Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 496/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 496

Ședința publică de la 04 August 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dan Anton

JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu

JUDECĂTOR 3: Elena Scriminți

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "furtul calificat (art.209 Cod penal), declarat de inculpatul, fiul lui G si, nascut la 01.04.1970 - detinut in Penitenciarul I, impotriva sentintei penale nr.285 din 02.06.2009 a Tribunalului I, pronuntata in dosarul penal nr-.

La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar, lipsă fiind partea vatamata intimata.

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;

Avocat precizeaza ca, inculpatul insista in cererea de recurs, el dorește redozarea pedepsei, nu doreste sa facă alte declaratii in afara celor făcute pana in prezent și nu are cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului promovat de catre inculpat.

Avocat avand cuvantul, solicita admiterea apelului formulat de inculpat si redozarea pedepsei, a se avea in vedere circumstantele personale ale acestuia si faptul că, ulterior pronunțării instantei de fond, inculpatul a făcut un act de caritate, respectiv, a donat un rinichi.

Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, solicita respingerea recursului, a se constata ca este nefondat. Chiar dacă inculpatul a făcut acel act de caritate - acest fapt nu are nici o legatura cu prezenta cauză.

Avand ultimul cuvant inculpatul recurent lasa la aprecierea instantei solutia ce urmeaza aop ronunta in cauză.

Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.

Ulterior deliberarii,

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 1371 din 08 aprilie 2009 Judecătoriei Iași, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. "e, g" Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. "b" Cod penal.

În temeiul art. 36 alin. 1, 33 lit. "a" și 34 lit. "b" Cod penal s-a contopit pedeapsa aplicată cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 381/12 februarie 2008 Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la 11 martie 2008, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea e 3 ani și 6 luni închisoare.

S-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. "a" și "b" Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

În temeiul art. 36 alin. 3 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata executată respectiv de la 03 februarie 2009 la zi.

Inculpatul se află în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 425/2008 emis de Judecătoria Iași în baza sentinței penale nr. 391/12 februarie 2008 Judecătoriei Iași, mandat pe care l-a anulat dispunând emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei sentințe.

Conform art. 346 și art. 17 Cod procedură penală s-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă iar bunul sustras a fost recuperat.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași emis la 03.11.2008, în dosarul nr. 5615/P/2007, și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. 22348/245/12.11.2008, s-a pus in mișcare acțiunea penală și a fost trimis in judecată in stare de libertate inculpatul, fiul lui G și, născut la 01.04.1970 în comuna, județul I, cu domiciliul în comuna județul I, necăsătorit, studii 10 clase, cetățean român, recidivist, în prezent deținut în Penitenciarul cu regim de maximă siguranță I, -, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. "e, g" Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. "b" Cod penal.

In motivarea rechizitoriului procurorul a reținut în esență că în seara zilei de 27.04.2007 în timp ce se afla în stația de tramvai Gara a sustras un telefon mobil în valoare de 300 lei aparținând părții vătămate.

In cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: plângerea și declarația părții vătămate (fila 7, 8), procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (fila 9), procesul verbal de ridicare de la inculpat și predare către partea vătămată a telefonului mobil sustras (filele 11,12), declarațiile martorilor (fila 13), (fila 17), (fila 19), R (fila 21), procesul verbal de încătușare a inculpatului (fila 22), procesul verbal de confruntare între inculpat și partea vătămată (fila 23), fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 26), declarația inculpatului (fila 31).

In cursul cercetării judecătorești au fost audiați partea vătămată, martorii R, -,. Inculpatul a refuzat să dea declarație, însă în ultimul cuvânt a declarat că recunoaște și regretă săvârșirea faptei.

Analizând actele și lucrările dosarului, probele administrate în cursul urmăririi penale precum și în cursul judecății, instanța reține următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 22.04.2007, în jurul orei 20:00, inculpatul se afla în stația de tramvai Gara I, cu intenția de a călători în cartierul.

