Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1466/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. 4527/4/2009
1879/2009
DECIZIA PENALĂ NR.1466
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 14.10.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Luciana Mera
JUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 3: Florică Duță
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.441/A/ 06.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr- și a sentinței penale nr.1440/05.06.2009, pronunțata de JUDECATORIA SECTOR 4 în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, lipsind intimata parte vătămată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședința, după care:
Recurentul inculpat declară că este de acord cu asistența din oficiu.
Constatând că nu sunt excepții de invocat, alte probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul din oficiu numit pentru recurentul inculpat olicită admiterea recursului în temeiul disp.art.3859pct.14 Cpp, desființarea în parte a hotărârilor și pe fond, rejudecând, reindividualizarea pedepsei de 3 ani închisoare, cu aplicarea art.861pen. reținându-se circumstanțele personale, atitudinea sinceră, de recunoaștere și regret a faptelor, de colaborare cu organele de anchetă, faptul că prejudiciul a fost restituit iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză. De asemenea, precizează că inculpatul recurent are doi copii minori în întreținere.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază neîntemeiat recursul și pune concluzii de respingere a acestuia, hotărârea de condamnare fiind legală și temeinică, pedeapsa corect individualizată față de criteriile prevăzutei de art.72 Cp, având în vedere modalitatea de comitere a infracțiunii flagrante, în mijlocul de transport în comun, fiind însoțit de numitul, prin sustragerea din buzunarul părții vătămate a unui telefon mobil. Mai mult, recurentul inculpat este recidivist și consumator de droguri.
În ultimul cuvânt, recurentul inculpat precizează că a fost bătut la poliție și de aceea a spus că este consumator de droguri, însă nu se droga. Solicită redozarea pedepsei întrucât are doi copii în întreținere.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin decizia penală nr.441/A din 6.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.1140 din 5.06.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus prevenția de la 30.03.2009 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.
A fost obligat apelantul inculpat la 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că prin sentința penală nr. 1140 din 05.06. 2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 B, în baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, f pen. cu aplic. art. 37 lit. b pen. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 71 Cod penal instanța a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a-II-a și b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive a inculpatului, de la data de 30.03.2009 la zi.
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1. pr. pen. a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.
În baza art. 191 alin. 1. pr. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, rin p. rechizitoriul nr. 3497/P/2009 întocmit la data de 17.04.2009 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, f pen. cu aplic. art. 37 lit. b pen.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prima instanță a reținut că în data de 30.03.2009, inculpatul însoțit de către numitul, au urcat în mai multe mijloace de transport în comun, la un moment dat inculpatul sustrăgând din buzunarul părții vătămate un telefon mobil, cei doi fiind ulterior imobilizați de către organele de poliție.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul solicitând desființarea sentinței penale apelate și rejudecând pe fond, să se dispună redozarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia sub limita minimă prevăzută de legea penală specială, reținându-se circumstanțele atenuante prev. de art. 74-76 Cod penal, întrucât inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate prin prisma criticilor invocate precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp. art.371 teza finală C.P.P. Tribunalul a constatat că apelul nu este fondat și a fost respins, în condițiile art. 379 pct 1 lit b C.P.P. în considerarea următoarelor argumente:
Din probatoriile administrate de instanța de fond a rezultat că în ziua de 30.03.2009 în jurul orelor 17.30, inculpatul și numitul s-au întâlnit și după ce s-au plimbat prin mai multe magazine s-au urcat în mai multe mijloace de transport în comun, fiind în tot acest timp sub supravegherea organelor de poliție din cauza comportamentului suspect pe care îl aveau. La un moment dat, cei doi s-au urcat în autobuzul 313 și s-au poziționat lângă partea vătămată. Inculpatul și-a mascat mână cu ajutorul unei pungi de plastic și a introdus-o în buzunarul hainei părții vătămate reușind astfel să îi sustragă acesteia un telefon mobil. La următoare stație numitul a coborât din autobuz, inculpatul reușind să fie prins și imobilizat de către organele de poliție. În momentul imobilizării inculpatului, acesta a reușit să arunce telefonul mobil sub un scaun. Telefonul mobil a fost recuperat de către organele de poliție și predat părții vătămate pe bază de dovadă.
Organele de poliție au întocmit la acea dată proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante ce a fost semnat de către inculpat. De asemenea, inculpatul și numitul au fost recunoscuți de către martorii prezenți în autobuz după planșele foto prezentate de către organele de poliție.
