Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 394/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.394/2009

Ședința publică din 17 iunie 2009

PREȘEDINTE: Alina Lodoabă

JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș

JUDECĂTOR 3: Oana Maria

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin

- procuror

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.41/A/25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 9.06.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față

Prin nr.17/2007 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar penal nr- au fost condamnați inculpații:

1. G, la

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. art. 208 al.l, 209 al.l lit a,e g și și al.2 pen. cu aplic art. 41 al.2 pen. și art. 37 lit pen.

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art. art. 208 al.l, 209 al.l lit a, g și pen. cu aplic art. 37 lit a pen.

În baza art. 33 lit a, 34 lit b pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 5(cinci) ani închisoare.

În baza art. 61.pen.s-a revocat beneficiul liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă de 979 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare, aplicată prin 196/1998 a Judecătoriei Alba Iulia, restul ce a fost adăugat la pedeapsa aplicată, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani și 979 zile închisoare.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art. 64 lit a și pen. pe durata prev.de art.71 pen.

În baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de data de 11.01.2006 la zi.

În baza art. 350.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

2. G, la pedeapsa rezultantă de 4,6 ani închisoare pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de furt calificat prev.de art. 208 la.l, 209 al.l lit a,g, i pen. cu aplic art. 37 lit b pen.; furt calificat prev.de art.208 al. 209 al.1 lit.a,g,i pen, cu aplic.art.37 lit.b pen. art.78 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.41 al.2 și art.37 lit.b pen. art.70 al.1 din OUG 105/2001 cu aplic art. 37 lit b pen. și art.1 al.1 din OUG 112/2001 cu aplic.art.41 al.2 pen.și art.37 lit.b pen.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b pen.pe durata prev.de art.71 pen.

În baza art.88 pen.s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 25.01.2006 - la zi.

În baza art. 350.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

S-a făcut aplicarea art. 118 lit b pen. confiscându-se următoarele bunuri: un levier, o cheie fixă de 27/32, o cheie fixă de 13/17, o foarfecă tip gură de, un patent, 3 șurubelnițe, o cheie tip imbus (10), o borsetă culoare neagră conținând 4 șperacluri și două perechi de mănuși culoare neagră.

În baza art. 118 lit d pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpați a sumelor de 600 EURO și 45o lei.

Au fost obligați inculpații în solidar la plata de despăgubiri civile în favoarea părților civile, și SC Q SRL.

S-a făcut aplicarea art.189, 191.pr.pen.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut ca stare de fapt că inculpatul Gas ustras în data de 4.09.2005, în timp ce se afla în incinta barului 13 din A I, profitând de neatenția părții vătămate poșeta acesteia în care avea cartea de identitate, carnet de student, legitimații, iar în noaptea de noaptea de 26/27.11.2005 a sustras împreună cu coinculpatul G, prin efracție din clădirea aparținând SC Q SRL A I, două centrale termice marca și un calorifer. Totodată în perioada 4-6.12.2005, tot pe timp de noapte, inculpatul a sustras împreună cu coinculpatul, prin escaladare și folosire fără drept a cheilor adevărate, un autoturism marca 1304 aparținând părții vătămate și în care se aflau aproximativ 250 perechi încălțăminte de damă, autoturism ce a fost condus în perioada 6-12.12.2005 în mai multe rânduri de inculpatul, deși acesta nu avea permis de conducere.

Totodată s-a reținut că în cursul lunii decembrie 2005, deși inculpatul avea suspendat dreptul la liberă circulație a ieșit din România, prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României cu Ungaria (trecând ilegal frontierele de stat ale Ungariei, Slovaciei și Cehiei).

În drept s-a reținut că faptele inculpatului G așa cum au fost descrise și dovedite cu probele administrate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a, e, g și i și alin.2 lit.b pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 și art. 37 lit.a pen. și ale infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 al.1, 209 al.1, lit.a,g,i pen, cu aplic.art.37 lit.a pen.

