Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 46/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.46

Ședința publică din 22 ianuarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru

JUDECĂTOR 2: Valerica Niculina Grosu

JUDECĂTOR 3: Silviu

GREFIER: -

**********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.

Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.300/A/29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - inculpat, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Recurentul - inculpat arată că nu și-a angajat apărător.

Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a se prezenta apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul - inculpat.

La a doua strigare a cauzei se prezintă recurentul - inculpat, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind celelalte părți.

Nemaifiind alte cereri, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.

Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, arată că în motivele de apel și recurs, inculpatul solicită aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal. Precizează că nu poate susține acest motiv, dat fiind că nu sunt întrunite condițiile prev. de art.81 lit. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și redozarea pedepsei aplicate. Având în vedere prejudiciul modic, solicită reducerea pedepsei sub minim.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat. Precizează că nu se poate aplica suspendarea executării pedepsei, nefiind întrunite elementele prev. de art.81 Cp, inculpatul fiind recidivist. Susține că nu se poate reduce pedeapsa, precizând că inculpatul a săvârșit mai multe acte materiale, angajând și un minor în săvârșirea faptei.

Având ultimul cuvânt, inculpatul lasă soluția la aprecierea instanței, precizând că este singur, nu are familie.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând-

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.433 din 28.08.2008 pronunțată de Judecătoria Roman, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.208 al.1, 209 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2, 42 Cod penal, art.75 lit.c Cod penal, art.37 lit.b Cod penal și art.74 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 2 (doi) ani închisoare.

Conform dispozițiilor art.88 Cod penal, s-a scăzut din pedeapsă perioada reținerii respectiv 24 ore.

Pe durata art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal.

Pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.208 al.1, 209 lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art.41 al.2, art.42 Cod penal, art.74 lit.d Cod penal, art.99 și urm.Cod penal, a fost condamnat inculpatul -, la 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.81 și 110 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei stabilind un termen de încercare de 2 ani.

S-au făcut cunoscute inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal, privind revocarea suspendării în cazul comiterii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art.14 Cod procedură penală, art.998,1003 și 1000 al.2 cod civil au fost obligați inculpații în solidar, inculpatul minor în solidar și cu părțile responsabile civilmente - și, să plătească părților civile următoarele sume de bani cu titlu de despăgubiri civile:

-1380 lei părții civile;

-140 lei părții civile;

-500 lei părții civile Dancă;

-450 lei părții civile

S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

S-a luat act că partea vătămată a declarat că nu se mai constituie parte civilă deși prejudiciul în valoare de 550 lei, nu a fost acoperit.

În baza art.118 lit.e Cod penal, s-a confiscat de la fiecare inculpat câte 225 lei, obligându-i să plătească statului această sumă.

În baza art.191 Cod procedură penală au fost obligați inculpații, inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente - și, să plătească statului câte 300 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

În noaptea de 28/29 septembrie 2007 inculpatul a pătruns fără drept în curtea părții vătămate care deținea în calitate de moștenitor o casă în satul și comuna,-, jud. A intrat în casă prin spargerea unui geam și a sustras un binoclu, produse cosmetice și un bidon cu 40- 50 litri de vin. Inculpatul a dus vinul la locuința inculpatului minor -, iar restul bunurilor le-a vândut unor persoane necunoscute.

Prejudiciul în valoare totală de 1.400 lei a fost parțial recuperat prin restituirea unor produse de cosmetică în valoare de 20 lei, iar cu diferența de 1.380 lei partea vătămată s-a constituit parte civilă.

2. În noaptea de 2/3 octombrie 2007 inculpatul a pătruns prin efracție (prin forțarea cu un livier a ușii de acces) în magazinul aparținând F Dancă din comuna și a sustras sticle cu băuturi alcoolice, țigări, brichete și dulciuri în valoare de 500 lei. A dus bunurile la locuința inculpatului minor - și le-au consumat împreună.

