Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 497/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 497
Ședința ne publică de la 04 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Anton
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 3: Elena Scriminți
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "furtul calificat (art.209 Cod penal), declarat dePARCHETUL DE PE TRIBUNALUL VASLUIimpotriva sentintei penale nr.62/A din 01.04.2009 a Tribunalului Vaslui, pronuntata in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta nepublica, se prezinta inculpatul intimat asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar, inculpatul intimat asistat tot de avocat care substituie pe avocat oficiu, si partile responsabile civilmente Micuța și. Lipsă fiind partile vatamate intimate G și, precum si partile responsabile civilmente și.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Avocat depune in instanta, o caracterizare emisa de Postul de Politie, jud. G privind pe inculpatul, o caracterizare din partea Primăriei, jud. V privind pe inculpatul și 4 declaratii din partea unor persoane, privind pe inculpatul, care se ataseaza la dosarul cauzei.
Interpelati de catre instanta, inculpatii intimati și susțin că, nu doresc să dea declaratii in fata instantei de recurs și nu au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului formulat de Parchetul de pe TRIBUNALUL VASLUI.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, arată că, prin sentinta penala nr.62 din 01.04.2009 TRIBUNALUL VASLUIa hotarât condamnarea inculpatului la 2 pedepse, si anume, o pedeapsă de 6 luni de inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.99 Cod penal, și 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art.208 alin.1, 209 lit.a, e g, i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, art.99 Cod penal. Pedeapsa rezultantă a fost stabilită la 1 an si 6 luni cu executare in regim de detenție.
De asemenea, aceeasi instanță a hotărât aplicarea inculpatului minor măsura educativă a internării intr-un centru de reeducare pe o perioada nedeterminată dar nu mai mult de implinirea varstei de 18 ani pentru savarsirea infractiunii prev. de art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.1, 4, art.209 alin.1 lit.a, e g, i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 si art.99 Cod penal.
Ulterior TRIBUNALUL VASLUIa schimbat in parte dispozitiile instanței de fond, instanței Judecatoriei Vaslui, și astfel TRIBUNALUL VASLUIa dispus aplicarea inculpatului a prevederilor art.81 din Codul penal, dispunând suspendarea conditionată a executării pedepsei.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul, TRIBUNALUL VASLUIa dispus ca acesta să fie incredințat părților responsabile civilmente. S-a declarat recurs de catre Parchetul de pe TRIBUNALUL VASLUI considerând că solutia instantei de apel este greșită.
A se observa ca, cei 2 inculpati au comis mai multe acte materiale. Nu este vorba despre un act material singular, nu este vorba doar de o greșeală datorată vârstei, mai mult sau mai puțin fragede, ci este vorba despre o persistență infractională a celor 2 inculpati.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul, faptul că acesta a fost condamnat pentru 2 infractiuni distincte, o infractiune la regimul circulatiei comisă in formă continuată, mai multe acte materiale, cealaltă infractiune de furt calificat, tot in formă calificată - mai multe acte materiale, in aceste conditii, doar o suspendare conditionată a executarii pedepsei nu este in măsură a conduce la reeducarea acestui inculpat.
In ceea ce-l priveste pe celălalt inculpat, consideră că instanta de fond in mod corect a dispus aplicarea acestuia, a măsurii eductive a internării intr-un centru de reeducare.
A se observa că, acesta, ca si celalalt inculpat, a fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni continuate de furt calificat - art.208 alin.1, 4, art.209 alin.1 lit.a, e, g, i din Codul penal, este vorba de furtul de folosință, o infractiune gravă. In aceste conditii, consideră că instanta ar trebui să aplice o măsură care să fie de natură a conduce la reeducarea acestui inculpat minor.
Prin urmare, in concluzie, solicita admiterea recursului formulat de Parchetul de pe TRIBUNALUL VASLUI, casarea deciziei Tribunalului Vaslui, cu mentinerea sentintei pronuntata de Judecatoria Vaslui.
Avocat avand cuvantul, solicita respingerea recursului declarat de Parchetul de pe TRIBUNALUL VASLUI impotriva deciziei penale nr.62 din 01.04.2009, considera că motivele invocate de Parchet pentru ambii inculpati cu privire la modificarea pedepsei in apel aplicate de Judecatorie, nu sunt temeinice, sunt nejustificate.