În drept s-a reținut că fapta inculpatului G, așa cum au fost descrise și dovedite cu probele administrate întrunesc elementele constitutive ale 2 infracțiuni de furt calificat prev.de art. 208 la.l, 209 al.l lit a,g, i pen. cu aplic art. 37 lit b pen. și art.208 al. 209 al.1 lit.a,g,i pen, cu aplic.art.37 lit.b pen.infracțiunea de a conduce pe drumurile publice un autovehicul fără a avea permis de conducere prev.de art.78 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.41 al.2 și art.37 lit.b pen. infracțiunea prev.de art.70 al.1 din OUG 105/2001 cu aplic art. 37 lit b pen. și art.1 al.1 din OUG 112/2001 cu aplic.art.41 al.2 pen.și art.37 lit.b pen.

În baza acestor texte de lege s-a dispus condamnarea fiecărui inculpat la pedeapsa închisorii conform criteriilor prev.de art.72 pen. făcându-se aplicarea și art.61 pen.în cazul inculpatului.

Fiind arestați în cauză, instanța de fond a dat eficiență disp.art.-88.pen.și art.350 pr.pen.

Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a dispus obligarea inculpaților în solidar la plata de despăgubiri civile.

S-a făcut aplicarea art.118 lit.b pr.pen.și art.118 lit.d pr.pen.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termenul legal prevăzut de lege Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și cei doi inculpați, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie.

În expunerea motivelor de apel formulate de Parchet s-a relevat, în esență, următoarele aspecte:

- nu s-a reținut în încadrarea juridică a infracțiunii de furt calificat, prev. și de art.208 al.1, 209 al.1 lit. a,e,g,i și al.2 lit. b pen.cu aplic.art.41 al.2 pen. și art.37 lit. a pen. comisă de inculpatul G și care a făcut obiectul actului de sesizare, disp. lit. b pen.de la art.209 al.2 pen.;

- greșita tehnică de aplicare a disp.art.33, 34.pen.și art.39 pen.în cazul inculpatului G, în condițiile în care inculpatul a comis faptele în perioada liberării condiționate, astfel că instanța de fond trebuia să facă aplicarea art.61 pen.să contopească restul de pedeapsă rămas neexecutat cu fiecare din pedepsele aplicate, iar apoi să dea eficiență disp.art.33, 34.pen.

- nu s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților perioada reținerii din data de 28.11.2005.

- în mod greșit au fost obligați ambii inculpați în solidar la despăgubiri civile în favoarea părții civile, în condițiile în care doar inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt în dauna acesteia și automat, doar el i-a cauzat acel prejudiciu.

- în mod greșit s-a stabilit ca și temei juridic al confiscării sumelor de 600 Euro și de 450 lei, disp.art.118 lit.d pen. în condițiile în care trebuia dispusă confiscarea conform art.118 lit. e pen.

- în mod greșit instanța de fond nu a precizat ce sumă de bani se confiscă de la fiecare inculpat.

În expunerea motivelor de apel formulate de inculpatul G s-a relevat în esență că în mod greșit a fost condamnat de instanța fondului pentru infracțiunea de furt calificat și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere, deoarece infracțiunile de furt nu au fost săvârșite de el, iar infracț. prev. de art.-78 al.1 din OUG 195/2002 nu există.

De asemenea s-a reținut că pedepsele aplicate de instanța fondului pentru infracț. prev. de art.70 al.1 din OUG 105/2001 și art.1 al.1 din OUG 112/2001, sunt prea mari, solicitând reducerea acestora.

În expunerea motivelor de apel formulate de inculpatul G s-a relevat, în esență, că în mod greșit a fost condamnat de instanța fondului deoarece în privința infracțiunii comise în dauna părții vătămate, aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, impunându-se achitarea sa conf.art.18/1 pen. iar în privința celorlalte infracțiuni nu au fost comise de el, impunându-se achitarea sa conf.art.10 lit. c pr. pen.

