Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 438/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.438/
Ședința publică din data de 22 Iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu
JUDECĂTOR 3: Mița
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal formulat de Parchetul DE PE LANGĂ TRIBUNALUL VRANCEA împotriva deciziei penale nr.108/01.04.2009 pronunțată de TRIBUNALUL VRANCEA în dosarul nr- (sentința penală nr.17/19.01.2009 pronunțată de Judecătoria Adjud în dosarul nr-) privind pe intimatul-inculpat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.209 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit: intimatul-inculpat G, care a fost reprezentat de avocat, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 2889 emisă de Baroul Galați la data de 15.06.2009, precum și intimata parte vătămată.
Procedura este legal indeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că este primul termen de judecată, după care;
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Avocat nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul in stare de judecată și, potrivit disp.art.385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul in dezbaterea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public susține recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA criticând Decizia penală nr.108/1.04.2009 a Tribunalului Vrancea ca fiind nelegală.
În cauză exista calea de atac a recursului deoarece infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată se judeca doar cu o singură cale de atac, respectiv a recursului, astfel încât, în mod nelegal TRIBUNALUL VRANCEAa judecat în apel, în complet de judecată compus din doi judecători.
Susține că hotărârea acestei instanțe este lovită de nulitate absolută, solicită casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare a căii de atac a recursului, în complet de trei judecători.
Invocă practica Curții de APEL GALAȚI în acest sens, respectiv Decizia penală nr.112/16.02.2009.
Avocat arată că este de acord cu motivul de recurs susținut oral de reprezentantul Ministerului Public, soluția corectă fiind trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de recurs competentă.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr. 17/19.01.2009 Judecătoria Adjuda dispus condamnarea inculpatului G la o pedeapsă de șase luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat pedepsit la plângere prealabila, prev. de art. 210 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. c Cod penal și art. 76 lit. c Cod penal.
Conform art. 83 al. 1 și 4 din Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de patru luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr.115/25.03.2008 a Judecătoriei Adjud pe care inculpatul o va executa în întregime împreună cu cea aplicată mai sus, în total va executa pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
A constatat ca partea vătămata nu s-a constituit parte civila in cauza.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond coroborând declarațiile martorilor, cu declarațiile părții vătămate, actele întocmite la urmărirea penală, a reținut următoarea situație de fapt:
In seara zilei de 19.04.2008, in jurul orei 1800inculpatul G s-a deplasat la domiciliul martorului si l-a rugat sa-i transporte cu căruța sa doi porci la din comuna Păunesti, pentru a-i vinde, a doua zi. Martorul necunoscând proveniența animalelor si considerând ca aparțin inculpatului a fost de acord si a doua zi, in jurul orei 0700i-a transportat cu caruta doi porci, pana in 100 kg la târgul de vite din comuna Păunești. Acolo inculpatul i-a vândut cu prețul total de 600 lei, deși intre timp partea vătămata fiind anunțata de unul din copii ei a venit acolo si l-a rugat pe inculpat sa nu vândă animalele, acestea fiind singura sursa de hrana a copiilor. Banii obținuți din vânzarea animalelor au fost cheltuiți de inculpat de țigări si băuturi alcoolice.
Pentru făptuitorul s-a dispus neînceperea urmăririi penale, conform art. 10 lit. e Cod procedura penala și art. 51 Cod penal, reținându-se ca acesta a fost in eroare de fapt cu privire la proveniența animalelor.
Inculpatul a fost audiat in ambele faze ale procesului, a recunoscut că a vândut cele doua porcine fără consimțământul soției sale, dar a susținut ca animalele îi aparțineau, ca au fost crescute de el și le-a vândut pentru a obține venituri din care sa-și întrețină copii minori care i-au fost lăsați in întreținere de soția lui.
Apărarea inculpatului a fost apreciată ca nesincera si a fost înlăturată. Din referatul de ancheta sociala întocmit in faza de judecata a rezultat că inculpatul are viciul beției, ca singurul copil minor care mai locuiește cu el de când este despărțit de partea vătămata, se întreține singur, așa după cum a si recunoscut acest minor la instanța și ceilalți minori locuiesc cu partea vătămata. Rezultă că susținerea inculpatului ca a vândut porcii pentru a-și întreține copii, este mincinoasa, nemaipunând la socoteala împrejurarea ca este irelevanta in privința încadrării juridice a faptei, care este aceea de furt pedepsit la plângere prealabila, deoarece cele doua animale vândute erau bunuri dobândite de părți in timpul casatoriei, deci bunuri comune asupra cărora nu se putea dispune de unul din soți, fără consimțământul celuilalt.
Împotriva sentinței penale a declarat apel G pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia penală nr. 108/01.04.2009 a Tribunalului Vranceaa fost admis apelul declarat de inculpatul G, s-a desființat sentința penală apelată înlăturându-se dispoziția de condamnare și în rejudecare s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 210 Cod penal raportat la art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a Cod penal în baza art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit.1Cod pr. penală.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut următoarele:
Gaf ost căsătorit cu. Din diferite motive acestea s-au separat în fapt, plecând să locuiască împreună cu trei dintre copiii săi în altă localitate iar inculpatul rămânând în locuința comună împreună cu fiul lor,.