Parchetul, in cazul inculpatului, invocă faptul că nu a fost sincer, de exemplu - in fața Serviciului de Probațiune de pe Tribunalul Galați, in sensul că, a declarat acelor consilieri că a furat o mașină de la o rudă apropiată, lucru foarte adevărat, probabil Parchetul se referă la faptul că nu a declarat că a savarsit o infractiune privind circulația pe drumurile publice.
Consideră ca nejustificate aceste motive pe care le-a invocat Parchetul.
De asemenea, a invocat pentru și faptul că mama sa este divorțată și locuieste impreună cu concubinul său.
Nu vede un motiv justificat de a admite acest recurs si că pedeapsa respectivă, modificarea acestei pedepse, a suspendării, cu cealaltă pedepasă - care, de fapt, au acelasi rol, cu anumite restricții pe care TRIBUNALUL VASLUI nu le putea aplica din motiv că el lucrează, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, dar si din constatarea Tribunalului Vaslui. Inculpatul muncește in comuna, jud. G, este cioban, are un comportament corespunzator, mama sa are grijă in permanență de el, angajandu-se să nu mai savarsească nici un fel de infractiune.
De asemenea, in ce-l privește pe celălalt inculpat, din caracterizarile pe care le-a depus astazi, de la mai multi vecini, rezultă că el a avut un comportament corespunzator și că mama se ocupă indeaproape de el.
Consideră că, măsura de internare intr-un centru de reeducare nu este benefică pentru el, iar măsura aplicată in apel d e catre TRIBUNALUL VASLUI, de supravegherea de catre parinți, este cea indicată și bine analizată de către TRIBUNALUL VASLUI in calea de apel.
In consecință solicită respingerea recursului declarat pentru ambii inculpati de catre Parchetul de pe TRIBUNALUL VASLUI ca fiind netemeinic si nelegal si a se considera că decizia dată de TRIBUNALUL VASLUI este temeinică si legală și a fi mentinută.
Avand cuvantul partea responsabila civilmente Micuța sustine că, de mai mulți ani este singură, a ramas cu 3 copii, acesta fiind cel mai mare dintre copiii săi, de la varsta de 14 ani si pana la 17 ani a muncit. Nu a primit ajutor social, nici pensie de intretinere, de la varsta de 17 ani fiul ei nu a mai avut de muncă, era un copil linistit, nu i-a creat niciodata probleme, știe doar să muncească. Nu intelege de ce a luat acea masina.
Avand cuvantul partea responsabila civilmente sustine că, a fost primul ei copil, nu a creat niciodată probleme, s-a desparțit de tatăl lui, apoi au mai rezultat inca 3 copii.
Avand ultimul cuvant inculpatul intimat sustine că, îi pare foarte rău pentru ceea ce a facut.
Avand ultimul cuvant inculpatul intimat sustine că regreta faptele savarsite.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Prin decizia penală nr. 62/A din 01 aprilie 2009 Tribunalului Vasluis -a decis:
"Admite apelul declarat de inculpatul - împotriva sentinței penale nr. 1796/18.12.2008 a Judecătoriei Vaslui, pe care o desființează în parte, în latura penală, cu privire la inculpatul - și prin extindere și cu privire la inculpatul -.
Rejudecând, în baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 1 an și 6 luni închisoare aplicate inculpatului - și fixează termen de încercare 3 ani și 6 luni conform art. 82 Cod penal.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal suspendă pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. "a" teza a II-a, lit. "b" Cod penal.
Înlătură măsura educativă a internării într-un centru de reeducare aplicată inculpatului - prin sentința apelată.
În baza art. 101 al. 1 lit. "b", art. 103 Cod penal, aplică inculpatului minor - măsura educativă a libertății supravegheate, încredințând supravegherea mamei minorului,.
În baza art. 103 al. 2 Cod penal, pune în vedere părții responsabile îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui, precum și obligația de a înștiința instanța de îndată dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau are purtări rele ori săvârșește din nou o faptă prevăzută de legea penală
În baza art. 103 al. 4 Cod penal atrage atenția minorului asupra consecințelor comportării sale și prev. art. 103 al. 6 Cod penal.
Dispune punerea în libertate a inculpatului - dacă nu este deținut în baza altor mandate.
Respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul - împotriva aceleiași sentințe".
TRIBUNALUL VASLUIa reținut:
"Examinând din oficiu sentința, tribunalul constată că și modalitatea de sancționare a inculpatului intimat - este excesiv de severă față de persoana sa și de fapta care îi este reținută în sarcină, urmând a se face aplicarea efectului extensiv al apelului, potrivit art. 373 Cod procedură penală.
Textul citat obligă instanța de apel să examineze cauza, prin extindere și cu privire la părțile care nu au declarat apel,abilitând-o să hotărască și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai grea. Rațiunea textului este una care ține de echitate și anume aceea de a da posibilitatea instanței de apel care constată existența unor erori în instrumentarea cauzei în defavoarea și a unei părți care nu a declarat apel, să poată îndrepta aceste erori.
Efectul extensiv al apelului nu este limitat la motivele de nelegalitate pe care instanța de apel ar putea să le constate în instrumentarea cauzei la fond, caracterul devolutiv al apelului făcând posibilă și necesară analiza sentinței apelate atât sub aspectul legalității cât și al temeiniciei.
O asemenea interpretare este cu atât mai mult incidentă în cauzele cu inculpați minori, în instrumentarea cărora organele judiciare trebuie să țină seama și de principiile stabilite prin Legea nr. 272/2004, primul și cel mai important principiu care este statuat de acest act normativ și care subsumează practic toate celelalte linii directoare în materia reglementării drepturilor copilului fiind principiul respectări interesului superior al copilului (art. 2 al. 1,3,4 din Legea nr. 272/2004).
În cauza de față, tribunalul apreciază că măsura educativă a internării într-un centru de reeducare pentru inculpatul - este prea severă și de natură să dăuneze dezvoltării normale a minorului, inclusiv în ceea ce privește conștientizarea consecințelor faptei sale.
Inculpatul s-a prezentat la instanța de fond, unde a fost audiat, a avut un comportament procesual corect, a depus acte în circumstanțiere, a beneficiat de sprijinul mamei sale, care l-a însoțit la instanța de fond și a fost prezentă și în apel. Chiar dacă inculpatul are o situație materială modestă, din referatul de evaluare psiho-socială rezultă că există perspective de reintegrare socială a acestuia. Tribunalul apreciază că și vârsta fragedă a inculpatului și perioada de internare în centrul de reeducare executată până la data soluționării prezentului apel reprezintă elemente care susțin concluzia că măsura educativă stabilită la fond este prea severă, ținând cont și de participarea concretă a acestui inculpat la săvârșirea faptei, care este mult mai redusă decât aceea a inculpatului.
Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală, se va admite apelul declarat de inculpatul - și va fi desființată în parte sentința, în latura penală cu privire la ambii inculpați, în aplicarea efectului extensiv al apelului.
Rejudecând, în considerarea argumentelor expuse, se va menține soluția de condamnare a inculpatului - dar se va face aplicarea art. 81-83 Cod penal, fiind întrunite în mod cumulativ condițiile stabilite de acest text.
În ceea ce îl privește pe inculpatul -, în aplicarea art. 100 Cod penal privind consecințele răspunderii penale a minorului, tribunalul apreciază, față de criteriile stabilite pentru alegerea sancțiunii aplicabile minorului în acest text, că măsura educativă a libertății supravegheate este cea mai adecvată pentru sancționarea acestui inculpat minor fiind de natură să asigure îndreptarea acestuia și să îl determine să nu mai comită pe viitor infracțiuni.
Pe cale de consecință, se va înlătura măsura educativă a internării într-un centru de reeducare aplicată inculpatului - prin sentința apelată și în baza art. 101 al. 1 lit. "b", art. 103 Cod penal, se va aplica acestuia măsura educativă a libertății supravegheate. Se va încredința supravegherea minorului mamei minorului, și i se va pune în vedere părții responsabile civilmente să vegheze îndeaproape asupra minorului și să înștiințeze de îndată instanța dacă acesta se sustrage de la supraveghere, are purtări rele ori săvârșește din nou o faptă prevăzută de legea penală".
