Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 272/2008. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.272/

Ședința publică de la 29 mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Viorica Costea Grigorescu

JUDECĂTOR 2: Maria Uzună

JUDECĂTOR 3: Zoița Frangu

Grefier - -

Cu participarea Ministerului Public prin procuror -

S-a luat în examinare recursul penal formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva deciziei penale nr.5 din 16 ianuarie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1076 din 22 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- ( nr. în format vechi 1144/2005 ), privind pe inculpații și, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.208-209 cod penal.

În conformitate cu disp.art.297 cod pr.penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:

- intimatul inculpat - personal și asistat din oficiu de avocat, în împuternicirii avocațiale nr.1704/2008, emisă de Baroul C;

Se constată lipsa:

- intimatului inculpat pentru care se prezintă din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.1703/2008, emisă de Baroul C;

- intimaților părți civile SC General SA C și SC Romania SA

Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.176-181 cod pr.penală.

Întrebat fiind, intimatul inculpat având cuvântul, precizează că nu dorește să mai fi audiat de instanța de recurs, își menține declarațiile date anterior.

În conformitate cu disp.art.301 cod pr.penală, părțile arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.

Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 cod pr.penală, constată îndeplinite cerințele art.38511cod pr.penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prev. de art.38513cod pr.penală.

Reprezentantul parchetului având cuvântul în susținerea motivelor de recurs, arată că acestea vizează nelegalitatea hotărârilor pronunțate în cauză pentru că, în mod greșit, au dispus achitarea inculpaților in temeiul art. 10 lit.c cod pr.penală, considerând că nu inculpații sunt cei care au sustras betoane de la SC SA C, în condițiile in care in probele administrate la dosarul cauzei rezultă că aceștia au ridicat în mai multe rânduri betoane de la partea civilă și în loc se le ducă la destinatarul contractual, respectiv România SA B, acestea au fost transportate la diferite alte persoane fizice din localitățile Nord și, însușindu-și banii pentru aceste betoane.

Față de argumentele expuse, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și, rejudecând cauza să se dispună condamnarea celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Avocat având cuvântul pentru intimatul inculpat, solicită respingerea recursului declarat de parchet ca fiind nefondat și menținerea soluțiilor pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice. Ambele instanțe au analizat întregul probator administrat în cauză și au concluzionat că nu există probe temeinice din care să rezulte vinovăția inculpatului la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată. Pe latură civilă, instanțele au concluzionat că partea civilă și nu au avut o evidență corectă și nu s-a putut stabili cu certitudine că a existat un prejudiciu săvârșit de către inculpați în dauna acestora. S-a concluzionat corect că betoanele comandate de către inculpatul au fost livrate solicitantului.

Apreciază că cele două instanțe au dat eficiență declarațiilor unor martori, care au relatat ca inculpatul nu a fost implicat in săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, respectiv martorii,

Consideră că, în mod corect, cele două instanțe au luat în considerare declarațiile acestor martori, care au relatat că inculpatul nu a avut nici un fel de contribuție la săvârșirea faptei și, de asemenea pe latură civilă s-a constatat că societățile civile prejudiciate nu aveau evidență clară și corectă pentru a se stabili cu certitudine că au suferit un prejudiciu, de altfel acesta nici nu au atacat soluțiile pe latură civilă.

Avocat având cuvântul pentru intimatul inculpat, solicită respingerea recursului declarat de parchet ca fiind nefondat și menținerea soluțiilor pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice. Nu s-a putut dovedi că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, acesta avea calitatea de șofer.

Intimatul inculpat, în ultimul cuvânt, se consideră nevinovat.

A,

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr.1076/22.06.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- ( nr. în format vechi 1144/2005) s-a dispus:

- respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei cu privire la inculpatul din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin. 1-209 alin. 1 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal în infracțiunea de instigare la furt calificat, prevăzută de art.25 raportat la art. 208 alin. 1-209 alin.l lit.a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal ca neîntemeiată;

- în baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.c Cod procedură penală, achitarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 26.10.1972 în C, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1-209 alin.l lit.a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal;

- în baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.c Cod procedură penală, achitarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 28.11.1967 în C, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1-209 alin.l lit.a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal;

- în temeiul art. 14 raportat la art.346 alin.3 Cod procedură penală și art.998-999 Cod civil, respingerea acțiunii civile formulate de părțile civile SC GENERAL SA C și SC ROMÂNIA SA B ca neîntemeiată;

- în temeiul art. 192 alin.l pct.l lit.a,b Cod penal, obligarea părților civile la plata a câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat;

- în temeiul art. 189 Cod procedură penală, avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C, a sumei de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu (avocat ).