Prin decizia penală nr. 41/A/2008 din 25.02.2007 a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia împotriva sentinței penale nr. 17/2007 a Judecătoriei Alba Iulia, și în consecință:

A fost desființată sentința penală atacată sub aspectul neaplicării disp. lit."b" la art.209 al.2 din Cod Penal încadrarea juridică a primei infracțiuni de furt calificat reținută în sarcina inculpatului G, a modalității de aplicare a disp. art. 61.Cod Penal, a tehnicii juridice de contopire a pedepselor aplicate inculpatului, a pedepsei rezultante, a nededucerii din pedepsele aplicate inculpaților a perioadei reținerii, a greșitei obligări a inculpatului la plata de despăgubiri civile în favoarea părții civile, a stabilirii greșite a temeiului juridic al confiscării speciale și neprecizării sumelor confiscate de la fiecare inculpat și procedând la o nouă judecată a cauzei în aceste limite:

S-a făcut aplicarea la încadrarea juridică a primei infracțiuni de furt calificat prev și ped.de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a,e,g, și i și alin.1 cu Cod Penal aplic.art.41 alin.2 și Cod Penal art.37 lit.a Cod Penal, reținută în sarcina inculpatului Gad isp. lit."b" de la art.209 alin.2

Cod Penal

S-a descumulat pedeapsa de 5 ani și 979 zile închisoare aplicată inculpatului G în elementele componente de:

- 5 ani închisoare, pedeapsă rezultantă în urma contopirii pedepselor aplicate pentru infracțiunile deduse judecății;

- 979 zile închisoare, rest de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin sent.pen.nr.196/1998 a Judecătoriei Alba Iulia și revocat de instanța fondului conform art.61

Cod Penal

S-a descontopit pedeapsa de 5 ani închisoare în elementele ei componente de:

- 5 (cinci) ani închisoare, pedeapsă aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, reținută în sarcina inculpatului;

- 4 (patru)ani închisoare, pedeapsă aplicată pentru a doua infracțiune dedusă judecății.

În baza art.61 s Cod Penal-a revocat beneficiul liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă de 979 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului prin nr. 196/1998 a Judecătoriei Alba Iulia, rest care a fost contopit cu fiecare din pedepsele aplicate pentru infracțiunile deduse judecății, în pedepsele cele mai grele de: 5 (cinci) ani închisoare și respectiv 4 (patru) ani închisoare.

În baza art.33, 34.Cod Penal au fost contopite pedepsele de mai sus (de 5 ani închisoare și 4 ani închisoare) în pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare pe care o va executa în final inculpatul

În baza art.88 s Cod Penal-a dedus din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat și perioada reținerii din data de 28.11.2005.

A fost înlăturată obligația inculpatului G de la plata sumei de 250 lei cu titlu despăgubiri civile în favoarea părții civile, urmând ca acestea să fie plătite doar de inculpatul

S-a constatat că temeiul juridic al confiscării speciale a sumelor de 600 Euro și respectiv de 450 lei este cel prev. de art.118 lit."e" și Cod Penal nu cel prev. de art. 118 lit."d"

Cod Penal

În baza art.118 lit."e" Cp. s-a dispus confiscarea specială de la fiecare inculpat a sumei de 300 Euro și respectiv de 250 lei.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art.88 s Cod Penal-a dedus din pedepsele aplicate fiecărui inculpat alături de perioada reținerii din data de 28.11.2005 și perioada 11.01.2006-14.08.2007 la inculpatul și 25.01.2006-14.08.2007 la inculpatul, acestora înlocuindu-se prin Încheierea din data de 13 august 2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr- măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

S-a constatat că inculpatul s-a conformat obligațiilor impuse de instanță prin Încheierea din data de 13 august 2007, astfel că a fost menținută în continuare această măsură, până la soluționarea definitivă a cauzei.

S-a constatat că inculpatul G nu s-a conformat obligațiilor impuse de instanța de judecată prin Încheierea din data de 13 august 2007, prin neprezentarea în fața instanței la termenele de judecată din data de 14.01.2008 și 11.02.2008 și neprezentarea la sediul Poliției Municipiului A I în datele de: 7.12.2007; 14.14.2007; 21.12.2007; 28.12.2007; 4.01.2008; 11.01.2008; 18.01.2008; 25.01.2008 și 01.02.2008, conform graficului întocmit în acest sens, încălcând astfel, cu rea-credință măsura aplicată.

În baza art.145 al.3/3 Cpp. s-a înlocuit măsura obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive pe o perioadă de 30 zile, începând cu data când inculpatul va fi depistat.