La circa trei luni de la despărțirea în fapt a vândut doi porci dintre cei cumpărați în timpul căsătoriei, însumându-și banii rezultați din vânzare.
Instanța de fond a analizat acțiunea întreprinsă de inculpat, a stabilit că acesta a comis infracțiunea de furt calificat între soți, prev. de art.208 al.1-209 al.1 lit.a Cod penal, și a dispus condamnarea inculpatului.
La stabilirea pedepsei instanța de fond a acordat relevanță deosebită statutului moral al inculpatului care,are viciul beției" și a declarat mincinos.
S-a apreciat că instanța nu a aplicat dispozițiile art.62 Cod penal neanalizând toate împrejurările de fapt și de drept pentru a stabili dacă în realitate comportamentul inculpatului prezintă importanță socială determinantă și necesară în obligativitatea aplicării unei pedepse severe.
Astfel, din înseși susținerile părții vătămate rezultă că în fapt la data comiterii faptei părțile erau separate în fapt de trei luni interval în care inculpatul s-a ocupat singur de creșterea animalelor cumpărate.
Chiar dacă nu a avut consimțământul anterior soției plecate din domiciliu, inculpatul nu a procedat la înstrăinarea animalelor astfel încât partea vătămată să nu cunoască modalitatea sau prețul înstrăinării, iar prețul poate fi inclus în masa bunurilor partajabile.
De altfel, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă atitudine care confirmă împrejurarea că în fapt părțile pot conveni asupra patrimoniului comun în care să fie considerat și prețul înstrăinării animalelor.
S-a reținut că viciile inculpatului și starea de separare a soților nu pot constitui elemente esențiale pentru caracterizarea pericolului social al faptei comise având relevanță numai în ce privește relațiile dintre soți și acestea însă rezolvabile pe calea unei acțiuni civile ulterioare.
Cu aceste argumente Tribunalul a apreciat că instanța de fond a exagerat caracterul acțiunii inculpatului considerând-o ca îmbrăcând aspectele infracțiunii prev.de art.208 al.1-209 al.1 Cod penal,furtul între soți" în cauză fiind aplicabile disp.art.181 Cod penal, faptă care nu prezintă pericol social al unei infracțiuni.
A fost admis apelul în baza art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală și a fost desființată sentința în ce privește latura sa penală.
În rejudecare, Tribunalul a considerat că inculpatul, chiar dacă nu a comis o faptă penală, trebuie să fie sancționat și avertizat prin aceasta asupra comportamentului său ulterior.
Au fost aplicate disp.art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.1Cod procedură penală privind achitarea inculpatului apelant și acesta a fost obligat la plata unei sancțiuni administrative stabilite potrivit art.91 Cod penal.
În termen legal împotriva acestei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA invocând faptul că în mod greșit a fost calificată calea de atac promovată de inculpat ca și apel, în mod corect aceasta constituind un recurs ce trebuia judecat în complet format din trei judecători.
Recursul declarat procuror este fondat și urmează a fi admis pentru motivele care se vor arăta în continuare.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivului de recurs invocat de procuror Curtea reține că într-adevăr calea de atac promovată de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 17/19.01.2009 a Judecătoriei Adjud trebuia calificată ca recurs și implicit trebuia judecată de un complet format din trei judecători.
În acest sens sunt dispozițiile art. 3851al. 1 lit. a Cod procedură penală coroborat cu art. 361 al. 1 lit. a Cod procedură penală conform cărora sentințele privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate se atacă doar cu recurs. Cum în cauză infracțiunea dedusă judecății se urmărește numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, conform art. 210 al. 1 Cod penal, rezultă că sentința pronunțată la judecata în fond se poate ataca la instanța superioară doar cu recurs.
Față de cele mai sus arătate Curtea, văzând și prevederile art. 38515pct. 2 lit. c în referire la art. 3859pct. 1 și 3 Cod procedură penală, va admite recursul declarat de procuror, va casa decizia Tribunalului Vrancea și va trimite cauza la aceeași instanță pentru a soluționa ca recurs calea de atac promovată de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 17/19.01.2009 a Judecătoriei Adjud.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului în conformitate cu dispozițiile art. 192 al. 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de Parchetul DE PE LANGĂ TRIBUNALUL VRANCEA împotriva deciziei penale nr.108/01.04.2009 pronunțată de TRIBUNALUL VRANCEA în dosarul nr- (sentința penală nr.17/19.01.2009 pronunțată de Judecătoria Adjud în dosarul nr-) privind pe intimatul-inculpat (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 15.04.1958 în comuna Păunești, județul V, cu domiciliul în comuna Păunești, sat, județul V).
Casează decizia penală nr.108/01.04.2009 a Tribunalului Vrancea și dispune trimiterea cauzei la TRIBUNALUL VRANCEA, ca instanță de recurs.
Cheltuielile judiciare în sumă de 200 lei vor fi avansate din fondul Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Galați și reprezintă onorariu avocat din oficiu.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
Grefier,
Red. /30.06.2009
Tehnored. / 2 ex./30.06.2009
Fond: /Apel:,
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Liviu Herghelegiu, Mița