Partea vătămată Dancă s-a constituit parte civilă cu suma de 500 lei.

3.În noaptea de 12/13 octombrie 2007 inculpatul major a forțat cu un livier ușa magazinului aparținând F din comuna și din interior a sustras bunuri alimentare în valoare de 150 lei pe care le-a transportat la domiciliul inculpatului minor - care cunoștea proveniența lor.

În cursul cercetărilor penale au fost recuperate bunuri în valoare de 10 lei, iar partea vătămată s-a constituit parte civilă cu diferența de 140 lei.

4.În aceeași noapte inculpații și - au pătruns prin efracție în magazinul "La ", aparținând CCT. și au sustras băuturi alcoolice, țigări, cafea și alte produse, precum și un telefon mobil "Nokia" în valoare de 600 lei.

O parte din aceste bunuri în valoare de 150 lei (inclusiv telefonul) au fost găsite la domiciliul inculpatului minor, fiind predate părții vătămate care s-a constituit parte civilă cu diferența de 450 lei.

5. În noaptea de 19 octombrie 2007, în jurul orelor 23,00 cei doi inculpați au forțat cu un livier ușa de acces în magazinul aparținând F din comuna de unde au sustras țigări, cafea, băuturi alcoolice, preparate și conserve din carne, precum și o butelie. Au transportat bunurile la locuința inculpatului minor unde au consumat împreună o parte din produse.

În cursul urmăririi penale au fost restituite părții vătămate bunuri în valoare de 200 lei. Pentru restul bunurilor în valoare de 550 lei, partea vătămată a declarat în cursul judecății că nu se mai constituie parte civilă.

6. În seara zilei de 22 octombrie 2007, în jurul orelor 21,20, inculpații și - s-au deplasat pe strada - din comuna cu intenția de a sustrage bunuri din magazinul aparținând F. Cu o metalică au forțat încuietorile de la ușa de acces în magazin dar au fost surprinși de partea vătămată. Inculpații au fugit la domiciliul inculpatului minor unde au fost depistați de poliție.

Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Reținându-se vinovăția inculpaților, aceștia au fost condamnați după cum s-a arătat mai sus.

Cu privire la inculpatul minor -, instanța de fond a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.81 și 110 Cod penal și s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, solicitând reducerea pedepsei și suspendarea condiționată a executării acesteia.

Prin decizia penală nr.300 din 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a avut în vedere următoarele:

Vinovăția inculpaților a fost pe deplin dovedită prin toate probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, iar pedepsele aplicate au fost individualizate în funcție de gravitatea faptelor comise, de urmările produse și de datele personale ale fiecărui inculpat în parte.

Inculpatul apelant a săvârșit faptele împreună cu inculpatul minor -, fiindu-i aplicabilă circumstanța agravantă prevăzută de art.75 lit.c Cod penal și în stare de recidivă postcondamnatorie care este atrasă de antecedentele penale ce rezultă din fișa de cazier judiciar.

Cu toate aceste împrejurări care-i agravează situația juridică, inculpatul apelant a beneficiat și de dispozițiile art.74 lit.c Cod penal, care a avut ca efect coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de textul sancționator.

Prin urmare, s-a considerat că nu se impune nici reducerea pedepsei și nici suspendarea condiționată a executării acesteia, întrucât nu sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de art.81 Cod penal, respectiv, inculpatul să nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni.

Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat în termen legal recurs inculpatul, solicitând prin cererea formulată aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei sau reducerea acesteia sub minimul special.

Analizând decizia penală recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate și din oficiu în temeiul art.3856al.2 Cod procedură penală, Curtea de Apel reține următoarele:

Instanțele au stabilit corect situația de fapt și de drept, în baza probatoriului eficient administrat pe parcursul procesului penal, astfel că faptele comise de inculpat întrunesc sub aspect obiectiv elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, în formă continuată, potrivit dispozițiilor art.208 - 209 lit.a,g,i Cod penal cu art.41 al.2, 42 Cod penal și art.75 Cod penal.