Observând-o în stația de tramvai pe partea vătămată care vorbea la telefon, inculpatul a luat pe loc hotărârea de a-i sustrage telefonul mobil.

Astfel inculpatul s-a apropiat de partea vătămată încercând să intre în dialog cu ea, însă partea vătămată s-a îndepărtat încercând să îl evite. Inculpatul s-a apropiat din nou de partea vătămată, i-a smuls telefonul din mână, după care a traversat în fugă strada - -, deplasându-se spre un bloc din apropiere. Incidentul a fost observat de polițistul comunitar care venise cu un tramvai care a oprit în stație, a coborât în grabă din tramvai, a sesizat o patrulă de poliție din zonă, și împreună au reușit să îl rețină pe inculpat în interiorul unei case de amanet ( La Business) unde încerca să vândă telefonul. Telefonul a fost ridicat de la inculpat și restituit părții civile.

Situația de fapt astfel reținută, rezultă din coroborarea probelor administrate in cauză.

Astfel, inculpatul a recunoscut în cursul urmăririi penale și în cursul judecății săvârșirea faptei. De asemenea momentul smulgerii telefonului a fost observat de către martora R care se îndrepta spre partea vătămată pentru a se întâlni cu ea. Datele descrise mai sus sunt concordante și cu mențiunile cuprinse în procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante și de asemenea în depozițiile martorilor și, care se aflau cu polițistul comunitar în momentul în care acesta s-a sesizat din oficiu în legătură cu comiterea infracțiunii.

In drept, fapta inculpatului în seara zilei de 27.04.2007 în timp ce se afla în stația de tramvai Gara a sustras un telefon mobil în valoare de 300 lei aparținând părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 -209 alin. 1 lit. e, g Cod penal.

Astfel sub aspectul laturii obiective, instanța reține că s-a consumat acțiunea care reprezintă elementul material al infracțiunii de furt, și anume luarea bunului mobil din posesia părții vătămate (deposedarea, prin smulgerea telefonului din mână), fără consimțământul acesteia, și însușirea lui (imposedarea, prin părăsirea locului furtului cu bunul). Instanța mai apreciază cu nu poate fi vorba de încadrarea faptei în infracțiunea de tâlhărie, atât timp cât folosirea violenței în momentul smulgerii telefonului nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială.

Sub aspectul laturii subiective, instanța reține intenția directă ca formă a vinovăției, și care rezultă in mod evident din modul in care a fost comisă fapta. In consecință inculpatul a prevăzut și a urmărit rezultatul acțiunii sale.

Fapta a fost săvârșită în împrejurările prevăzute de art. 209 alin. 1 lit. e, și g, respectiv într-un loc public (într-o stație de tramvai din apropierea I) și în timpul nopții.

Fapta a fost săvârșită în stare de recidivă post executorie (art. 37 lit. b Cod penal) în raport cu condamnarea de 3 ani și 10 luni închisoare dispusă prin sentința penală nr. 984/2004 a Judecătoriei Iași, din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 18.10.2005 cu un rest de 433 zile.

În consecință instanța constată potrivit art. 345 Cod procedură penală că faptele reținute în sarcina inculpatului prin rechizitorii există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, urmând a dispune condamnarea acestuia.

In vederea unei juste individualizări a stabilirii și aplicării pedepsei, instanța va avea in vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal.

Astfel, instanța constată deși inculpatul a avut în cele din urmă atitudine de recunoaștere și regret în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, totuși reacția sa inițială a fost una de agresivitate față de agenții de poliție și de nerecunoaștere, fiind necesară încătușarea acestuia, motiv pentru care instanța nu va rețin în beneficiul acestuia circumstanța atenuantă prevăzută de art. 71 alin. 1 lit. c Cod penal. Având în vedere însă valoarea mică a prejudiciul cauzat cât și împrejurarea că acesta a fost recuperat instanța se va orienta către aproape de minimul prevăzut de lege pentru această infracțiune, urmând a dispune însă executarea pedepsei în regim de detenție, având în vedere și starea de recidivă a acestuia.

