Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 470/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 470/2009
Ședința publică de la 13 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Marius Aurel
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 173/A/28 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu și partea vătămată intimată G, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând, a se proceda la reducerea pedepsei sub minimul prevăzut de lege având în vedere disp. art. 74 cod penal, faptul că a recunoscut săvârșirea celor 3 fapte, a colaborat cu organele de anchetă iar prejudiciul este relativ mic.
Partea vătămată G având cuvântul a solicitat respingerea recursului.
Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea recursului declarat de inculpat precizând că la individualizarea judiciară a pedepsei s-a ținut cont de toate aspectele favorabile inculpatului, iar fapta a fost săvârșită în formă continuată.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită reducerea pedepsei aplicate. Precizează că are 2 copii minori, recunoașterea din grup s-a făcut fără prezența unui avocat, fiul părții vătămate G este polițist dar 3 fapte nu sunt ale lui.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 28/2009 Judecătoria Orăștie a condamnat pe inculpatul la 4 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1, 209 lit."e" Cod penal, 209 al.2, lit."b" Cod penal cu aplicarea art. 37 lit."b" și 41 al.2 Cod penal.
A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit."a", teza 2 Cod penal și lit."b" în condițiile și pe durata prevăzută de art.71 din același Cod.
În baza art.350 Cod pr. penală a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începută la 18 februarie 2009 și până la 9 aprilie 2009.
În baza art.14 lit."b" și 346 Cod pr.penală a obligat pe inculpat la plata următoarelor despăgubiri civile:
- 200 lei către partea civilă -;
- 150 lei către partea civilă;
- 1.240 lei către partea civilă.
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei a stabilit să fie suportat din fondurile Ministerului Justiției și a Libertăților.
În baza art.191 Cod pr.penală a obligat pe inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 21 octombrie 2008 inculpatul aflându-se în fața magazinului "Profi" din municipiul Orăștie l-a acostat pe partea vătămată -, simulând că îl cunoaște și întrebându-l de un pretins zugrav numit.
Profitând de confuzia părții vătămate inculpatul i-a sustras din buzunarul interior al sacoului,portmoneul în care se afla mai multe acte personale printre care și cartea de identitate.
În data de 17 februarie 2009 cu ocazia recunoașterii în grup, partea vătămată l-a recunoscut fără dubii pe inculpat ca fiind autorul faptei.
În data de 5 februarie 2009 inculpatul aflându-se pe strada - din Orăștie l-a acostat pe partea vătămată,simulând că îl cunoaște,ocazie cu care l-a prins de gulerul hainei cu care era îmbrăcat.
Profitând de starea de surpriză a părții vătămate inculpatul i-a sustras din buzunarul hainei un telefon mobil marca Nokia 6234 după care a dispărut.
La data de 17 februarie 2009 cu ocazia prezentării pentru recunoașterea din grup partea vătămată l-a recunoscut fără dubii pe inculpat,arătând că acesta este persoana care i-a sustras telefonul.
În data de 10 februarie 2009 inculpatul aflându-se pe strada - din Orăștie l-a acostat pe partea vătămată sub un pretext oarecare, după care a încercat să-i sustragă portmoneul.
Partea vătămată realizând intenția inculpatului s-a opus, iar acesta a fugit.
În continuare, partea vătămată a anunțat o patrulă de poliție aflată în zonă care în scurt timp în scurt timp, l-a identificat pe inculpat.
În data de 11 februarie 2009 inculpatul aflându-se în Autogara din municipiul Orăștie a acostat-o pe partea vătămată,elevă la Colegiul Național "- " din Orăștie.
Invocând o pretinsă cunoștință comună numită,inculpatul i-a distras atenția părții vătămate, după care i-a sustras din buzunarul hainei un telefon mobil marca "Nokia" 7210 în valoare de 400 lei.
Cu ocazia recunoașterii în grup partea vătămată l-a recunoscut fără dubii pe inculpat ca fiind persoana care i-a sustras telefonul mobil din haină.
În data de 14 februarie 2009 aflându-se în fața magazinului "Profi" din Orăștie inculpatul l-a acostat pe partea vătămată căruia i-a sustras din buzunarul stâng al hainei portmoneul în care se afla suma de 1.700 lei,o bancnotă de 50 de Euro,cartea de identitate și alte acte personale.
Ulterior, cu ocazia cercetărilor organele de poliție au găsit o parte din bani asupra inculpatului și i-au restituit părții vătămate.
Inculpatul a recunoscut 3 dintre cele 5 acte materiale de furt săvârșite,însă fapta acestuia este pe deplin dovedită cu probele administrate în cauză.
În drept, fapta inculpatului întrunește pe deplin elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al. 1, 209 lit. "e" Cod penal, 209 al. 2 lit. "b" Cod penal,cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal deoarece inculpatul a săvârșit mai multe acte materiale de furt,la intervale repetate de timp și în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale.
