Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 268/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR -
(Număr în format vechi 765/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 268
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17 decembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR 2: Lefterache Lavinia
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea declarat de condamnatul -revizuient împotriva sentinței penale nr. 283/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II -a Penală în dosarul nr. -.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul - condamnat - revizuient, personal, aflat în stare de detenție la Penitenciarul Giurgiu, asistat juridic de apărător din oficiu, avocat, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al apelantului - condamnat - revizuient solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, să se desființeze hotărârea instanței de fond și, procedând la o nouă judecată a cauzei, să se constate că sunt incidente disp. art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, în sensul că s-au descoperit fapte și împrejurări noi care nu au fost avut în vedere de către instanță la momentul soluționării pe fond a cauzei.
Concluzionând, solicită admiterea în principiu a cererii de revizuire și să se procedeze la rejudecarea cauzei pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat în cauză ca fiind nefondat și să se mențină hotărârea instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Apreciază că în mod corect instanța de fond a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul, având în vedere că nici unul din motivele invocate de acesta nu se regăsește în cazurile strict delimitate și prevăzute de art. 394 Cod procedură penală.
Apelantul - condamnat - revizuient, având cuvântul, lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului declarat de împotriva sentinței penale nr. 283/13.03.2009 a Tribunalului București - Secția a II a Penală constată:
Prin sentința penală nr. 283/13.03.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală s-a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire a sentinței penale nr.291/2005 Tribunalului București, Secția I penală, formulată de condamnatul.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat condamnatul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului, la data de 20.01.2009, sub nr.-, revizuientul a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună revizuirea sentinței penale nr.291/8.03.2005, pronunțată de Tribunalul București -Sectia I-a Penală, în dosar nr. 2670/ 2004 (nr. nou - ).
În motivarea cererii, revizuientul a arătat că actele de urmărire penală au fost efectuate de către un organ de urmărire necompetent respectiv, Parchetul Militar, iar judecarea și condamnarea sa s-a efectuat de către o instanță civilă arătându-se astfel că, efectuarea actelor de urmărire penală de către un parchet militar a avut drept consecințe, încălcarea drepturilor sale astfel cum sunt stabilite în CEDO.
S-a mai arătat de asemenea că, unul dintre judecătorii instanței de recurs a fost incompatibil astfel că, se impune rejudecarea cauzei.
S-a dispus atașarea dosarului nr. 2670/ 2004 ( nr. nou - ) finalizat prin sentința penală nr. 291/8. 03. 2005 pronunțată de Tribunalul București -Sectia I-a Penală, a cărei revizuire s-a solicitat.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a apreciat cererea de revizuire formulată de petentul-condamnat ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Astfel, incompatibilitatea unui judecător care ia parte la soluționarea unei cauze (respectiv, soluționarea recursului petentului-condamnat) nu se regăsește în niciunul dintre motivele prevăzute de lege în art. 394.
C.P.P.De asemenea, faptul că urmărirea penală în caută a fost efectuată de Parchetul Militar nu se regăsește în niciunul din cazurile prevăzute de art. 394.C.P.P. pe parcursul judecării cauzei în fața instanței de fond, petentul a avut posibilitatea de a solicita până la încheierea cercetării judecătorești, în temeiul art. 332.C.P.P. restituirea cauzei în vederea refacerii urmăririi penale, în condițiile în care acesta considera că organul care a efectuat urmărirea penală în cauza sa nu era competent.
Ca atare, Tribunalul a respins - ca neîntemeiată, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 291/08.03.2005 Tribunalului București - Secția a I-a penală formulată de petentul-condamnat.
Împotriva sentinței penale a declarat apel condamnatul revizuient, în sensul că s-au descoperit fapte și împrejurări noi care nu au fost avut în vedere de către instanță la momentul soluționării pe fond a cauzei.
Pe parcursul cercetării judecătorești în apel, s-a formulat de către condamnat o excepție de neconstituționalitate a art.394 Cod procedură penală.
Prin decizia nr.1583 din 19 noiembrie 2009, Curtea Constituțională a respins excepția ca fiind inadmisibilă.
Curtea Constituțională a reținut că, în susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției a invocat încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16, privind egalitatea în fața legii și ale art.20, referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a României a constatat că autorul excepției a solicitat, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul de a prevedea că încălcarea dispozițiilor referitoare la incompatibilitatea unui judecător care a participat la soluționarea cauzei constituie motiv de revizuire. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Analizând hotărârea apelată conform art.378Cod procedură penală, Curtea, conform art.379 pct. 1 lit.b Cod procedură penală, va respinge apelul condamnatului ca nefondat pentru următoarele considerente:
Hotărârile judecătorești pot fi supuse revizuirii atunci când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei,când un martor expert sau interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere,când un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals, când un membru al completului de judecată,procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală, a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere,când două sau mai multe hotărâri judecătorești nu se pot concilia.