S-a dispus emiterea unui nou mandat de arestare preventivă pe numele inculpatului G - fiul lui G și -, la 19.02.1970 în, jud. M, domiciliat în A I,-, -.,.30, jud. A, CNP -.

Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații G și G, împotriva aceleiași sentințe penale.

În baza art.192 al.2 a C.P.P. fost obligat inculpatul apelant G la plata sumei de 1280 lei, cu titlu cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

În baza art.189, 192 al.2 Cpp. a fost obligat inculpatul apelant G la plata sumei de 1380 lei cu titlu cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi virată în contul A, din fondurile Ministerului d e Justiție.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut următoarele:

Din actul de sesizare a instanței, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, rezultă că inculpatul G, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a,e,g,și i și al.2 lit.b pen.cu aplic.art.41 al.2 pen.și art.37 lit.a pen.

Deși instanța fondului în starea de fapt a reținut incidența al.2 lit.b pen. de la art.209 pen.la încadrarea juridică a faptei a omis să facă aplicarea lit.b pen.de la al.2C.pen.pronunțând astfel o sentință nelegală.

Din fișa de cazier judiciar aflată la dosarul cauzei (251) rezultă că inculpatul Gaf ost condamnat prin nr.196/26.10.1998 a Judecătoriei Alba Iulia la pedeapsa de 9 ani închisoare.

Din executarea acestei pedepse inculpatul a liberat condiționat la 20.01.2004, cu un rest de pedeapsă de 979 zile închisoare.

Întrucât infracțiunile dedus judecății au fost săvârșite în termenul de liberare condiționată, în mod corect s-a reținut incidența disp.art.37 lit. a pen. și a art.61 pen.

Deși instanța fondului a reținut incidența disp.art.61 pen. Tribunalul a constatat însă că s-a făcut o greșită aplicare a acestui text de lege, în sensul că în loc să contopească restul de pedeapsă rămas neexecutat cu fiecare din pedepsele aplicate, iar apoi să facă aplicarea art.33, 34. pen.mai întâi instanța fondului a făcut aplicarea art.33, 34. pen. cu privire la pedepsele aplicate (dând mai multă eficiență regulilor de la concursul de infracțiuni), iar apoi în baza art.61 pen. a adăugat restul de pedeapsă la pedeapsa rezultantă în urma contopirii, deși textul de lege prevede în mod imperativ că restul de pedeapsă rămas neexecutat se contopește cu pedeapsa aplicată.

Procedând astfel, instanța fondului a făcut o greșită aplicare a legii și o greșită tehnică a contopirii, astfel că, Tribunalul, cu ocazia noii judecăți a cauzei a descumulat pedeapsa de 5 ani și 979 zile închisoare în elementele ei componente, a descontopit pedeapsa de 5 ani închisoare în elementele ei componente, iar cu ocazia noii judecăți, în baza art.61 pen. a revocat beneficiul liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă de 979 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin nr.196/1998 a Judecătoriei Alba Iulia, rest pe care l-a contopit cu fiecare din pedepsele aplicate de instanța fondului în pedepsele cele mai grele de 5 ani închisoare și respectiv de 4 ani închisoare.

În baza art.33, 34.pen, a contopit cele 2 pedepse rezultante în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

De asemenea, din ordonanțele existente la filele 258, 259 din dosarul de, rezultă că ambii inculpați au fost reținuți în data de 28.11.2005.

Ori, instanța fondului deși a făcut aplicarea în cauză a disp.art.88 pen. a omis să deducă și această durată a reținerii, din pedeapsa aplicată.

Din coroborarea probatorului administrat în cauză, plângerea și declarația părții vătămate, declarațiile martorilor, declarația inculpatului, a rezultat că infracțiunea de furt în dauna părții vătămate a fost comisă doar de inculpatul, fără participarea coinculpatului.

Ori, în acest context, instanța fondului în aplicarea disp.art.998, 999.civ. trebuia să dispună doar obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile solicitate de partea civilă și nu obligarea ambilor inculpați în solidar la plata acestora.

