Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 367/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Ședința publică de la 09 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Gabriela Scripcariu
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 367
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursului promovat de condamnatul împotriva deciziei penal nr. 31/11.02.2009 a Tribunalului Vaslui pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect cerere de revizuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă condamnatul recurent, în stare de deținere, asistat de av. care substituie pe av., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Interpelate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. solicită admiterea recursului formulat de condamnatul, urmând ca instanța să aprecieze față de actele dosarului, recurentul neavând alte probe de administrat
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, decizia recurată fiind legală și temeinică.
Recurentul, având ultimul cuvânt, solicită să fie lăsat în libertate pentru a putea să și angajeze avocat și să și administreze probe în apărare, arătând că nu are familie care să l ajute în acest sens, copii săi fiind plecați din țară.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr. 1669/27.11.2008 Judecătoriei Vasluia fost respinsă ca inadmisibilă cererea condamnatului de revizuire a sentinței penale nr. 206/2007 a Judecătoriei Vaslui.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță reținut:
Prin sentința penală nr. 206/06.02.2007 pronunțată de Judecătoria Vaslui, în dosarul nr-, definitivă prin decizia penală nr. nr. 623/06.09.2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 5 (cinci) ani de închisoare în baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a și g Cod penal, iar în final prin aplicarea art. 85 Cod penal și art. 449 Cod de procedură penală, la o pedeapsă rezultantă de 5 (cinci) ani de închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 Cod penal.
Hotărârea de condamnare a rămas definitivă prin respingerea apelului de către Tribunalul Vaslui, prin decizia penală nr. 235/A/02.07.2007 (prin această hotărâre fiind modificată doar modalitatea de soluționare a laturii civile) și prin respingerea recursului de către Curtea de APEL IAȘI, prin decizia penală nr. 623/06.09.2007.
În fapt, s-a reținut că, în noaptea de 9/10 decembrie 2005, a pătruns în incinta Mănăstirii cel M din comuna, județ V, de unde a sustras mai multe bunuri, în timp ce asigura paza. S-a reținut că a preluat bunurile plecând către locuință, întâlnindu-se pe drum cu martorul, în timp ce a mai sustras din curtea mănăstirii niște păsări, pe care le-a dus la locuința sa.
Vinovăția revizuentului a fost stabilită de către instanța de judecată prin analiza probelor administrate, declarațiile sale fiind interpretate ca nesincere și înlăturate în baza declarației părții civile coroborate cu declarațiile martorilor și, procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de percheziție domiciliară, procesul-verbal de confruntare, dovezile de ridicare-primire și declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală.
În drept, potrivit art. 394 alin. 1 Cod de procedură penală, revizuirea unei hotărâri definitive poate fi cerută:
a) când au fost descoperite fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
b) când un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c) când un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) când un membru al completului de judecată, procurorul sau persoana care a efectuat acte de cercetare penală a săvârșit o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere și
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Pentru a se conferi activității de înfăptuire a justiției un caracter de stabilitate s-a decis că hotărârile judecătorești definitive sunt executorii și au autoritate de lucru judecat. Autoritatea de lucru judecat este considerată ca fiind acel principiu care nu permite declanșarea unei noi judecăți cu privire la aceeași faptă și aceeași persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei judecăți pentru care s-a pronunțat o hotărâre definitivă. În virtutea autorității de lucru judecat, hotărârea judecătorească penală este considerată ca o expresie a adevărului (res judicata pro veritate habetur).
Cu toate acestea, în practică a reieșit că, în anumite situații, chiar hotărârile judecătorești rămase definitive sunt nelegale și netemeinice, motiv pentru care în Codul d e procedură penală s-au reglementat căile extraordinare de atac, ca remedii procesuale menite a repara erorile pe care le conțin hotărârile judecătorești penale rămase definitive.
În această categorie de remedii procesuale se încadrează și revizuirea, cale de atac extraordinară, prin care pot fi atacate hotărârile judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt. Prin revizuire se urmărește o reexaminare în fapt a cauzei penale.
Astfel cum sunt reglementate motivele de revizuire în Codul d e procedură penală și raportând cererea revizuientului la textele de lege indicate, rezultă că deși singurul caz de revizuire indicat de către petentul privat de libertate este cel reglementat de art. 394 alin.1 lit. d) Cod de procedură penală, cererea acestuia poate fi analizată și prin raportare la dispozițiile art. 394 alin.1 lit. a), b) și c) Cod de procedură penală.