Instanța mai constată că fapta din prezenta cauză este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatului i s-a aplicat pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare prin sentința penală nr. 391/12.02.2008 a Judecătoriei Iași (definitivă prin neapelare la 11.03.2008), motiv pentru care instanța, în temeiul disp. art. 36 alin. 1, 33 lit. a și 34 alin. 1 lit. b Cod penal va contopi aceste două pedepse urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.

Va aplica acestuia pedeapsa accesorie, interzicând inculpatului pe perioada și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1, lit. a și lit. b Cod penal. În acest sens instanța are în vedere faptul că multiplele condamnări ale inculpatului, starea de recidivă, perseverență infracțională denotă o alterare a conștiinței morale și sociale care atrage o nedemnitate în dreptul de a alege.

În temeiul disp. art. 36 alin. 3 Cod penal va scade din pedeapsa rezultantă ce se va stabili pentru infracțiunile concurente, partea executată potrivit mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 425/2008 (emis în executarea sentința penală nr. 391/12.02.2008 a Judecătoriei Iași ), respectiv de la 03.02.2009 la zi.

Constatând că în prezent inculpatul se află în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 425/2008 emis de Judecătoria Iași în baza sentinței penale. nr. 391/12.02.2008 a Judecătoriei Iași, instanța va anula acest mandat, dispunând totodată emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, conform prezentei sentințe, la rămânerea definitivă a acesteia.

În temeiul disp. art. 346 și art. 17 Cod procedură penală va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă iar bunul sustras a fost recuperat. Văzând și art. 191 alin. 1 Cod procedură penală,

Împotriva sentinței inculpatul a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului inculpatul a susținut reindividualizarea pedepsei prin prisma circumstanțelor personale și a poziției sale procesuale de recunoaștere a faptei comise și manifestării regretului.

Prin decizia penală nr. 285 din 02 iunie 2009 Tribunalului Iașia fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1871 din 08 aprilie 2009 Judecătoriei Iași în dosar nr- sentință ce a fost menținută.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța decizia, tribunalul a reținut:

Prima instanță a administrat în cauză toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapta sub aspectul căreia inculpatul a fost trimis în judecată, împrejurările în care a fost săvârșită aceasta și persoana făptuitorului, în conformitate cu disp. art. 62 și urm. din Codul d e procedură penală.

Pe baza acestor probe situația de fapt a fost stabilită corect concluzionându-se corespunzător asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii de " furt calificat", prev. și ped. de disp. art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. "e și g" Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. "b" Cod penal, constând în fapta acestuia care, în seara zilei de 27.04.2007, în timp ce se afla în stația de tramvai Gara I - a sustras un telefon mobil, prin smulgere, din mâna părții vătămate, acesta fiind reținut în scurt timp de către organele de poliție în timp ce acesta încerca să vândă telefonul sustras reintrând în posesia acestuia ca urmare a restituirii efectuate de organele de poliție.

Constatând ca întrunite cumulativ toarte elementele constitutive ale infracțiunii de "furt calificat",prev. și ped. de disp. art. 208 al. 1, 209 lit. "e și g", Cod penal, prima instanță a dispus în sensul condamnării inculpatului la o pedeapsă legală, bine individualizată, în lumina criteriilor prev. de art. 72 Cod penal, și corect dozată, menite a asigura îndeplinirea rolului pedepsei, respectiv cel al reeducării inculpatului și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, criticile inculpatului - recurent dovedindu-se sub acest aspect neîntemeiate.

Pronunțând o pedeapsă cu închisoarea în mod legal instanța de fond a dispus în sensul aplicării și a celei accesorie, constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. "a și b" Cod penal, ca urmare a reținerii nedemnității acestuia în exercitarea acestora.