Încadrarea juridică dată faptei de către instanța de fond este în concordanță cu dispozițiile art. 208 -209 alin. 1 lit i Cod penal cu aplic art. 37 lit. b Cod penal, fiind vorba despre infracțiunea de furt calificat.
Individualizarea pedepsei a avut la bază prevederile art. 72 alin. 1 Cod penal și a respectat principiile prev. de art. 52 Cod penal, instanța de fond reținând ca și circumstanță agravantă în defavoarea inculpatului, că infracțiunea săvârșită de către acesta a fost flagrantă precum și împrejurarea că a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.
Pe de altă parte, a fost avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite raportat la împrejurările concrete ale comiterii acesteia, respectiv prin sustragerea dintr-un mijloc de transport în comun al unui bun cu ajutorul unei alte persoane și, urmarea produsă, respectiv recuperarea în totalitate a prejudiciul produs, natura și limitele pedepsei prevăzute de lege, persoana și conduita inculpatului care este recidivist, nu are ocupație, nu are loc de muncă, este consumator de droguri după propriile declarații și și-a recunoscut fapta.
Tribunalul a apreciat că scopul pedepsei aplicate nu poate fi atins în măsura în care s-ar dispune reducerea acesteia sub limita minimă prevăzută de legea penală specială, astfel cum a solicitat inculpatul. Astfel, în mod legal, instanța de fond i-a aplicat acestuia un cuantum de pedeapsă de 3 ani închisoare, suficient pentru reeducarea sa, ținând cont de faptul că inculpatul este recidivist, anterior fiind condamnat definitiv pentru săvârșirea unor fapte de același gen.
Este adevărat că inculpatul a recunoscut și a regretat fapta comisă, dar nu trebuie omis aspectul care l-a determinat să facă acest lucru, respectiv împrejurarea că a fost prins în flagrant de către organele de poliție.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, fără să expună motivele.
Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul recurentului a invocat dispozițiile art.3859pct.14 Cod procedură penală, solicitând desființarea în parte a hotărârilor și pe fond, rejudecând, reindividualizarea pedepsei cu aplicarea dispozițiilor art.861Cod penal, având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului, faptul că prejudiciul a fost acoperit prin restituire, precum și împrejurarea că inculpatul are doi copii în întreținere.
Examinând cauza în temeiul art.3856alin.1 și 2 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei, în concordanță cu dispozițiile art.72, dar și art.52 Cod penal.
Reducerea pedepsei, ca și modificarea modalității de executare a acesteia, nu se impun în raport de circumstanțele reale, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului.
Așa cum în mod justificat s-a reținut prin hotărârile recurate, fapta prezintă un grad de pericol social mediu, determinat mai ales de locul și modalitatea în care a fost comisă, fiind vorba despre sustragerea unor bunuri dintr-un mijloc de transport în comun, de două persoane împreună, așa încât valoarea redusă a prejudiciului nu dobândește o relevanță deosebită în procesul de individualizare a pedepsei, constatându-se în același timp că această circumstanță reală a determinat, alături de atitudinea sinceră a inculpatului, stabilirea unei pedepse în cuantum egal cu minimul prevăzut de lege.
Pe de altă parte, inculpatul este recidivist, fiind condamnat anterior prin cinci hotărâri rămase definitive la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunilor de furt și tâlhărie și este consumator de droguri, iar acoperirea prejudiciului prin restituirea bunului nu se datorează bunei atitudini a inculpatului, ci faptului că acesta a fost surprins în flagrant.
Drept urmare, împrejurările favorabile invocate de recurent nu pot determina aplicarea unei pedepse sub minimul special.
Cât privește individualizarea executării pedepsei, nu numai că este evident că reeducarea inculpatului nu se poate realiza decât prin aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, dar potrivit art.81 alin.1 lit.b și art.861alin.1 lit.b pen. această modalitate de executare este obligatorie, căci suspendarea condiționată sau sub supraveghere nu pot fi dispuse întrucât inculpatul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an.
Față de cele reținute, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Conform art.38517alin.4 Cod procedură penală, se va deduce prevenția de la 30.03.2009 la zi.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală va obliga recurentul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.441/A din 6.07.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală și a sentinței penale nr.1440 din 5.06.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4
Deduce prevenția de la 30.03.2009 la zi.
Obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care onorariu avocat oficiu în sumă de 200 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
a
Red.
Dact. 2 ex./20.11.2009
- II. - jud.;.
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu, Florică Duță