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele

Inculpații și au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin. 1-209 alin.l lit.a Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. S-a reținut în actul de sesizare a instanței că la data de 05.08.1996 SC SA Baî ncheiat contractul de execuție nr.437/1996 cu SC INSTALAȚII SA C, reprezentată de numitul, în calitate de antreprenor general. Obiectul contractului 1-a constituit executarea de construcții la obiectivul "hală de fabricație și depozitare" situat în zona liberă C Sud, conform proiectului nr.37465.

Ulterior, între SC SA B în calitate de investitor și SC INSTALAȚII SA C în calitate de antreprenor general s-a încheiat contractul de execuție nr. 10384/13.11.1998. La data de 20.01.1999 la contractul de antrepriză nr. 10384/1998 s-a încheiat actul adițional nr. 1/1999 din care rezultă că antreprenorul general poate să cedeze lucrări în subantrepriză către SC COM SRL C, societate comercială administrată de numitul. Reprezentantul antreprenorului la locul de execuție a lucrărilor a fost inculpatul, calitatea sa fiind dovedită de documentele întocmite de acesta în numele SC INSTALAȚII SA

Conform declarației martorului, director general la SC SA C, societatea comercială pe care o reprezenta urma să livreze betoanele necesare construcției proprietatea SC SA B pe baza unor bonuri de comandă completate de inculpatul. Materialele de construcție urmau să fie transportate cu autobetoniera cu numărul de înmatriculare -, condusă de inculpatul, precum și cu alte mijloace de transport stabilite de stația de betoane. Bonurile de comandă erau înregistrate în Registrul de eliberări zilnice a betoanelor din cadrul stației SC SA, de către martora. După primirea bonurilor de comandă se întocmeau bonuri de livrare în trei exemplare, fiind înscrise numele beneficiarului, numărul bonului, data eliberării, cantitatea și marca betonului, ora plecării din stație, numărul mijlocului de transport, numele conducătorului auto și ștampila stației de betoane.

Conform procesului-verbal întocmit de organele de poliție la data de 11.01.2000 la stația de betoane a SC SA C, în prezența martorei, a rezultat că în perioada 31.08.1998-05.10.1999 s-au efectuat punctaje lunare între reprezentantul SC SA, respectiv inculpatul și reprezentantul SC SA și nu au fost constatate diferențe. In consecință, din punct de vedere scriptic, s-a concluzionat că betoanele comandate de inculpatul au fost livrate solicitantului.

La data de 14.10.1999 SC SA Bar efuzat la plată un număr de patru facturi remise de SC SA C, întrucât din verificările efectuate la fața locului s-a stabilit că betoanele facturate ca fiind livrate nu au ajuns la obiectivul în construcție. Prin adresa nr. -.11.1999 SC SA a comunicat SC GENERAL SA că s-a constatat că față de cantitatea de 953,6 m betoane facturate, au fost recepționate efectiv doar 407 mc, diferența de 546,6 mc neajungând la destinație.

Ca urmare a efectuării în cază a unei expertize tehnice, în sarcina inculpaților s-a reținut că în perioada august 1998-octombrie 1999, pe baza bonurilor de comandă emise de inculpatul către SC GENERAL SA C, inculpații și-au însușit o cantitate de 362.791 mc de betoane, șape și mortar. Astfel, din cantitatea de betoane comandată pentru obiectivul SC SA de 1020,6 mc conform bonurilor de comandă emise de ambii inculpați, respectiv 943,4 mc de către inculpatul și 77,2 mc de către inculpatul, s-a scăzut cantitatea de 657,809 mc stabilită de expert ca fiind introdusă în construcție.

Cu privire la cantitățile lipsă s-a constatat că acestea au fost transportate din dispoziția inculpatului de către inculpatul și de către martorii, și la diferite construcții particulare din localitățile Sud, Nord și, precum și la o construcție aparținând unui subofițer de poliție pe nume.

Instanța de fond a reținut în esență că, prin declarațiile martorilor, și nu s-a făcut dovada faptului că inculpații și-au însușit pe nedrept cantitatea de materiale de construcție reținută în actul de sesizare, și totodată că în cauză există dubii în ceea ce privește săvârșirea de către inculpați a faptelor reținute prin rechizitoriu, având în vedere și declarațiile martorilor și, precum și modul defectuos în care SC GENERAL SA Cap rocedat la livrările de betoane, șape și mortare, neputându-se stabili cu certitudine modalitatea de producere a prejudiciului.