În termen legal procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iașia recurat decizia penală sus-menționată, solicitând admiterea recursului și menținerea soluției pronunțate de Judecătoria Vaslui, invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia - constând în aceea că s-a aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport cu prevederile art. 72 Cod penal în cazul inculpatului -, motiv de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală.
Aprecierea instanței de apel precum că aplicarea unor măsuri de supraveghere asupra inculpatului pe perioada termenului de încercare l-ar pune pe acesta în dificultate în condițiile în care lucrează în alt județ nu este susținută de situația reală. Instanța poate să-l oblige pe inculpat măcar la obligațiile prev. de art. 863alin. 3 Cod penal - fără a-l pune în pune în dificultate în condițiile în care este major și își câștigă existența de unul singur.
Greșit a hotărât instanța de apel aplicarea măsurii educative a libertății supravegheate față de inculpatul - în loc de internare într-un centru de reeducare cum a hotărât instanța de fond, motiv de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală.
Intimații au solicitat respingerea recursului procurorului întrucât sunt nevinovați, inculpații nu au solicitat să dea declarații în fața instanței de recurs, conform dispozițiilor art. 70 alin. 2 Cod procedură penală, au depus la dosar acte în circumstanțiere.
Instanța de recurs a analizat motivele formulate de procuror prin prisma tuturor probelor administrate în cele 2 faze procesuale - fond și apel, al declarațiilor și susținerilor inculpaților raportat la limitele procesuale conferite de art. 3854și urm. Cod procedură penală.
S-a constatat că situația de fapt și încadrarea juridică ce au constituit actul de inculpare al instanței au fost cert dovedite probator și just reținute de ambele instanțe, atât în drept cât și în fapt, anume:
La data de 29.11.2007, inculpații minori - și - au venit din comuna, județul V, de unde își au domiciliul, în mun. V, pentru a putea să își găsească un loc de muncă.
Întrucât cei doi inculpați nu și-au găsit un loc de muncă în municipiul V, au hotărât să se întoarcă acasă în comuna. Cu această ocazie, cei doi inculpați minori s-au hotărât, ca să ajungă acasă mai ușor, să sustragă un autoturism din municipiul V pentru a putea ajunge acasă.
Astfel, cei doi inculpați minori au venit până în zona Spitalului de Urgență Județean V, unde au observat un autoturism marca 1300 de culoare roșie, cu nr. de înmatriculare -, aparținând părții vătămate.
Inculpatul minor - a deschis portiera acestui autoturism cu ajutorul unei sârme, iar apoi s-a așezat la volanul acestuia. Inculpatul minor s-a apucat să împingă autoturismul pentru a-l ajuta să pornească.
După cca. 400 de împins autoturismul, cei doi inculpați minori nu au reușit să-l pornească, fiind nevoiți să abandoneze autoturismul 1300 sustras, pe strada -. -, unde a fost găsit de organele de poliție și restituit părții vătămate, care nu s-a mai constituit parte civilă în prezenta cauză.
După comiterea acestei fapte prevăzute de legea penală, cei doi inculpați au perseverat în a sustrage un autoturism pentru a se deplasa la domiciliul lor.
În acest scop, inculpații s-au deplasat pe str. 8 -, unde era parcat autoturismul 1310, cu nr. de înmatriculare VS.82. aparținând părții vătămate G --.
Inculpatul minor -, cu ajutorul aceleiași bucăți de sârmă folosită anterior, a reușit să deschidă portiera de la acest autoturism.
Cei doi inculpați minori au intrat în autoturism, inculpatul minor - s-a așezat în locul din față dreapta, iar inculpatul - s-a așezat pe locul șoferului.
Inculpatul minor - a reușit să pornească motorul autoturismului, punându-l în mișcare.
Deși nu poseda permis de conducere auto, inculpatul - a condus acest autoturism sustras pe drumurile publice, până în comuna, sat Popești. Aici, autoturismul s-a oprit în locul unui podeț, întrucât rămăsese în de benzină.
În aceste condiții, cei doi inculpați minori au abandonat autoturismul sustras, iar ei s-au deplasat pe jos până la casele lor.
A doua zi, la data de 30.11.2007, inculpații minori au venit la locul unde fuseseră nevoiți să abandoneze autoturismul sustras, pentru a-l putea folosi din nou, pentru o perioadă mai îndelungată.