Inculpatul este recidivist în condițiile art. 37 lit. "b" Cod penal, primul termen al recidivei constituindu-l o pedeapsă de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1007/1996 a Judecătoriei Sibiu,din care inculpatul a fost liberat condiționat la data de 26 aprilie 2005,rămânându-i de executat un rest de pedeapsă de 592 zile închisoare.
Individualizând pedeapsa care s-a aplicat inculpatului instanța de fond a reținut pericolul social al faptei și al făptuitorului,starea de recidivă a acestuia, dar și atitudinea relativ sinceră a inculpatului,astfel încât se apreciază că aplicarea unei pedepse privative de libertate orientată spre media ei este necesară pentru atingerea scopului pedepsei.
Inculpatul a fost privat de drepturile prevăzute de art. 64 lit. "a" teza 2 și lit. "b" Cod penal în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 din același Cod.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul.
Apelul înaintat nu a fost motivat în scris.
În susținerea orală, prin apărător și personal, inculpatul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate, și rejudecând cauza a se dispune redozarea pedepsei aplicate inculpatului, în sensul reducerii acesteia. A arătat că prejudiciul este relativ mic iar inculpatul a recunoscut săvârșirea a trei fapte din cele cinci reținute în sarcina sa, că nu s-a sustras urmăririi penale a recunoscut săvârșirea faptelor și are doi copii minori.
Prin decizia penală nr. 173/A/2009 Tribunalul Hunedoara - secția penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 28/2009 a Judecătoriei Orăștie.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Instanța de fond a pronunțat o soluție temeinică și legală, reținând în mod just starea de fapt comisă de inculpat, raportat la probațiunea administrată.
Încadrarea juridică dată faptei este corectă.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, raportat la prevederile art. 72 Cod penal, tribunalul a constatat că instanța de fond a realizat o apreciere obiectivă, reținând toate elementele de circumstanțiere favorabile și nefavorabile inculpatului, fără a face aplicarea prevederilor art. 74,76 Cod penal, dar orientând pedeapsa aplicată spre minimul special prev. de legiuitor.
Trebuie menționat că instanța de fond a reținut faptul că inculpatul a recunoscut doar trei din cele cinci fapte de furt reținute în sarcina sa și probate fără nici un dubiu.
De altfel, în motivele orale de apel nu a insistat asupra nevinovăției sale, cu privire la cele două fapte nerecunoscute, ci a solicitat doar redozarea pedepsei motivând că are de crescut doi copii minori și nu s-a sustras urmăririi penale.
Motivele invocate de inculpat sunt considerate pertinente, însă nu și suficiente pentru a conduce la reducerea pedepsei, raportat la comiterea faptei în stare de recidivă postexecutorie și săvârșirea acesteia în mod continuat, aspecte care atrag stările de agravare facultativă a pedepsei.
De asemenea, invocarea faptului că prejudiciul este relativ mic, în sumă totală de 2100 lei și 50 euro - nu este de natură a atenua gravitatea faptelor comise de inculpat, gravitate reieșită din modul de operare, astfel simulând că le cunoaște pe părțile vătămate, la intervale diferite de timp și profitând de zăpăceala acestora, le băga pur și simplu mâna în buzunar de unde le sustrăgea bani și bunuri.
Față de aspectele menționate anterior, tribunalul a considerat că individualizarea pedepsei este justă și nu se impune reducerea cuantumului stabilit de către instanța de fond.
Împotriva deciziei penale nr. 173/A/2009 a Tribunalului Hunedoaraa declarat recurs în termen inculpatul solicitând casarea hotărârii atacate și în rejudecare să se procedeze la reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată.
În motivarea recursului se arată că inculpatul are o situație socială dificilă și a avut o conduită sinceră pe parcursul procesului penal, astfel încât se impune reținerea de circumstanțe atenuante.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 385/9 alin.3 pr.penală, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor urma.
Așa cum în mod just a apreciat instanța de apel, în speță s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei conform art. 72 cod penal, de natură a realiza scopul educativ și preventiv al acesteia.
Reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 cod penal nu se impunea atâta timp cât inculpatul a recunoscut doar 3 din cele 5 fapte reținute în sarcina sa.
Mai mult, este de observat că inculpatului i- fost aplicată o pedeapsă orientată spre minimul special legal deși a comis faptele în stare de recidivă postexecutorie.
Motivele de ordin social invocate nu sunt de natură să justifice conduita infracțională a inculpatului și nici nu pot constitui un temei pentru reducerea pedepsei aplicate.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în baza art. 385/15 alin.1 pct. 1.pr.penală va respinge ca nefondat recursul dedus judecății.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 143/A/28.05.2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosarul nr-.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 18.02.2009.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 380 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, se înaintează din fondurile în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13 august 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. VV 2 ex/24.09.2009
CM, -
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Monica Farcaș, Marius Aurel