Procedând astfel, instanța fondului a pronunțat o sentință nelegală, astfel că Tribunalul cu ocazia noii judecăți, a înlăturat obligația inculpatului de la plata despăgubirilor civile în cuantum de 250 lei către partea civilă, urmând ca acestea să fie plătite doar de inculpatul

De asemenea, tot în privința laturii civile a cauzei, Tribunalul a constatat că, cumpărătorii de bună credință -, și (cei care au achiziționat de la inculpați bunuri pe care aceștia le-au sustras) nu s-au mai constituit în cauză părți civile, deși bunurile cumpărate le-au fost ridicate, iar banii dați nu i-au recuperat.

În acest context, în mod corect instanța fondului a dispus confiscarea de la inculpați a sumelor de 600 Euro și de 450 lei, însă a reținut un temei juridic greșit al confiscării și anume art.118 lit. d pr. pen. în loc de 118 lit. e pr. pen. (art. 118 lit. d C.P.P.- reținut de instanța fondului negăsindu-și aplicabilitate în speță), astfel că tribunalul cu ocazia noii judecăți a reținut incidența art.118 lit. e pr. pen. în loc de art.118 lit. d pr. pen. și, întrucât în aplicarea acestor dispoziții legale între inculpați nu există solidaritate, (solidaritate ce a fost greșit reținută de instanța fondului), Tribunalul a dispus confiscarea de la fiecare inculpat a sumei de 300 Euro și respectiv de 250 lei.

Cu ocazia judecării apelului, Tribunalul a constatat că celor doi inculpați trimiși în judecată în stare de arest, li s-a înlocuit această măsură cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea ( prin încheierea pronunțată în ședința publică din 13.07.2007).

Prin aceiași încheiere s-a dispus obligarea fiecărui inculpat de a se conforma disp.art.145 al.11 pr.pen.

Ori, în pofida obligațiilor stabilite de instanță, Tribunalul a constatat că inculpatul G nu s-a prezentat la termenele de judecată din data de 14.01.2008 și 11.02.2008 iar din adresele depuse la dosarul cauzei de A (187, 188, 189, 201, 204) rezultă că acesta nu s-a prezentat la sediul Poliției Municipiului A I la datele stabilite conform graficului întocmit în acest sens (7.12.2007; 14.14.2007; 21.12.2007; 28.12.2007; 4.01.2008; 11.01.2008; 18.01.2008; 25.01.2008 și 01.02.2008).

Prin urmare, inculpatul cu rea-credință nu s-a conformat obligațiilor impuse, încălcând astfel măsura aplicată de instanță.

În acest context, reprezentantul parchetului a solicitat înlocuirea măsurii cu măsura arestării preventive conf.art.145 al.3/3 pr.pen.

Constatând incidența disp.art.145 al.3/3 pr.pen. Tribunalul a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea luată față de inculpatul G, cu măsura arestării preventive pe o perioadă de 30 zile, începând cu data când va fi depistat și a dispus în acest sens emiterea unui nou mandat de arestare pe numele inculpatului.

Față de considerentele expuse, văzând și disp.art.379 pct.2 lit. a pr. pen. Tribunalul a admis apelul Parchetului și a desființat sentința penală atacată în limitele mai sus-prezentate cu menținerea celorlalte dispoziții.

În privința apelurilor declarate de cei doi inculpați, acestea s-au privit a fi nefondate.

Din coroborarea probatoriului administrat în cauză, plângerile și declarațiile părților vătămate, procesul verbal de constatare a infracțiunilor, proces verbal de confruntare dintre inculpați, planșele foto, înregistrările video pe suport CD din 13, declarațiile martorilor și, Fântână -, procese verbale de ridicare-predare a bunurilor sustrase, proces verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie a celor doi inculpați, procese verbale în care sunt relatate convorbirile telefonice înregistrate pe CD-ul cu nr.-, rezultă că vinovăția celor doi inculpați a fost pe deplin dovedită sub aspectul săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Susținerile acestora că nu au săvârșit infracțiunile de furt (inc. recunoaște doar pe cea comisă în dauna părții vătămate ) sunt nesincere și neconfirmate de probele sus-menționate (martorii audiați declarând că i-au văzut pe inculpați cu bunurile sustrase și chiar au cumpărat de la ei bunurile ce au fost sustrase, astfel martora a declarat că i-a văzut pe cei doi inculpați transportând o centrală termică, după ce în prealabil i-au auzit discutând despre vânzarea unor centrale și că, de asemenea a văzut în autoturismul inculpatului mai multe perechi de încălțăminte de damă; martora, care la sugestia inculpatului a vândut mai multe perechi de încălțăminte; martorii, Fântână cărora inculpatul le-a oferit spre vânzare mai multe perechi de încălțăminte de damă, martorii și care au cumpărat de la inculpați mai multe perechi de încălțăminte).