Cu ajutorul martorului -, au încercat să împingă autoturismul sustras pentru a-l putea porni din nou, pentru a face o nouă plimbare cu acesta.
Martorul - a fost indus în eroare de inculpatul minor -, care i-a spus că a cumpărat acel autoturism, marca 1310, recent.
Din această dată, autoturismul 1310 nu a mai putut fi pornit, iar inculpații minori au fost nevoiți să-l abandoneze din nou.
Autoturismul marca 1310 fost restituit părții vătămate G --.
Sub aspectul pedepsei aplicate (respectiv a măsurii educative), critici invocate de procuror, acestea nu sunt fondate probator:
Examinând actele și lucrările dosarului atât prin prisma motivului de apel invocat, cât și din oficiu, potrivit art. 371 al. 2 Cod procedură penală, Tribunalul constată că apelul este fondat, atât în ceea ce îl privește pe inculpatul apelant cât și referitor la inculpatul, în privința căruia se va face aplicarea efectului extensiv al apelului, pentru motivele care vor fi expuse în continuare.
În mod corect și în deplină concordanță cu materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut vinovăția inculpaților - și - în comiterea, infracțiunilor prevăzute de art. 86 al. 1, art. 208 al. 1,4 art. 209 al. 1 lit. "a,e,g,i" Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 99 Cod penal și respectiv de art. 26 rap. la art. art. 208 al. 1,4 art. 209 al. 1 lit. "a,e,g,i" Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 99 Cod penal.
Inculpații au recunoscut în mod constant săvârșirea faptelor, de la primele cercetări și până la dezbaterea prezentului apel iar declarațiile lor se coroborează cu cele ale martorilor, precum și declarațiile părților vătămate, procesele -verbale de cercetare la fața locului și de reconstituire, planșele fotografice.
Nu este întemeiată solicitarea apelantului de a i se aplica o măsură educativă, față de activitatea infracțională reținută în sarcina sa, respectiv un concurs de infracțiuni (furt calificat și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere ), mai ales în condițiile în care acesta a devenit major în timpul procesului și nu se mai poate aplica decât măsura educativă a mustrării, care este în mod vădit mult prea ușoară.
Modalitatea concretă în care inculpații au conceput și apoi au realizat activitatea infracțională evidențiază un grad de pericol social care nu a fost evaluat însă în mod corect de instanța de fond în procesul complex al stabilirii celui mai adecvat tratament sancționator pentru cei doi inculpați minori.
Pedeapsa stabilită la fond pentru apelantul este prea aspră sub aspectul modalității de executare, în regim de detenție raportat la elementele ce caracterizează faptele și persoana inculpatului (lipsa antecedente penale, conduită procesuală corectă).
Modalitatea de executare a pedepsei, prin privarea de libertate a inculpatului - este excesiv de severă și nejustificată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, aplicabile și în ceea ce privește stabilirea modului de executare a pedepsei.
Reeducarea inculpatului și atingerea scopului prevăzut de art. 52 al. 1 teza ultimă Cod penal pot fi realizate și prin suspendarea condiționată a pedepsei rezultante de 1 an și 6 luni închisoare, aplicate inculpatului prin sentința apelată, fiind îndeplinite în mod cumulativ criteriile prevăzute de art. 81 Cod penal, în ceea ce privește cuantumul pedepsei, lipsa antecedentelor penale și aprecierea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție.
Examinând din oficiu sentința, tribunalul constată că și modalitatea de sancționare a inculpatului intimat - este excesiv de severă față de persoana sa și de fapta care îi este reținută în sarcină, urmând a se face aplicarea efectului extensiv al apelului, potrivit art. 373 Cod procedură penală.
Textul citat obligă instanța de apel să examineze cauza, prin extindere și cu privire la părțile care nu au declarat apel,abilitând-o să hotărască și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai grea. Rațiunea textului este una care ține de echitate și anume aceea de a da posibilitatea instanței de apel care constată existența unor erori în instrumentarea cauzei în defavoarea și a unei părți care nu a declarat apel, să poată îndrepta aceste erori.
Efectul extensiv al apelului nu este limitat la motivele de nelegalitate pe care instanța de apel ar putea să le constate în instrumentarea cauzei la fond, caracterul devolutiv al apelului făcând posibilă și necesară analiza sentinței apelate atât sub aspectul legalității cât și al temeiniciei.