Analizând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire conform art.403 Cod procedură penală, instanța constată că potrivit textului de lege se cer a fi verificate doua aspecte:
dacă cererea de revizuire este făcută în condițiile prevăzute de lege;
II.dacă din admiterea în principiu probele strânse în urma cercetării rezultă date suficiente pentru admiterea in principiu.
Astfel:
Cu privire la condițiile prevăzute de lege:
a)Hotărârea supusă revizuirii, hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii,atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă. Cerința legii are în vedere ca o condiție prealabilă existența unei hotărâri judecătorești definitive.
În prezenta cauză a fost formulată cererea de revizuire cu privire la sentința penală nr.291/ 2005 Tribunalului București Secția I în dosarul nr 2670/2004, definitivă prin decizia penală nr. 975 din 22.02.2007 a ÎCCJ, astfel încât condiția prevăzută de art.393 Cod procedură penală este îndeplinită.
b)Calitatea procesuală activăpoate cere revizuirea oricare dintre părțile din proces,în limitele calității sale procesuale. În cauza pendinte cererea a fost formulată de, inculpat în dosarul nr.2670/2004, număr nou -, împotriva căruia s-a pronunțat sentința penală nr. 291/2005 de condamnare, astfel încât cerința prevăzută de art.396 Cod procedură penală,este îndeplinită.
c)Cererea de revizuire.Cererea de revizuire a fost introdusă inițial la Tribunalul București, fiind trimisă de Tribunal conform sentinței penale nr 944/2008 la Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru cercetări. Cererea de revizuire a avut în vedere faptul că instanța de recurs a vut o compunere nelegală, din cauza faptului că a participat o judecătoare incompatibilă, precum și faptul că nu s-a respectat jurisprudența CEDO, respectiv cauza Maszni contra României.
Având în vedere natura cererii, Curtea constată că soluția pronunțată de instanța de fond este corectă.
Anterior celor 3 cereri de revizuire care fac obiectul prezentului dosar, condamnatul a mai formulat două astfel de cereri, înregistrate cu nr. 1598/III-6/2007, în raport de care s-au întocmit de Parchet două referate (ambele cu concluzii de respingere ca neîntemeiată a cererii), la data de 2.07 2007 și respectiv, la 16.11.2007. În acele două cereri, a invocat mărturia mincinoasă a martorului, precum și incompatibilitatea d-nei judecător, care a făcut parte din completul care a soluționat recursul declarat în cauză.
Incompatibilitatea unui judecător (atunci când este dovedită) nu poartă în mod necesar asupra comiterii de către acesta a unei infracțiuni în legătura cu cauza a cărei revizuire se cere. De altfel, condamnatul nu a produs dovada impusă de art. 395.C.P.P. pentru cazul prev. de art. 394 lit. d
C.P.P.Este adevărat că rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată a fost întocmit la data de 7.10.2003 de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție - Secția Parchetelor Militare, dar Hotărârea Maszni contra României (pronunțată la 21.09.2006), a avut în vedere independența și imparțialitatea instanțelor militare. Cauza în care a avut calitate de inculpat a fost judecată de instanțe civile atât la fond, în apel și recurs, astfel că nu se poate susține că hotărârea CEDO în discuție a fost nesocotită. Oricum, motivul în sine (nerespectare unei hotărâri CEDO) nu se încadrează printre cazurile prev. de art. 394 lit. d C.P.P. art. 408/1 oferind C.P.P. însă temei de revizuire al cauzelor în care s-au pronunțat hotărâri definitive față de care CEDO a constatat încălcări ale unui drept prevăzut în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului.
Revizuirea este o cale de atac extraordinară, astfel încât apreciind că cererile condamnatului transformă revizuirea într-un alt recurs, în mod corect instanța au respins cererea condamnatului, ca nefondată.
Apreciind apelul ca nefondat, Curtea va face aplicarea art.192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Conform art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul condamnat revizuient împotriva sentinței penale nr.283/13.03.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
Obligă apelantul revizuient la 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care se avansează onorariul avocatului din oficiu din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Dumitrița PiciarcăJudecători:Dumitrița Piciarcă, Lefterache Lavinia