Și sub aspect subiectiv, probele administrate în cauză evidențiază intenția directă a inculpatului în comiterea faptelor. Drept urmare instanța de fond a reținut corect a fi realizate cerințele de text impuse de art.19 al.1 lit.a Cod penal.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere cerințele prev. de art.72 Cod penal, respectiv pericolul social al faptelor, împrejurările în care au fost comise, persoana inculpatului, antecedența penală și poziția procesuală sinceră a acestuia, pe parcursul procesului penal.

Astfel, la stabilirea pedepsei s-a avut în vedere infracțiunea comisă, care rămâne în centrul procesului de individualizare, dar și persoana inculpatului, gradul său de moralitate și șansa de reeducare pe care acesta o prezintă, în raport de care pedeapsa aplicată a fost judicios apreciată și nu se impune reducerea sancțiunii sub minimul special.

La individualizarea modalității de executare a pedepsei, instanța de fond a făcut de asemenea o apreciere judicioasă, având în vedere pe de o parte scopul pedepsei și pe de altă parte faptul că în cauză nu sunt realizate cerințele impuse de art.81 Cod penal.

Pentru a se putea aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere, se cere ca inculpatul să nu fi fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, respectiv 1 an și să formeze convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate. Or, în cauză, inculpatul a mai comis și alte fapte cu relevanță penală, fiind recidivist în condițiile art.37 lit.b Cod penal, infracțiunea comisă este în formă continuată; a comis unele acte materiale împreună cu un minor, nu a comis faptele datorită unui concurs de împrejurări nedorite, ci cu intenție directă, aspecte față de care executarea pedepsei cu suspendarea condiționată nu apare ca fiind legitimă.

Hotărârea instanțelor este criticabilă sub aspectul aplicării dispozițiilor art.64, privind pedeapsa accesorie. Persoanele condamnate, aflate în detenție, continuă să beneficieze de toate drepturile și libertățile garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu excepția desigur, a dreptului la libertate atunci când o detenție legală intră expres în câmpul de acțiune al art.5. Deci nu este cazul ca un deținut să fie decăzut din toate drepturile sale garantate de Convenție doar din motiv că acesta este privat de libertate ca urmare a unei condamnări. Totodată, nu este loc în sistemul Convenției, care recunoaște toleranța și spiritul deschis drept caracteristici ale unei societăți democratice, pentru privațiunea automată de dreptul la vot, bazându-se doar pe ceea ce ar putea influența opinia publică.

Așadar, interzicerea dreptului la vot constituie o măsură riguroasă, care este incompatibilă cu prevederile art.3 din Protocolul nr.1 al Convenției, restricție ce nu se poate aplica general, automat și nediferențiat, fără ca ingerința să fie și legitimă.

Față de cele mai sus reținute, Curtea va admite recursul potrivit dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art.38515pct.2 lit.d Cod proc.pen. admite recursul declarat de recurentul - inculpat, împotriva deciziei penale nr.300 din 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, cu privire la pedeapsa accesorie.

Casează decizia penală în parte și desființează sentința penală nr.433 din 28.08.2008 pronunțată de Judecătoria Roman, sub aspectul arătat, reține cauza spre rejudecare și în rejudecare:

Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 al.2 Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate și ale deciziei recurate.

Dispune plata sumei de 200 lei din fondurile speciale ale Ministerului Justiției cu titlu de onorariu avocat oficiu.

În temeiul art.192 al.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 22.01.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - - - -

-

GREFIER

-

Red.sent.pen.

Red. C/

Red.

Tehnored.

Ex.4

10.02.2009

Președinte:Gabriel Crîșmaru
Judecători:Gabriel Crîșmaru, Valerica Niculina Grosu, Silviu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 46/2009. Curtea de Apel Bacau