O asemenea interpretare este cu atât mai mult incidentă în cauzele cu inculpați minori, în instrumentarea cărora organele judiciare trebuie să țină seama și de principiile stabilite prin Legea nr. 272/2004, primul și cel mai important principiu care este statuat de acest act normativ și care subsumează practic toate celelalte linii directoare în materia reglementării drepturilor copilului fiind principiul respectări interesului superior al copilului (art. 2 al. 1,3,4 din Legea nr. 272/2004).
În cauza de față, tribunalul apreciază că măsura educativă a internării într-un centru de reeducare pentru inculpatul - este prea severă și de natură să dăuneze dezvoltării normale a minorului, inclusiv în ceea ce privește conștientizarea consecințelor faptei sale.
Inculpatul s-a prezentat la instanța de fond, unde a fost audiat, a avut un comportament procesual corect, a depus acte în circumstanțiere, a beneficiat de sprijinul mamei sale, care l-a însoțit la instanța de fond și a fost prezentă și în apel. Chiar dacă inculpatul are o situație materială modestă, din referatul de evaluare psiho-socială rezultă că există perspective de reintegrare socială a acestuia. Tribunalul apreciază că și vârsta fragedă a inculpatului și perioada de internare în centrul de reeducare executată până la data soluționării prezentului apel reprezintă elemente care susțin concluzia că măsura educativă stabilită la fond este prea severă, ținând cont și de participarea concretă a acestui inculpat la săvârșirea faptei, care este mult mai redusă decât aceea a inculpatului.
Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală, se va admite apelul declarat de inculpatul - și va fi desființată în parte sentința, în latura penală cu privire la ambii inculpați, în aplicarea efectului extensiv al apelului.
Rejudecând, în considerarea argumentelor expuse, se va menține soluția de condamnare a inculpatului - dar se va face aplicarea art. 81-83 Cod penal, fiind întrunite în mod cumulativ condițiile stabilite de acest text.
În ceea ce îl privește pe inculpatul -, în aplicarea art. 100 Cod penal privind consecințele răspunderii penale a minorului, tribunalul apreciază, față de criteriile stabilite pentru alegerea sancțiunii aplicabile minorului în acest text, că măsura educativă a libertății supravegheate este cea mai adecvată pentru sancționarea acestui inculpat minor fiind de natură să asigure îndreptarea acestuia și să îl determine să nu mai comită pe viitor infracțiuni.
Pe cale de consecință, se va înlătura măsura educativă a internării într-un centru de reeducare aplicată inculpatului - prin sentința apelată și în baza art. 101 al. 1 lit. "b", art. 103 Cod penal, se va aplica acestuia măsura educativă a libertății supravegheate. Se va încredința supravegherea minorului mamei minorului, și i se va pune în vedere părții responsabile civilmente să vegheze îndeaproape asupra minorului și să înștiințeze de îndată instanța dacă acesta se sustrage de la supraveghere, are purtări rele ori săvârșește din nou o faptă prevăzută de legea penală.
De asemenea, just s-a apreciat de tribunalul - în evaluarea motivelor de apel, că apreciază că măsura educativă a internării într-un centru de reeducare pentru inculpatul - este prea severă și de natură să dăuneze dezvoltării normale a minorului, inclusiv în ceea ce privește conștientizarea consecințelor faptei sale.
Inculpatul s-a prezentat la instanța de fond, unde a fost audiat, a avut un comportament procesual corect, a depus acte în circumstanțiere, a beneficiat de sprijinul mamei sale, care l-a însoțit la instanța de fond și a fost prezentă și în apel. Chiar dacă inculpatul are o situație materială modestă, din referatul de evaluare psiho-socială rezultă că există perspective de reintegrare socială a acestuia.
Sub toate aceste considerente, decizia penală nu este afectată de niciun viciu pentru a fi casată, recursul procurorului este nefondat și în conformitate cu dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală va fi respins.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare efectuate în recursul procurorului rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VASLUI împotriva deciziei penale nr. 62 din 01.04.2009 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
TRIBUNALUL VASLUI: a,
-
14.08.2009
2 ex.
Președinte:Dan AntonJudecători:Dan Anton, Tatiana Juverdeanu, Elena Scriminți