Împotriva sentinței penale mai sus menționate, în termen legal a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

In motivarea apelului declarat s-a arătat concret că, din probele administrate în cauză, inclusiv din expertiza tehnică efectuată rezultă că deși cei doi inculpați nu au comandat întreaga cantitate de betoane, șape și mortare, SC GENERAL SA a facturat către beneficiarul SC GENERAL SA C cantități în plus fără a fi întocmite și bonuri de comandă pentru acestea, și totodată că, din declarațiile șoferilor ce au efectuat transporturi de materiale de la SC GENERAL SA C rezultă că aceștia lăsau materiale de construcții la diverse persoane fizice din și care își construiau locuințe.

S-a mai învederat în cadrul motivelor de apel că, în mod greșit prima instanță a înlăturat declarația martorului, care a relatat că, la solicitarea inculpatului, a transportat beton în localitatea și la un hotel din Sud.

Prin decizia penală nr.5 din 16.01.2008 pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr-, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod pr. penală, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța împotriva sentinței penale nr. 1076/22.06.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța.

În baza art. 189 cod pr.penală, s-a dispus avansarea sumei de 200 lei, reprezentând onorariu av. desemnat din oficiu, din fondurile către Baroul C, în favoarea av. I -100 lei și -100 lei.

În baza art. 192 alin. 3 cod pr.penală cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.

În termen și motivat, împotriva deciziei penale nr. și a sentinței penale nr. a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.

Critica soluțiilor vizează greșita achitare a inculpaților și, pentru săvârșire infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a cod penal cu aplic.art.41 alin.2 cod penal, caz de casare prev. de art.3859pct.18 cod pr.penală.

Se susține că din probele dosarului rezultă fără dubiu că cei doi inculpați sunt autorii infracțiunii de furt calificat în formă continuată dedusă judecății.

Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate și rejudecând să se dispună condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat astfel cum a fost reținută în rechizitoriu.

La Curtea de APEL CONSTANȚA cauza a fost înregistrată sub același nr-.

Verificând legalitatea și temeinica deciziei și sentinței penale atacate, în raport de criticile aduse și din oficiu, curtea constată că recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul parchetului s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a cod penal cu aplic.art.41 alin.2 cod penal, reținându-se că în perioada 1998-1999, în baza unei înțelegeri prealabile și în mod repetat au ridicat de la SC General SA C cantitatea de 272,791 mc betoane, șape și mortar în valoare de 317.899.191 lei în vederea livrării către SC România SA B, materiale pe care le-au folosit la construirea unor locuințe aparținând unor persoane fizice din localitățile Nord, Sud și.

Din analiza materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, reiese că instanțele de fond și apel au stabilit în mod corect situația de fapt, reținând că există dubii privind comiterea infracțiunii dedusă judecății de către inculpați.

Astfel, în cauză se probează existenta unui prejudiciu, dar nu există dovezi că acesta ar fi fost cauzat de cei doi inculpați.

Declarațiile martorilor și privesc aspecte legate de desfășurarea relațiilor contractuale dintre SC General SA C și SC SA B și, modalitățile în care se livrau materialele de construcție fără a fi însă relatate aspecte referitoare la faptele deduse judecății.

Declarațiile martorilor, precum și ale lui, nu fac dovada că inculpații și-au însușit pe nedrept cantitatea de materiale de construcție reținute în actul de inculpare, în cauză nefiind răsturnată prezumția de nevinovăție de care beneficiază orice persoană până la condamnarea printr-o hotărâre definitivă, potrivit art.52cod pr.penală.

Ori, pentru condamnarea inculpaților probele trebuie să dovedească cu certitudine că cei doi inculpați sunt autorii infracțiunii de furt calificat dedusă judecății.

Pentru considerentele expuse, alături de cele avute în vedere de instanțele de fond și apel - însușite de curte, recursul parchetului va fi respins ca nefondat în temeiul art. 38515pct.1 lit.b cod pr.penală,

Onorariile pentru avocați oficiu în sumă de cate 100 lei se vor avansa din fondul în contul BA C pentru av. și.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.1 lit.b cod pr.penală,

Respinge recursul formulat de de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva deciziei penale nr.5 din 16 ianuarie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1076 din 22 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- ( nr. în format vechi 1144/2005 ), ca nefondat.

Onorariile pentru avocați oficiu în sumă de cate 100 lei se avansează din fondul în contul BA C pentr av. și.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2008.

Ptr.Președinte, Judecători,

- - -, - -

conf.art.312 pr.pen. semnează

PREȘEDINTELE INSTANȚEI

- -

Grefier,

- -

jud.fond -

Jud.apel - /

Red.dec.jud. - -

Tehnodact.gref. -

2 ex./30.06.2008

Președinte:Viorica Costea Grigorescu
Judecători:Viorica Costea Grigorescu, Maria Uzună, Zoița Frangu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 272/2008. Curtea de Apel Constanta