Ceea ce particularizează revizuirea față de alte căi extraordinare de atac, raportat la prevederile art. 394 alin.1 lit. a) Cod de procedură penală, este faptul că are menirea de a desființa o hotărâre definitivă care conține erori de fapt, erori ce pot fi puse în lumină ca urmare a descoperirii unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute instanței, adică neexistente în materialul probator de la dosar.
Din analiza dispozițiilor art. 394 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală, rezultă că revizuirea întemeiată pe acest text de lege este dublu condiționată, în sensul că trebuie să fie vorba de descoperirea unor fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, iar faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii, adică invocarea elementelor noi să ducă la o soluție diametral opusă (de achitare în cazul de față).
Prin cererea formulată în scris, revizuientul a solicitat administrarea unor probe noi, respectiv audierea a doi martori, și, fără a indica însă în ce constau noile fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de către instanță la momentul soluționării cauzei și care ar putea fi relevate prin audierea noilor martori.
Din analiza dispozițiilor art. 403 alin.1 Cod de procedură penală, rezultă că cererea de revizuire este admisibilă dacă este făcută în condițiile legii și dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu, instanța putând verifica oricare din probele pe care se sprijină cererea de revizuire sau administra probe noi, dacă este necesar. În consecință, cele două condiții trebuie întrunite cumulativ.
Astfel, în primul rând, în cadrul revizuirii, cale extraordinară de atac, nu sunt considerate "probe noi" în sensul cerut de lege mijloacele de probă propuse în completarea dovezilor administrate, așa cum este și solicitarea revizuentului de a fi audiați alți martori, dar cu privire la aceleași aspecte de fapt discutate în fața instanței de fond.Textul art. 394 al. 1 lit. a Cod de procedură penală este foarte clar din acest punct de vedere, în sensul că este inadmisibil ca pe calea revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
De altfel - a reținut prima instanță - deși a avut posibilitatea să propună și alte probe în apărare față de cele administrate în fața primei instanțe și a instanței de control judiciar (inclusiv martorii la care face referire în cererea sa), revizuientul nu a indicat nici un asemenea mijloc de probă, nu a menționat nici un alt martor ce ar putea avea cunoștință de faptele în discuție față de cei deja audiați.
În acest cadru procesual solicitarea petentului de a fi audiate peroane care s-ar fi aflat în acea seară la fața locului, a fost apreciată de prima instanță ca fiind formulată pro causa, din moment ce nu s-a făcut vorbire despre asemenea martori nici în faza de urmărire penală, și nici în faza de judecată. S-a constatat că, pe întreg parcursul procesului penal inculpatul și-a susținut nevinovăția, însă probele administrate de el nu au infirmat probele administrate de organele judiciare.
În realitate - a reținut prima instanță - în cererea sa revizuientul nu invocat elemente de fapt noi cu caracter informativ, ci a solicitat reanalizarea aceleiași situații de fapt care a fost avută în vedere de instanțele care s-au pronunțat anterior.
Pe de altă parte, simplele afirmații ale revizuentului că unii martori au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, că unele înscrisuri sunt false și că organele de cercetare penală au comis infracțiuni în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere au fost apreciate de judecătorie ca fiind insuficiente pentru a atrage incidența cazurilor de revizuire prevăzute de art. 394 alin. 1 lit. b, c și d Cod procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art. 395 alin. 1 Cod procedură penală, situațiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute în art. 394 lit. b, c și d se dovedesc prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului, dacă prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei.
Așadar, înscrisul trebuie să fie declarat fals prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului, dacă prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei, în procedura de revizuire existența acestui caz se poate constata numai dacă instanța judecătorească sau procurorul nu au putut examina fondul cauzei privind falsul în înscrisuri.
De asemenea, săvârșirea de către un martor a infracțiunii de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere sau săvârșirea unei infracțiuni de organele de cercetare penală în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, trebuie dovedite, potrivit art. 395 alin. 1 Cod procedură penală, prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului, dacă prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei. Numai atunci când organele sus-menționate nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, situațiile acestea se por constata conform art. 395 alin. 2 Cod procedură penală de către instanța de revizuire.
În consecință, constatând că nu sunt întrunite condițiile legale pentru admiterea în principiu a cererii, în temeiul art. 403 alin. 3 Cod de procedură penală raportat la art. 394 alin. 1 Cod de procedură penală, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul, cu privire la sentința penală nr. 206/2007 pronunțată de Judecătoria Vaslui.