Constatând că infracțiunea sub aspectul căreia s-a dispus condamnarea inculpatului recurent din prezenta cauză este concurentă cu cea pentru acre s-a hotărât condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii prin sentința penală nr. 391/ 12.02.2008 a Judecătoriei Iași în executarea căreia de altfel acesta se află în prezent, în mod corect prima instanță, în baza art. 36 al. 1, 33 lit. a și art. 34 lit. bad ispus contopirea acesteia în pedeapsa cea mai grea, în speță cea de 3 (trei ani și 6 (șase) luni închisoare, cu scăderea perioadei executate în baza acestei hotărâri.

Pentru toate aceste motive, tribunalul, constatând că sentința penală nr. 1371 pronunțată de Judecătoria Iași la data de 08.04.2009 în dosarul nr-. este legală și temeinică, în baza disp. art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul și a menține hotărârea primei instanțe.

Împotriva deciziei, inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie în sensul redozării pedepsei în acord cu circumstanțele personale ale inculpatului și a faptului că după pronunțarea sentinței inculpatul a donat un rinichi.

Recursul este nefondat.

Instanța de fond a administrat toate probele necesare aflării adevărului care au fost complet și just apreciate, ar faptele și împrejurările reținute corespund probelor și reprezintă adevărul.

Fapta inculpatului care în seara zilei de 27 aprilie 2007 în timp ce se afla în stația de tramvai Gara Ias ustras un telefon mobil în valoare de 300 lei aparținând părții vătămate, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208-209 lit. "e,g" Cod penal pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani.

Inculpatul a săvârșit fapta în circumstanțele de calificare a conținutului constitutiv al infracțiunii, respectiv într-un loc public (într-o stație de tramvai) și în timpul nopții, împrejurări și circumstanțe care agravează răspunderea penală prin însăși incriminarea infracțiunii în forma calificată.

În plus inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie raportat la condamnarea anterioară de 3 ani și 10 luni închisoare prin sentința penală nr. 984/2004 a Judecătoriei Iași, pedeapsă din executarea căreia a fost liberat condiționat la 18 octombrie 2005, cu un rest de 433 zile închisoare. este o cauză de agravare a pedepsei, tratamentul juridic fiind mai sever întrucât sancționează persistența infracțională a făptuitorului.

Raportat la faptă și circumstanțele menționate, la limitele de pedeapsă prevăzute de lege și la persoana inculpatului, pedeapsa la care este condamnat de 3 ani și 6 luni închisoare este just individualizată, este orientată spre minimul special prevăzut de lege și este proporțională cu fapta și persoana inculpatului. Au fost avute în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal și scopul și funcțiile pedepsei prev. de art. 52 Cod penal, pedeapsa aplicată fiind de natură să asigure prevenția generală și reeducarea inculpatului.

Pedeapsa de executat include și modificarea de pedeapsă operată în baza concursului de infracțiuni în temeiul art. 36 Cod penal.

Donarea unui organ deși relevă posibilități și valențe de reeducare în cel îl privește pe inculpat nu este o circumstanță care să determine reducerea pedepsei la care acesta a fost condamnat întrucât pedeapsa pronunțată este deja individualizată într-un cuantum redus, raportat la limitele legale de pedeapsă și la gradul de pericol social concret al infracțiunii comise, pedeapsa fiind o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a inculpatului prin care se urmărește formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

Așa fiind, criticile formulate în recurs sunt nefondate iar decizia penală atacată este legală și temeinică și conform art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului și va menține decizia penală atacată.

Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 285 din 02.06.2008, a Tribunalului Iași, pe care o menține.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 200 RON onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 04 august 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:,

-

17.08.2009

2 ex.

Președinte:Dan Anton
Judecători:Dan Anton, Tatiana Juverdeanu, Elena Scriminți

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 496/2009. Curtea de Apel Iasi