevăzute de art.198 al.1 penal cu art.33 lit.a penal în 2 infracțiuni de viol prevăzute de art.197 al.3 teza 1 penal cu art.33 lit.a penal.
Condamnă pe inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 21.08.1989 în P N, cu domiciliul în comuna P, sat, județul N, cetățean român, studii 3 clase, necăsătorit, fără copii, muncitor necalificat, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, CNP - -, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul Bacău, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art.197 alin.3 teza I Cod penal, cu art.74 al.2 și art.76 al.1 l it.a penal la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe o durată de 3 trei) ani, după executarea pedepsei principale.
Condamnă același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art.197 alin.3 teza I Cod penal, cu art.74 al.2 și art.76 al.1 l it.a penal la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.b și art.35 alin.3 Cod penal, dispune contopirea pedepselor aplicate în pedeapsa principală cea mai grea,de 8 (opt) ani închisoare și pedeapsa complementară cea mai grea, de interzicere a drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.357 alin.3 Cod procedură penală, interzice inculpatului drepturile civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.350 alin.1 Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive luată față de inculpat, iar în temeiul art.88 Cod penal, compută din pedeapsa de executat, durata arestării preventive efectuată de la data de 07.07.2008 la zi.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Ia act că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art.199 al.3 pr.pen admite cererea formulată de dl. avocat și dispune scutirea de plata amenzii judiciare aplicate prin Încheierea penală din data de 27.10.2009.
În baza art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpatul arestat și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10.11.2009 în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE Pt.JUDECĂTOR aflat în concediu fără plată
- - - -
Semnează președintele completului
- -
GREFIER
- - -
Red.sent.pen.
Red.
Tehnored.
Ex.3
16.11.2009
Președinte:Gabriel CrîșmaruJudecători:Gabriel Crîșmaru, Silviu Anti