Reținând culpa procesuală a revizuentului, în baza art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală, acesta a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat
În termenul prev. de art. 363 Cod procedură penală, a declarat apel revizuentul.
Susține revizuientul în apelul său că a solicitat revizuirea în conformitate cu disp. art. 394 lit.d Cod procedură penală, întrucât dorește și cercetarea polițistului care a făcut ancheta în cauză pentru corupție și luare de foloase necuvenite. Cele solicitate de el în cererea de revizuire nu s-au făcut, nu au fost efectuate verificările ce se impuneau, astfel că soluția de respingere a cererii nu este corectă. Dorește revizuentul ca dosarul să fie cercetat și rejudecat de persoane care nu au avut de-a face cu judecata până la acest moment.
Prin decizia penală nr. 31/11 februarie 2009 a Tribunalului Vasluia fost respins ca nefondat apelul condamnatului.
A fost obligat apelantul la plata cheltuielilor judiciare.
Tribunalul a reținut că instanța de fond a avut în vedere, atunci când a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de revizuire formulată de către condamnatul, faptul că nu s-a făcut dovada existenței vreunuia dintre cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute în art. 394 Cod procedură penală. Deși invocă dispozițiile art. 394 lit.d Cod procedură penală, revizuentul nu a făcut dovada că lucrătorul de poliție care a făcut acte de cercetare penală în cauza a cărei revizuire o cere ar fi comis infracțiuni în instrumentarea acesteia. Instanța a avut în vedere că situația invocată nu a fost dovedită conform art. 395 alin.1 Cod procedură penală printr-o hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului dacă prin aceasta din urmă s-a dispus asupra fondului cauzei.
Prin motivele de apel revizuentul a reluat practic solicitările sale din cererea de revizuire și acuzele aduse polițistului care a efectuat acte de cercetare penală în cauză.
Potrivit art. 397 Cod procedură penală, cererea de revizuire a fost trimisă procurorului care a trimis-o la instanță cu concluzii de respingere întrucât nu s-a dovedit existența vreunui caz de revizuire prev. de art. 394 Cod procedură penală.
Întrucât în acea cerere de revizuire condamnatul invoca disp. art. 394 lit.c Cod procedură penală, după verificarea actelor dosarului, procurorul a apreciat că nu s-a dovedit că vreun înscris ce a servit ca temei al hotărârii să fi fost declarat fals. Întrucât pentru verificarea acestei situații nu era necesar a se face verificări, nici procurorul și nici prima instanță nu au făcut astfel de acte și au examinat admisibilitatea în principiu a hotărârii a cărei revizuire se cere în baza actelor aflate la dosarul cauzei.
În acest context, soluția de respingere ca inadmisibilă în principiu a cererii de revizuire este corectă.
În termen hotărârile au fost recurate de condamnat cu motivarea că urmărirea penală s-a făcut de un polițist corupt, că trebuie să fie lăsat în libertate pentru a-și dovedi nevinovăția.
Recursul formulat nu este fondat.
Revizuirea unei hotărâri penale definitive pentru motivul că martorii au făcut declarații mincinoase ori că organul de cercetare penală a comis infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, poate fi făcută numai atunci când, în baza unei hotărâri judecătorești definitive sau a unei ordonanțe prin care să se constate existența faptelor penale ce pot conduce la revizuirea hotărârii ori să existe o situație care să nu permită examinarea fondului cauzei de mărturie mincinoasă ori a faptei pretins a fi săvârșită de organul de cercetare.
Revizuirea unei hotărâri pentru existența unor fapte sau împrejurări noi necunoscute de instanță poate fi cerută numai atunci când faptele acestea conduc la o soluție contrară celei de achitare, încetare a procesului ori condamnare.
Motivele invocate de petent drept cauze de revizuire enumerate de art. 394 lit. a, b și d Cod procedură penală nu conțin aspecte care să se circumscrie conținutului normelor de drept sus-menționate, astfel că instanța de fond și instanța de apel au apreciat corect asupra inadmisibilității cererii de revizuire.
Pentru aceste motive, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul împotriva deciziei penale nr. 31/11 februarie 2009 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei, onorariu avocat se avansează din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
12.06.2009
Tribunalul Vaslui
jud.
jud.
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea, Gabriela Scripcariu