De altfel, se poate observa din conduita acestora de pe parcursul procesului (încercarea de a arunca vina unul asupra celuilalt) că sunt nesinceri, încercând astfel să inducă în eroare organele judiciare.

Fiind dovedită existența faptelor, care constituie infracțiuni și săvârșirea lor cu vinovăție de către inculpați, în mod corect instanța fondului a dispus condamnarea acestora conform art. 345 al.2 pr. pen. aplicându-le pedepse conform criteriilor prev. de art.72 pen. și menite să contribuie la realizarea scopului educativ și coercitiv prev. de art.52 pen. (solicitările inculpaților exprimate în calea de atac a apelului fiind nefondate).

Față de aceste considerente, văzând și disp.art.379 pct.1 lit. b pr. pen. Tribunalul a respins ca nefondate apelurile inculpaților.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termenul legal, inculpatul G, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea hotărârilor atacate și, în urma rejudecării, achitarea sa pentru cele două acte materiale de furt reținute a fi comise împreună cu inculpatul G, respectiv reducerea substanțială a pedepsei aplicate pentru infracțiunea de furt calificat comisă în localul 13 în dauna părții vătămate.

În motivarea recursului, inculpatul a susținut că nu a participat la sustragerea centralelor termice și a autoturismului părții vătămate, fiind nevinovat.

Examinând hotărârile atacate prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limitele statuate de art. 385/9 al. 3 Cod pr. pen. Curtea constată că recursul inculpatului G este nefondat.

În mod corect primele instanțe au constatat că din probatoriul administrat în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești a rezultat participarea inculpatului recurent la comiterea celor două furturi în dauna părților vătămate SC Q SRL A I, respectiv.

În mod just s-a dat eficiență depozițiilor martorilor, și Fântână -, care au văzut recurentul având asupra sa bunurile sustrase (centrală termică, respectiv încălțăminte de damă din autoturismul părții vătămate ), precum și conduita inculpaților, care s-au învinovățit reciproc pe tot parcursul procesului penal, încercând să-și excludă propria contribuție la comiterea faptei.

Relevant este și faptul că la o zi după comiterea furtului în dauna SC Q SRL A I, în autoturismul în care se aflau cei doi inculpați organele de poliție au descoperit cele două centrale termice sustrase, precum și levierul de fier folosit la dislocarea geamului prin care s-a pătruns în incintă.

De asemenea, martorii audiați au relevat faptul că ambii inculpați s-au ocupat de vânzarea pantofilor sustrași odată cu autoturismul părții vătămate, inculpații deplasându-se în acest scop în comuna Cetate, jud. D, la locuința părinților inculpatului.

În consecință, Curtea constată că probele administrate au fost de natură să răstoarne prezumția de nevinovăție statuată de art. 66 al. 1 Cod pr. pen. în favoarea inculpatului recurent, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 10 lit. c Cod pr. pen. soluția de condamnare pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, al. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (2 acte materiale) și art. 37 lit. a Cod penal, respectiv prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, g și i Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal fiind întemeiată.

Sancțiunile fiind just individualizate, raportat la criteriile generale statuate de art. 72 Cod penal, Curtea constată că nu este justificată solicitarea inculpatului recurent G de reducere a cuantumului pedepsei.

Pentru toate considerentele expuse, nefiind nici alte motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului G, iar în baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. va dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr. 41/A/25.02.2008 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-.

În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă recurentul la plata sumei de 500 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile MJ în contul Baroului de Avocați

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 17.06.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red. MF

Dact. TC/2 ex./31.07.2009

și

Președinte:Alina Lodoabă
Judecători:Alina Lodoabă, Monica Farcaș, Oana Maria

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 394/2009. Curtea de Apel Alba Iulia